„Ce poate învăța un politician de la un inginer?” Măsura – răspunsul lui Brătianu și lecția lui Bolojan

Foto: Lucian Alecu / Shutterstock Editorial / Profimedia

„Ce poate învăța un politician de la un inginer?”, l-a întrebat Nicolae Iorga pe premierul-inginer Ion I.C. Brătianu.

„Măsura!”, i-a răspuns premierul-inginer Ion I.C. Brătianu.

Și politicienii noștri pot învăța „măsura” de la posibilul viitor premier-inginer Bolojan.

Acest schimb de replici dintre Nicolae Iorga și Ion I.C. Brătianu poate deveni o pildă și pentru actuala generație de politicieni, în cazul în care inginerul Bolojan va ajunge premier. Este adevărat că Bolojan nu este singurul inginer care va ocupa probabil funcția de premier. Au mai fost mulți ingineri care au ocupat funcția de premier în perioada post decembristă: Petre Roman, Călin Popescu Tăriceanu, Ludovic Orban, Dacian Cioloș, Viorica Dăncilă. 

Ion I.C. Brătianu a fost unul dintre cel mai performanți politicieni români, ocupând funcții de ministru și de președinte al Consiliului de Miniștri (1918-1919, 1922-1926, 1927. A fost ministrul Lucrărilor Publice, ministru de Externe, ministru de Interne, ministru de Război. În perioada în care a deținut portofoliul Lucrărilor Publice a colaborat cu inginerul Anghel Saligny.

„Din profesiunea lui de inginer rămăsese cu obișnuința de a nu pune niciodată piciorul pe un teren, înainte de a-l fi sondat și de a cunoaște bine soliditatea lui. Dar, o dată gestațiunea terminată, o dată hotărârea luată, nu am întâlnit în toată viața și în toată cariera mea politică, om mai neclintit în ducerea până la capăt a hotărârilor sale”, scria I.G. Duca despre Ion I.C. Brătianu.

Ce a vrut să spună inginerul Ion I.C. Brătianu prin acest răspuns laconic  - „măsura”, care trebuie învățată de politicieni și care trebuie folosită în activitatea lor. Cu siguranța s-a referit la faptul că un inginer, prin formația sa, calculează, planifică, măsoară, citește instrucțiuni de folosire a diverselor utilaje și materiale, fiind pus în permanență să respecte anumite limite. Inginerul este obligat să respecte normativele în vigoare pentru întreaga sa activitate. Orice încălcare a normelor poate fi fatală pentru edificiul la care lucrează. Inginerul trebuie să lucreze cu variabile clare, bine dimensionate care să aibă corespondență în lumea reală. Ingineria nu este o profesie a improvizațiilor sau a fantasmagoriilor. Legile fizicii și matematica tronează peste această profesie. Inginerul este sclavul calculelor exacte, de mare precizie.

Ion I.C. Brătianu știa că profilul profesional al politicianului se afla în contradicție totală cu profilul inginerului. În politică întâlnim promisiuni fără acoperire, proiecte politice imposibile, măsuri populiste, vorbe mari, soluții adoptate pe genunchi și, nu în ultimul rând, multă gargară. Acestea sunt incompatibile cu calitatea de inginer. Doar „măsura” poate veni în sprijinul politicienilor, întrucât îi poate ghida pe aceștia să se încadreze în anumite limite.

Prin „măsură” inginerul-politician Ion I.C. Brătianu a sugerat ca modelul de calcul ingineresc să fie replicat și în activitatea politică pentru a se preveni promisiunile deșarte, proiectele mincinoase, construcții bugetare fără acoperire, exagerările, spiritul de gașcă (cartel) mioritic. Prin „măsură” Brătianu îndemna politicienii la cumpătare, la analiză critică, la înțelepciune, la bun simț, la rațiune, la decență și la realism.

Un fapt este cert: inginerul răspunde pentru ce face (dacă se prăbușește podul, dacă se dărâmă clădirea), dar politicianul nu răspunde pentru minciunile pe care le debitează. Lipsa de asumare a politicienilor este la cele mai înalte cote. Este o falie uriașă între inginerie și politică din punct de vedere al modului de a rezolva problemele.

În cazul în care inginerul Bolojan va ajunge prim ministru, și având în vedere performanțele obținute de acesta în administrația locală, se creează premisele pentru ca „măsura” să devină un instrument de lucru și pentru politicienii noștri.

Situația gravă în care ne aflăm în prezent este cauzată 100% de lipsa măsurii în gestionarea banului public. Decidenții au făcut împrumuturi pe banda rulantă doar pentru a-și păstra privilegiile.

Doar aplicând „măsura” putem să reducem deficitul bugetar, să redimensionăm administrația publică, să aducem salariile de la stat (sunt destule obscenități salariale) în concordanță cu puterea economiei, să dozăm fabulosul potop de sporuri. „Măsura” ne va ajuta să cântărim pomenile electorale, astfel încât lauda politicianului „noi dăm” să fie bine analizată și măsurată.

Ar fi bine dacă viitorul program de guvernare va avea în centrul filozofiei sale „măsura”, pentru a elimina anomaliile din societate.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp