Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

„Mândrii români” lovesc din nou. Numele unei grădinițe, avizat nefavorabil de Comisia de atribuire de denumiri a Municipiului București, pe motiv că „nu e românesc”

O grădiniță din București a primit din partea Comisiei de atribuire de denumiri a Municipiului București aviz nefavorabil pentru folosirea numelui „Springfield”, sub care a fost deja autorizată, pe motiv că nu este românesc. „Se propune utilizarea în denumirea unității de învățământ de nume sau sintagme specifice limbii române”, se arată în documentul postat pe Facebook de fondatoarea grădiniței, Mihaela White.

Mihaela White, care conduce și un centru de limbi străine cu același nume, a declarat pentru Republica.ro că grădinița este autorizată de anul trecut și că necesitatea avizării denumirii a apărut în momentul în care a început demersurile pentru a o introduce în rețeaua școlară. Așa că în vară a depus o solicitare pentru obținerea avizului, în care expunea argumentele care au condus la alegerea numelui „Springfield”. 

Avizul nefavorabil a fost dat în data de 12 octombrie 2017 și i-a parvenit prin poștă Mihaelei White la sfârșitul acestei săptămâni. 

„Mi se pare abuziv, în condițiile în care există deja o mulțime de unități de învățământ cu denumiri englezești. În înștiințarea pe care am primit-o nu scrie cum o pot contesta, ce trebuie să fac mai departe”, spune Mihaela White, care adaugă că încă două grădinițe private din sectorul 2 au primit acum avize similare. „Este foarte greu să îți schimbi numele în momentul în care tu ai investit în crearea unui brand, în site, în materiale promoționale”, argumentează ea. În document, este citat un ordin din 2008 pentru aprobarea Regulamentului de funcţionare a comisiei de atribuire de denumiri judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, care stabilește faptul că la emiterea avizului trebuie avută în vedere „concordanța propunerii cu tradițiile românești în domeniuprecum și cu specificul social-cultural și cu tradiția istorică a județului sau localității, după caz”.

Întrebată cum definește decizia, Mihaela White a răspuns: „În acord cu ceea ce știam deja despre cum funcționează lucrurile în România”.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Daca alte gradinite cu nume straine au fost avizate si aceasta nu poate fi avizata,atunci e discriminare.Ar trebui dati in judecata.Sau va schimbati numele in Gradinita Mihaela White.Succes !
    • Like 1
  • Oltenașii mei o făcură de oaie !

    Eveniment de mare sărbătoare oltenească și nu numai, prilejuit de inaugurarea noului stadion "Ion Oblemenco" din Craiova. Manifestarea fotbalistică desfășurată sub privirile și "înaltul patronaj" al fostei primărițe Lia Olguța Vasilescu, s-a realizat în maniera tradițional românească, una caldă una rece. Pentru a ilustra și mai fidel dictonul vacii lăptoase care umple șiștarul (găleata) la muls după care dă cu copita și-l răstoarnă, organizatorii galei au invitat pentru meciul inaugural o echipă din Cehia, Sclavia Praga. Ei bine, profesioniști adevărați, oameni serioși, cehii, și-au onorat cartea de vizită administrându-le oltenașilor mei 4 boabe, unul mai frumos ca altul. După un frumos spectacol de muzică și lumini de la debut, odată cu începerea partidei, a ieșit la rampă românismul gregar, suficiența de sine și predispoziția către falsitate, minciună și dedublare a personalității, în comentariile celor doi indivizi chemați să modereze la postul de televiziune TVR. Pe măsură ce jucătorii cehi înscriau gol după gol, cei doi purtători de vorbe au început cu remarci acide specifice cu retorica politică a vremurilor pe care le trăim. La început, mai moale, mai în glumă, uneori chiar ușor zeflemitor, cum că, "cehii prea o iau în serios, că e un meci amical, că e unul inaugural, că prea pun osul la bătaie". Dacă cei doi ar fi fost oameni politici, ar fi spus că, precis multinaționalele sunt de vină pentru proporțiile scorului. Așa că, pe măsură ce tabela de marcaj tot creștea în dreptul cehilor, cei doi comentatori, în căutarea unui țap ispășitor, au cârmit-o către arbitru în ciuda faptului că brigada de arbitrii a fost eminamente românească. Identificându-l pe omul în negru, purtător de fluier și cartonașe galbene, cel mai probabil cu George Soros, aceeași vorbitori și-au continuat retorica cu remarci gen, "putea și arbitru să dea măcar un penalty în favoarea Universității", că, "prea a fost corect", că, "la unele faze mai discutabile, putea să fluiere și altfel", etc.,etc. Comentariile acestor doi indivizi sunt o reflectare perfectă a limbajului public al timpurilor pe care le trăim. Ne complacem să băltim în fariseism și minciună, înghițim pe nemestecate retorica manipulatorie a potentaților zilei și a celor ce-i slujesc cu osârdie. Iată cum în loc de fiesta, ce ar fi trebuit să petrecem, am rămas cu un gust amar, realizând că între noi și cehi sunt diferențe de patru clase comportamentale.
    • Like 1
  • Comisia are perfectà dreptate!Orice tarà isi protejeazà limba nationalà,dar numai in Romània ati innebunit lumea cu tot felul de ,,gàrgàrisme'' stràine ,cà mule generatii mai vàrstnice nici nu le pot pronunta si nici cei ce le folosesc nu stiu sà le explice ,sau ce-nseamnà cu-adevàrat!In Ardeal,ungurii,nici nu-ti ràspund la bunà iua in romàneste,cu toate cà a tràit o viatà pe pàmànt romànesc!In orice altà tarà mergem trebuie sà le-nveti limba!

    • Like 2
    • @ Ion Virvarii
      Anon check icon
      Era ati, nu a-ti, daca tot vreti sa protejati limba. Si asta era doar una.
      • Like 4
    • @ Anon
      Multumesc frumos!
      • Like 0
  • Tare de tot Cezara Mucenic, preşedintele comisiei de atribuire de denumiri a municipiului Bucureşti! Aş vrea şi eu să ştiu, din banii cui vieţuieşte comisia asta şi de ce, dacă se finanţează din banii noştri, are menirea să ne încurce? Poate fi acuzată de vreun abuz, ceva, de împiedicarea activităţor economice şi a realizării profitului? (din p.d.v. juridic)
    • Like 1
  • otheh check icon
    Eu zic ca dna White ar trebui sa se bucure ca nu i-au cerut si ei sa isi schimbe numele, pe cale administrativa, cu ceva mai autohton. Ce nume mai e si asta, White? Pai, noi ne chinuim sa mulgem oaia pana devine efigie, si tanti asta apare cu denumiri din astea de Minecraft.
    • Like 4
    • @ otheh
      E nevasta lui Heisenberg :D
      • Like 1
  • 1furnica check icon
    In anii 90 , la Cluj , se incerca deschiderea unui restaurant in centru . Patronii au avut proasta inspiratie sa-si aleaga numele de Hungry Bunny . Nu intelegeau de ce li se tergiveseaza autorizatiile necesare. A trebuit ca cineva sa intervina si sa le explice supusilor lui Funar ca Hungry Bunny inseamna Iepurasul Flamand si nu Bunica din Ungaria . Dupa care restaurantul a primit avizele necesare.
    PS : Chiar ma intrebam de ce nu se mai aude nimic , in ultima vreme , de Ghita Funar. Iar acum am avut o revelatie : Gabi Firea e Ghita Funar travestit. Macar a pastrat initialele G.F.
    • Like 2


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult