Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de șapte ani. Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

„O să reușim! Cum să nu reușim?” În timp ce amenaja o clădire din Centrul Vechi din București, o arhitectă a descoperit un meșteșug vechi de 150 de ani pe care l-a transformat în idee de afacere. GENERAȚIA B

Manolo Manufaktura

Doi soți, Mihaela și Ionel Birișu, au adus la viață în București un meșteșug vechi de 150 de ani, aproape uitat în era produselor de serie - manufacturarea plăcilor decorative din ciment, care, atunci când sunt bine executate și montate, își păstrează frumusețea decenii la rând. „Mi se întâmplă să intru într-o clădire istorică degradată, cu pereții care stau să se dărâme și să văd o pardoseală foarte frumoasă, care impresionează și astăzi”, spune Mihaela Birișu (foto)

Ingineră și arhitectă, aceasta lucra în anul 2010, în Centrul Vechi din București, la un proiect de design interior la care era nevoie de astfel de plăci decorative. 

Mihaela Birișu și-a dat seama că nu are de unde să le comande în țară și, tot documentându-se, s-a gândit că ar putea să le realizeze chiar ea. I-a povestit soțului său despre idee, despre cât de mult și-ar dori să o pună în practică și despre cât de dificil i se pare acest lucru.

„O să reușim! Cum să nu reușim?”

Ionel Birișu, un antreprenor care a mai pus pe picioare o firmă care face cuptoare profesionale de pizza și o pizzerie, Casa Pizza, i-a spus imediat: „O să reușim! Cum să nu reușim?” Astăzi plăcuțele Manolo Manufaktura sunt cunoscute pe piața amenajărilor interioare de lux, însă începutul nu a fost deloc ușor.

Tot anul 2011, soții Birișu s-au documentat asupra tehnicii de manufacturare a plăcuțelor decorative de ciment. Din primii bani, 10.000 de euro luați cu împrumut de la familie, au făcut pe comandă prima presă și prima matriță, care s-au dovedit greoaie și ineficiente. „Cel care le-a făcut ne-a zis că matrița trebuie să fie grea, ca să reziste. Era însă dificil de folosit, astăzi și presa, și matrița sunt piese de muzeu în atelierul nostru”, zâmbește ea. Așa cum a fost un timp și prima plăcuță, care avea pe ea o stea roșie cu conturul neclar. „Am păstrat-o multă vreme în ramă, ca să ne aducem aminte de unde am plecat”, explică Mihaela Birișu. 

Un element esențial în manufacturarea plăcuțelor îl reprezintă separatoarele de culoare, care dau modelul și care sunt realizate în mod tradițional din alamă bătută. Mihaela Birișu a încercat să convingă o firmă din Ungaria, care produce la rândul său plăci decorative să îi vândă un astfel de separator, însă a fost refuzată categoric. A apelat la câțiva romi tradiționali din Sighișoara, însă aceștia nu au avut precizia de care aveau ei nevoie. 

Până la urmă au folosit tehnologia modernă și au realizat separatoare din fier tăiat la mașina cu jet de apă. Aceasta a fost soluția potrivită și, cu ajutorul altor prese și matrițe făcute pe comandă, au început să producă plăci decorative fabricate manual, la standardele pe care și le doreau. „Am avut noroc că am avut încă de la început niște lucrări de design cunoscute, am participat și la un târg, Designist, în 2013, și am intrat pe piața amenajărilor de lux rapid. Era perioada aceea a amenajărilor în Centrul Istoric, am făcut lucrări la câteva restaurante, unul dintre primele restaurante pentru a câștigat un premiu pentru design”, își amintește Mihaela Birișu.

„Pentru că este turnată în profunzime, culoarea nu se șterge odată cu trecerea anilor”

Fiecare plăcuță de ciment este realizată din trei straturi, dintre care primul turnat este cel de culoare. Apoi este pusă la uscat timp de 24 de ore, după care este introdusă în apă pentru alte 24 de ore. După ce este scoasă, plăcuță stă din nou la uscat, de data asta vreme de trei săptămâni. Acesta este motivul pentru care clienții trebuie să aștepte în jur de o lună până să își primească comanda, dacă produsele nu se întâmplă să fie în stoc. 

În funcție de model și de numărul de culori, prețul unei cutii ce acoperă o suprafață de o jumătate de metru variază între 95 de lei și 160 de lei. „Fiind făcute din ciment, rezistă foarte mult timp dacă sunt montate corespunzător. Pentru că este turnată în profunzime, culoarea nu se șterge odată cu trecerea anilor, iar plăcile capătă o patină care le face și mai frumoase”, spune Mihaela Birișu.

„Uneori, clienții vin cu un fragment dintr-o pardoseală veche, cerându-ne să recreăm modelul. Acest lucru reprezintă întotdeauna o provocare, pentru că pigmenții de astăzi sunt diferiți și pentru că nu poți reproduce patina timpului, însă ne străduim să ne apropiem de original”

În ultimii ani, din ce în ce mai mulți români apelează la arhitecți atunci când își renovează sau își construiesc locuințele și le urmează sfaturile în materie de amenajări. Arhitecții, spune ea, sunt de multe ori cei care le recomandă clienților lor folosirea plăcuțelor realizate manual. „În momentul în care ai o casă de la 1940, poți alege să o amenajezi cu o gresie normală sau poți să încerci să îi păstrezi caracteristicile”, arată arhitecta.

Cele mai multe modele realizate de Manolo Manufaktura sunt internaționale, clasice, dar unele reprezintă o reinterpretare a unor modele tradiționale românești. În câteva rânduri, Mihaela Birișu a realizat modele special pentru un anumit client: într-un caz, de pildă, clientul i-a cerut să distrugă separatorul de culoare folosit după terminarea lucrării, pentru ca ea să rămână unicat. „Uneori, clienții vin cu un fragment dintr-o pardoseală veche, cerându-ne să recreăm modelul. Acest lucru reprezintă întotdeauna o provocare, pentru că pigmenții de astăzi sunt diferiți și pentru că nu poți reproduce patina timpului, însă ne străduim să ne apropiem de original”, explică Mihaela Birișu.

Anul trecut, Manolo Manufaktura, care are în prezent doi muncitori, dar care a angajat în trecut și 10, a avut o cifră de afaceri de aproximativ 100.000 de euro. Acum soții Birișu se gândesc să vândă afacerea din motive despre care spun că țin de organizarea vieții lor de familie și să rămână cu firma care face cuptoare de pizza și cu pizzeria. „Suntem mândri că am ajuns să facem lucruri frumoase. Mă bucur când clienții ne trimit poze cu lucrarea finală, când vedem că sunt mulți, e o satisfacție foarte mare că rămâne ceva după tine. După eforturile inițiale, acum totul merge bine și ne dorim ca această afacere să ajungă la cineva care să o iubească la fel de mult ca noi”, spune Mihaela Birișu.

Fotografii: Manolo Manufaktura

Articolul face parte din seria Generația B. Generația B este generația românilor care și-au luat destinul în propriile mâini. Ei sunt motorul evoluției, sunt cei care depășesc obstacole și cei care fac lucrurile să se întâmple. Oriunde s-ar afla, în țară sau în afara ei, acești oameni arată imaginea unei Românii care merge înainte.

Îi scoatem în față, le facem portretele, îi prezentăm pentru ca alții să își găsească inspirația în exemplele lor. De la ei vei învăța cum să faci un business, vei vedea ce înseamnă viziune, inovație și dorința de a reuși.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult

RetuRO

Sunt pline rețelele sociale cu postări ale oamenilor care descriu că simt furie, frustrare, neputință, când văd deșeuri în Lacul Roșu sau lacul cu nuferi din Ipoteștii lui Eminescu, în stațiuni montane sau pe litoral. Le vedem peste tot - pe stradă, pe marginea drumurilor naționale, în tren, din tren, pe lângă calea ferată, în grădinile blocurilor, în gropile de gunoi de la marginea satelor, pe albiile pârâurilor și râurilor, în păduri.

Citește mai mult