Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

„Dați Cezarului ce este al Cezarului” - dar numai după ce Cezarul dă socoteală. Timpul obedienței oarbe a trecut

bani - coruptie

foto: Profimedia

În Evanghelia după Marcu (12:15), Isus a fost întrebat de farisei și irodieni ”Să plătim sau să nu plătim (impozitele)?”, iar în Marcu(12:17) Mântuitorul răspunde ” Dați dar Cezarului ce este al Cezarului, și lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu”. Este vorba de plata dărilor către Imperiul Roman care stăpânea în acea perioadă teritoriile palestiniene. Îndemnul Mântuitorului se referă la respectarea disciplinei fiscale, la plata datoriilor către stat. Mesajul teologic-fiscal este îndreptat împotriva evaziunii fiscale.

Ce trebuie să facem, noi, românii, în contextul în care ne confruntăm cu o elită conducătoare care a cheltuit banii țării fără discernământ, aruncând finanțele în cea mai gravă criză postdecembristă. „Cezarul” românesc este reprezentat de un aparat bugetar imens, lăbărțat, construit pe bază de sinecuri, de pile, relații, nepotisme și amante, fără aderență la realitatea economică. Este o întruchipare a tupeului fără limite când este vorba de cheltuirea banului public. Bugetul de stat a funcționat pe principiul ”frigiderului la comun” sub oblăduirea ”Cezarului” nostru.

Dacă Isus ar vedea situația actuală din țară, în care prăduirea banului public a devenit normă pentru clasa politică, ar mai îndemna să dăm Cezarului ce este al Cezarului?

Dacă și banii colectați de acum înainte vor avea aceeași soartă — adică vor ajunge din nou în plasa cheltuielilor nechibzuite — mai merită să avem încredere în „Cezarul” nostru? Mai merită să-i încredințăm fondurile publice, dacă prăduirea în favoarea clientelei de partid rămâne regula jocului?

Scopul acestor rânduri nu este de a încuraja nesupunerea corporativă — deși aceasta poate fi considerată o formă de protest — ci doar de a atrage atenția asupra modului ineficient în care sunt cheltuiți banii colectați.

„Cezarul” mioritic este preocupat doar de interesul personal și de propriul buzunar, interesul public este trecut pe planul doi. Risipa de bani pe investiți inutile (borduri schimbate periodic, săli de sport și stadioane construite în localități depopulate, studii de fezabilitate fără nicio finalitate) a devenit noua normalitate. Risipa banului public a devenit un adevărat simbol al „Cezarului” dâmbovițean.

Banii colectați prin taxe și impozite au fost cheltuiți pe sinecuri și sporuri fără nicio noimă. Ani la rând a funcționat în rândul politicienilor un ”concurs” cu tema ”Cine majorează mai mult salariile?”, ceea ce a generat în momentul de față un deficit major, cel mai mare din Uniunea Europeană. Sporurile și majorările în aparatul de stat au venit ca pe tiroliană, angrenând și sectorul privat în această cursă, doar că acesta din urmă era condiționat și de productivitatea muncii.

Lipsa de control în gestionarea banului public din partea societății civile le-a permis politicienilor să-și dezvolte un simț deformat al îndreptățirii, adjudecându-și, constant, o felie de pepene dintr-un măr. Comportamentul fiscal iresponsabil al „Cezarului” nostru — cheltuieli nesăbuite și devalizarea fondurilor publice în scop electoral — a generat un deficit de aproximativ 9%, greu de readus în limitele acceptate de UE, atât timp cât politicienii, din teamă să nu fie scoși din cărți, refuză instaurarea austerității.

Pentru refacerea finanțelor țării este nevoie de măsuri dure, de tip ”tanc”, care să refacă echilibrele macroeconomice distruse de politicienii avizi de voturi. Buzunăreala firmelor și a cetățenilor în scopul procurării de bani pentru atenuarea deficitului nu sunt soluții viabile. Trebuie umblat cu multă responsabilitate la cheltuielile inutile care au băgat bugetul în comă. După 35 de ani în care măcelul banului public a fost o modă practicată de către toți politicieni, este nevoie ca tot ”Cezar” s-o rezolve. Este nevoie ca ”Cezar”, după ce a stors bugetul până la uscare, să-și asume acest dezastru, și să spună, în mod transparent, cum va cheltui, pe viitor, banul public colectat de la populație și firme.

”Dați dar Cezarului ce este al Cezarului” nu însemnă o plată necondiționată a taxelor și impozitelor, ci este un îndemn către vigilență în ceea ce privește cheltuirea banului public. Nu devenim mai cetățeni dacă, doar, virăm banii către bugetul de stat, fără a cere explicații despre cum s-au cheltuit. Nu trebuie să mai lăsăm totul la discreția lui Cezar, întrucât, în ultimii ani, acesta a avut un comportament fiscal nechibzuit, prin care și-a protejat clanul de la partid și neamurile.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • fan CTP check icon
    cam asta ar trebui sa fie "republica". dl bacanu, mai des. chiar daca nu sunt de acord cu "macroeconomia". incercati cu micro? eu imm sunt multumit de taxe. din delaware. puteti sa o luati ca protectie a banilor. "macroeconomia" dlui bacanuinseamna ceva interconectat, si viabil. ok china functioneaza pe acest model. sa nu ii ziceti ca e comunist. si in state, platesti o firma, si licitezi daca vrei sa intri in cele tspe de care are nevoie un oras.
    bine ca nu gandim toti macro, si ne mai gandim si la micro.
    Interesant ar fi sa ne dea dl bacanu o idee cum poti sa sustii macro fara micro.
    chiar e nevoie de "seniori" in tulcea. creste "macro" exponetial cu varsta prietenilor lui iliescu. asa a scazut si industria, exponential. cu cresterea varstei directorilor, ia mai zi cum se fac conserve de 1.6 lei macro(u) in tulcea? si dai la micro 12 lei pe un caras?
    • Like 0
  • Mihai check icon
    Totul trebuie să înceapă cu trimiterea în judecată a lui Ciolacu pentru subminarea economiei naționale, că ceea ce a făcut el este cin mod vădit cu intenție. Se știa ce deficit a fost cu un an în urmă dar acesta nu a făcut reformele în PNRR și a crescut masiv cheltuielile cu salariile bugetarilor și a pensiilor deși se știa că situația fiscal-bugetară este delicată.
    • Like 2
    • @ Mihai
      Nu ai să vezi asa ceva. Justiția și serviciile sunt tot pe mâna "cezarului". "Cezar" va fi bine aparat.
      • Like 1
    • @ Mihai
      Mhai Nai check icon
      De acord! Problema este insa ca se poate schimba regimul si noii veniti sa-i considere pe cei de acum "tradatori" si sa-i judece. Ce te faci atunci? Pe bobor nu te poti baza.
      • Like 0


Îți recomandăm

Cristi Danilet - fb

Practic: Prin această soluție se atestă că toți cei care au inițiat, anchetat și judecat în cazul Danileț au greșit. Este vorba de un număr de 18 judecători români de la Inspecția Judiciară, CSM și ICCJ – printre ei și actualul președinte al instanței supreme – care au încălcat legea, sancționând pe nedrept un magistrat. În procedura de la CEDO au intervenit de partea Guvernului patru cunoscute asociații, a căror poziție a fost infirmată de CEDO. foto Facebook/ Cristi Danileț

Citește mai mult

Lia Savonea

Se spune că natura are oroare de vid. Acolo unde există un gol, el va fi umplut, indiferent cu ce, pentru că aceasta este legea naturală. Vidul din Justiție a fost umplut de Savonea. Este Savonea o surpriză? Un șoc? O revelație urâtă? A creat ea singură, ca un mastermind diabolic, rețeaua care controlează astăzi Justiția? Nu a văzut nimeni ce face?

Citește mai mult

Otto Uwe Keul

În ultimii 15 ani, numărul de furnizori de fructe și legume locali ai Lidl România a crescut de la 70 la peste 500. 2025 a însemnat și depășirea unei borne- în sezon, pe rafturile magazinele lanțului de retail s-au găsit numai roșii românești 100%, urzici, leurdă, lobodă, ștevie, mărar, pătrunjel, ceapă verde 100%, pepeni 100%, zmeură și afine 100%, adică produse local. Încurajați de rezultate și de afacerile în creștere, agricultorii au început să exporte prin Lidl România- anul acesta, au ieșit peste granițe peste 1.600 de tone de legume și fructe spre Polonia, Cehia, Slovacia și Ungaria.

Citește mai mult