România este pe primele locuri în Uniunea Europeană în ce privește numărul femeilor aflate în poziții cheie de management, atât în companiile cu capital străin, cât și în cele românești. Am învățat ca societate, în ultimele trei decenii, să plătim în mod egal femeile și bărbații. Diferența de 3% în favoarea celor din urmă ne plasează, în mod onorant, pe locul I în Europa, următoarea țară clasată fiind Belgia. Furnizăm- spre marea surpriză a oamenilor de HR- cele mai multe femei cu pregătire tehnică din lume.
La cealaltă extremă, apărem în toate statisticile negre legate de violența asupra femeilor, gradul de sărăcie, lipsa accesului la educație și la servicii medicale de sănătate.
Încercăm să facem o analiză a fenomenului, să găsim unele răspunsuri, să înțelegem cum e perceput rolul femeii în societate prin ochii doamnelor care au ocupă poziții de top management în companii.
Astăzi, o discuție cu Amalia Anghel, manager de Comunicare Corporate ENGIE România, care această poziție de 9 ani, timp în care, spune ea, a fost încurajată de companie să avanseze: „mediul profesional în care am lucrat m-a protejat de formele sistemice de discriminare.”
Engie este partener UNTOLD, un parteneriat care este bazat pe valori comune, spune Amalia. „Asocierea ENGIE & UNTOLD pune în valoare ideea de energie, fie că vorbim de energia fizică, concretă, pe care ENGIE o propune în calitate de furnizor de gaze naturale, electricitate și soluții de energie verde sau de energia umană, emoțională, generată de vibe-ul UNTOLD. Pe lângă energie, împărtășim și un credo comun: grija față de mediu pe care ne dorim să-l transmitem către un public tânâr, progresist pe care orice brand și-l dorește alături”, explică ea.
„Cultura organizațională joacă un rol important în recunoașterea și promovarea femeii, iar la ENGIE suntem încurajate să ne afirmăm, să fim mai îndrăznețe, să ne asumăm rolul de leader. Desigur, toate aceste lucruri ar trebui să reprezinte normalitatea. Cred că multe femei au experimentat de-a lungul vieții o formă de discriminare de gen. Experiențele pot fi diferite, în funcție de mediul de apartenență. Cea cu o incidență mare, pe care am resimțit-o și eu, este legată de faptul că trebuie să depunem un efort mai mare și constant pentru a convinge. O femeie trebuie să dovedească în permanență, acesta este motto-ul cu care probabil multe femei din generația mea au fost crescute și care, în timp, a devenit un factor de automotivare, dar și un lucru de la sine înțeles. Un alt exemplu recurent este acela de a fi privite cu condescendență, deși foarte multe femei sunt foarte competente”, spune Amalia.
La ENGIE Romania, care este o companie de utilități, femeile reprezintă 30% din numărul total al angajaților, iar cele care ocupă poziții de conducere 41%. În departamentul de comunicare, Amalia are trei colege.
Reprezentarea mai bună a femeilor în rolurile de conducere din companii este o provocare pentru companiile din întrega lume. De exemplu, Comisia Europeană a propus în 2012 ca femeile să ocupe 40% din locuri în consiliile de administrație ale companiilor listate la bursă. Șapte ani mai târziu, ținta nu a fost încă atinsă, iar proporția femeilor în aceste funcții este de aproape 28%. Germania, Franța și Italia sunt printre statele care au impus cote pentru desemnarea femeilor în poziții de director în sectorul corporate.
Amalia este de părere că profesionalismul ar trebui să fie criteriul prin care se decide dacă o femeie sau un bărbat ajunge într-o poziție de leadership.
„În egală măsură, discriminarea pozitivă, cea care favorizează accesul femeilor în diferite poziții este și ea de evitat și ar fi păcat ca prin impunerea unor indicatori cu privire la gradul de reprezentivitate al femeilor în diferite structuri, fie că sunt operaționale sau de conducere, să se alunece pe această pantă. Cred în lucrurile făcute natural și autentic, iar într-un mediu profesional, ceea ce trebuie să prevaleze este profesionalismul, indiferent de gen. In plus, se vorbește tot mai mult de inteligența colectivă, aceea în care aportul individual al femeilor și bărbaților se completează și se potențează reciproc”, spune ea.
Realitatea socială
Vulnerabilitatea socială a femeii rămâne o realitate în societatea noastră, însă există o soluție pentru a ameliora această problemă pe termen lung. „Educația este răspunsul”, spune Amalia Anghel.
Ea vede o Românie împărțită în două, în care traseul de viață al femeilor este puternic influențat de anumite reguli nescrise, uneori extrem de rigide și blocate parcă într-o mentalitate care pare suspendată în timp.
„În mediile mai puțin expuse valorilor și educației moderne, femeia este încă dependentă economic de bărbat, un rol pe care, paradoxal, de multe ori îl asumă ca un dat, fiind garanția unui confort psihologic și, după caz, material”, spune ea.
Prin comparație, în mediul urban vedem femeia reprezentată la toate nivelurile, la conducerea unor companii de top sau generând schimbări majore în societatea civilă.
Însă Amalia revine la situația României rurale, unde femeile au acces mai facil acum la informație și educație. Ea sugerează că în continuare, societatea per global și microcomunitățile la toate nivelurile - familia, cercul de apropiați, satul,- nu îi recunosc întotdeauna statutul femeii. „Fiind un spațiu unde tradițiile prevalează, emanciparea femeii este vazută ca un element progresist inadecvat și adesea prost înțeles. Prin urmare, cred că vorbim de o Românie ambivalentă, iar aceasta ambivalență își pune amprenta și pe statutul femeii care poate fi emancipată sau arhaică, dornică de afirmare sau resemnată cu statutul pe care îl are, luându-și destinul în mâini sau acceptându-și condiția”, spune mangerul de comunicare.
Pe lângă provocarea care ține de mentalități, statisticile plasează România într-un top negativ al riscurilor la care sunt supuse. De exemplu, 24% dintre femeile din România au suferit violenţă din partea partenerului, iar 14% dintre femeile din România au suferit violenţă din partea unei alte persoane decât partenerul, potrivit unei investigații realizate la nivel european. Datele Comisie Europene arată și că cetățenii români se află pe primul loc în topul naţionalităţilor traficate la nivel european.
Pe lângă eforturile instituțiilor publice care trebuie să combată aceste fenomene, educația poate reprezenta una dintre principalele instrumente de a lupta cu acest flagel pe termen lung.
„Vulnerabilitatea socială a femeii este, fără îndoială, dată de lipsa de educație. De aceea, zona în care cred că ar trebui concentrate aceste măsuri este cea educațională. Fie că vorbim de educația formală sau non-formală, măsurile care ar trebui abordate cu predilecție sunt cele referitoare la cunoașterea drepturilor pe care femeile le au, educarea cu privire la importanța de a avea o meserie, dar și campaniile de educație sexuală și de consiliere psihologică gratuită. Acestea trebuie completate de măsuri care să asigure și un sprijin material concret femeilor abuzate prin crearea unor structuri de protecție și inserție socială a acestor categorii de femei defavorizate”, spune Amalia.
Roluri care fac diferența
Femeile se află în funcții cheie de unde reușesc să genereze schimbări reale societății noastre.
Amalia se referă în special la femei din sectorul non-profit, unde acestea au proiecte ce răspund la nevoi stringente ale societății. Ea le respectă și admiră printre altele pe Carmen Uscatu și Oana Gheorghiu (Asociația Dăruiește Viața), Mirela Nemțanu (CEO, HOSPICE Casa Speranței) sau Diana Podaru (General Manager SOS Satele Copiilor).
Managerul de comunicare crede că poveștile de succes care aduc în prim plan femei care au reușit să-și facă o carieră și să mențină, poate cu ceva acrobație, echilibrul viață privată- viață profesională, vin să confirme faptul că se poate.
„Perseverența, tăria de caracter, tenacitatea, combinate cu intuiția, empatia sunt principalele trăsături ale femeilor de succes de astăzi. Paradoxal, aceste trăsături ale femeii din business mă duc cu gândul la Vitoria Lipan în varianta modernă”, spune Amalia.
Întrebată care este cea mai importantă femeie din viața ei, Amalia dă un răspuns instant: „Femeia cea mai dragă este mama mea de a cărei dragoste și înțelegere necondiționate m-am bucurat întotdeauna. Ințelepciunea ei m-a ajutat în momente dificile din viața mea”.
Emanciparea femeii și realitățile societății
Femeile din ziua de azi sunt inspirate de un „bovarism modern”, având în față provocarea de a concilia rolul de parteneră și mamă cu viață profesională. Ea consideră că emanciparea femeii începe de la scriitoarea Simone de Beauvoir.
De Beauvoir a fost unul dintre catalizatorii mișcării moderne de feminism. „Cineva nu se naște femeie, ci mai degrabă devine femeie”, este una dintre faimoasele ei declarații.
Articolul face parte din campania pe care UNTOLD o derulează cu platforma Republica.ro în prima săptămână din luna martie. Ziua Internațională a Femeii este un moment bun ca să vorbim despre cum se raportează societatea românească la femei în 2020 în ansamblu și în domenii ca business, administrație, politic, educație și șanse egale.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.