Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

„Ce poate învăța un politician de la un inginer?” Măsura – răspunsul lui Brătianu și lecția lui Bolojan

Ilie Bolojan - ceas

Foto: Lucian Alecu / Shutterstock Editorial / Profimedia

„Ce poate învăța un politician de la un inginer?”, l-a întrebat Nicolae Iorga pe premierul-inginer Ion I.C. Brătianu.

„Măsura!”, i-a răspuns premierul-inginer Ion I.C. Brătianu.

Și politicienii noștri pot învăța „măsura” de la posibilul viitor premier-inginer Bolojan.

Acest schimb de replici dintre Nicolae Iorga și Ion I.C. Brătianu poate deveni o pildă și pentru actuala generație de politicieni, în cazul în care inginerul Bolojan va ajunge premier. Este adevărat că Bolojan nu este singurul inginer care va ocupa probabil funcția de premier. Au mai fost mulți ingineri care au ocupat funcția de premier în perioada post decembristă: Petre Roman, Călin Popescu Tăriceanu, Ludovic Orban, Dacian Cioloș, Viorica Dăncilă. 

Ion I.C. Brătianu a fost unul dintre cel mai performanți politicieni români, ocupând funcții de ministru și de președinte al Consiliului de Miniștri (1918-1919, 1922-1926, 1927. A fost ministrul Lucrărilor Publice, ministru de Externe, ministru de Interne, ministru de Război. În perioada în care a deținut portofoliul Lucrărilor Publice a colaborat cu inginerul Anghel Saligny.

„Din profesiunea lui de inginer rămăsese cu obișnuința de a nu pune niciodată piciorul pe un teren, înainte de a-l fi sondat și de a cunoaște bine soliditatea lui. Dar, o dată gestațiunea terminată, o dată hotărârea luată, nu am întâlnit în toată viața și în toată cariera mea politică, om mai neclintit în ducerea până la capăt a hotărârilor sale”, scria I.G. Duca despre Ion I.C. Brătianu.

Ce a vrut să spună inginerul Ion I.C. Brătianu prin acest răspuns laconic  - „măsura”, care trebuie învățată de politicieni și care trebuie folosită în activitatea lor. Cu siguranța s-a referit la faptul că un inginer, prin formația sa, calculează, planifică, măsoară, citește instrucțiuni de folosire a diverselor utilaje și materiale, fiind pus în permanență să respecte anumite limite. Inginerul este obligat să respecte normativele în vigoare pentru întreaga sa activitate. Orice încălcare a normelor poate fi fatală pentru edificiul la care lucrează. Inginerul trebuie să lucreze cu variabile clare, bine dimensionate care să aibă corespondență în lumea reală. Ingineria nu este o profesie a improvizațiilor sau a fantasmagoriilor. Legile fizicii și matematica tronează peste această profesie. Inginerul este sclavul calculelor exacte, de mare precizie.

Ion I.C. Brătianu știa că profilul profesional al politicianului se afla în contradicție totală cu profilul inginerului. În politică întâlnim promisiuni fără acoperire, proiecte politice imposibile, măsuri populiste, vorbe mari, soluții adoptate pe genunchi și, nu în ultimul rând, multă gargară. Acestea sunt incompatibile cu calitatea de inginer. Doar „măsura” poate veni în sprijinul politicienilor, întrucât îi poate ghida pe aceștia să se încadreze în anumite limite.

Prin „măsură” inginerul-politician Ion I.C. Brătianu a sugerat ca modelul de calcul ingineresc să fie replicat și în activitatea politică pentru a se preveni promisiunile deșarte, proiectele mincinoase, construcții bugetare fără acoperire, exagerările, spiritul de gașcă (cartel) mioritic. Prin „măsură” Brătianu îndemna politicienii la cumpătare, la analiză critică, la înțelepciune, la bun simț, la rațiune, la decență și la realism.

Un fapt este cert: inginerul răspunde pentru ce face (dacă se prăbușește podul, dacă se dărâmă clădirea), dar politicianul nu răspunde pentru minciunile pe care le debitează. Lipsa de asumare a politicienilor este la cele mai înalte cote. Este o falie uriașă între inginerie și politică din punct de vedere al modului de a rezolva problemele.

În cazul în care inginerul Bolojan va ajunge prim ministru, și având în vedere performanțele obținute de acesta în administrația locală, se creează premisele pentru ca „măsura” să devină un instrument de lucru și pentru politicienii noștri.

Situația gravă în care ne aflăm în prezent este cauzată 100% de lipsa măsurii în gestionarea banului public. Decidenții au făcut împrumuturi pe banda rulantă doar pentru a-și păstra privilegiile.

Doar aplicând „măsura” putem să reducem deficitul bugetar, să redimensionăm administrația publică, să aducem salariile de la stat (sunt destule obscenități salariale) în concordanță cu puterea economiei, să dozăm fabulosul potop de sporuri. „Măsura” ne va ajuta să cântărim pomenile electorale, astfel încât lauda politicianului „noi dăm” să fie bine analizată și măsurată.

Ar fi bine dacă viitorul program de guvernare va avea în centrul filozofiei sale „măsura”, pentru a elimina anomaliile din societate.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Mhai Nai check icon
    "se creează premisele pentru ca „măsura” să devină un instrument de lucru și pentru politicienii noștri" Cea mai buna gluma.
    • Like 0
  • mg check icon
    ..Bolojan pare omul necesar în aceste vremuri, pentru că a dat dovadă de cumpătare, măsură și consecvență în luarea deciziilor.

    Dar nu de la inginerie i se trage. Apropo l-ați omis pe Iliescu de la ape..
    Cel pentru care gargara a fost un modus vivendi care i-a permis să ajungă cu bine la 95 de ani..

    Altfel meseria de inginer este cât se poate de onorabilă și necesară.
    Inginerii transformă visele în realitate. Fără ei, cele mai savante invenții ar rămâne doar în mintea celor care le-au imaginat.
    Tot ce e făcut de mâna omului, la scară industrială, necesită proiecte inginerești. Da, e nevoie de matematică, fizică, chimie.. etc

    Din păcate, imediat după '89, industria românescă a ajuns la fier vechi și odată cu ea, cei care o deserveau, inclusiv inginerii. Părea că nu folosesc la nimic. Mai nou, sunt din nou căutați.

    Cu bune și rele, trăim în era tehnologică. Fără ingineri nu se poate.
    Deși "Industrial disease" nu e doar un cântec..

    https://www.youtube.com/watch?v=dEn9wvz3teg
    • Like 0
  • CU MASURA-inclusiv,cum vine vorba de bautura(sic),cu atat mai mult in facerea treburilor comunitatii,dar,tocmai asta nu s-a facut incepand cu Iliescu si terminand cu Ultimul COTROCENEAN.
    • Like 1


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult