Sari la continut

Ne vedem live pe Republica!

Facem anul ăsta un pas mai departe în această călătorie care ne-a unit: construirea unul loc al dezbaterii, al schimbului de idei, al bunului-simț. Lansăm un nou spațiu unde ne putem întâlni. Comunitate.republica.ro este locul unde ne vedem live.

Din această clădire istorică mai rămăseseră doar zidurile. Întorși în satul bunicilor, după ce au muncit 10 ani în Germania, o avocată și un arhitect s-au îmbarcat în aventura vieții lor atunci când s-au hotărât să-și facă o pensiune turistică. GENERAȚIA B

Hanul Vatra

Cel mai tare i-a șocat în România amploarea incompetenței unora dintre funcționarii cu care au venit în contact. Oamenii se tem de necunoscut, sunt prost pregătiți și nu înțeleg. Dacă te duci la ei cu un lucru de care nu s-au mai lovit sunt terifiați, nu cumva să greșească, nu își asumă nimeni o interpretare a legii care nu s-a mai făcut până atunci.

Otilia și Dan Loidl au lucrat mai bine de 10 ani în corporații în Germania ca avocat și respectiv arhitect. În 2008 au aflat că un monument istoric din satul natal al mamei lui este de vânzare. Așa au hotărât să încerce o afacere în țară – Hanul Vatra, o pensiune turistică lângă Horezu, în județul Vâlcea. Nu motive de ordin financiar i-au făcut să se întoarcă - aveau joburi bine plătite -, ci dorința de a putea dispune cum vor de timpul lor și de a petrece mai mult timp în familie.

Au decis să încerce să obțină fonduri europene pentru reabilitarea clădirii, un fost stabiliment balnear, construit în 1939, din care rămăseseră doar zidurile. Locuiau și munceau încă în Germania când au început demersurile pentru un proiect finanțat prin Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR). 

Timp de șase ani aveau să renunțe la concedii și să vină în România, pe rând, ca să se ocupe mai întâi de acte, apoi și de construcția propriu-zisă. Nu bănuiau că la fiecare drum în țară aveau să se lovească de un zid. Un zid al incompetenței funcționarilor, în rest binevoitori, dar slab pregătiți.

„Am întâmpinat multe dificultăți din partea autorităților, cele mai multe din cauza încăpățânării noastre de a face toate planurile și documentele în mod temeinic și corect, nemțește. Cu asta am bulversat pe toată lumea”, spune Otilia Loidl.

Tineri, entuziaști, au venit cu toată energia din Germania, dar de fiecare dată când veneau li se mai spunea că mai e nevoie de încă un document, de încă o aprobare sau de refacerea unui plan. 

„Pentru studiul de fezabilitate soțul meu a făcut toate planurile, el fiind arhitect. Documentele a trebuit să le fac eu, deși aveam un consultant, dar consultantul a fost atât de priceput, încât nici banii lui nu am putut să îi cer la plată. Trebuiau să fie rambursabili, dar nici dosarul lui nu și l-a făcut bine”, își amintește antreprenoarea.

Una dintre probleme a fost la studiul de fezabilitate. „În proiectul tehnic era o deviație de un metru pătrat. Pentru acest lucru a trebuit să facem patru drumuri la Craiova, unde ni s-a spus până la urmă că trebuie să facem dosar de modificare a contractului. Am depus cererea, am făcut memorii, am refăcut planul și tot ce trebuia - câteva sute de pagini - , ca în final să ni se dea o fițuică de la alt compartiment în aceeași clădire, cum că nu e necesar (dosarul de modificare )”.

Angajatul care „respinge dosarul pentru că ștampila CEC Bank e verde deschis și când o copiezi la copiator nu se copiază bine!”

„Problema angajaților de acolo (centrul regional pentru finanțarea investițiilor rurale) e că sunt prost pregătiți. Nu sunt rău intenționati, dar au o teamă de a nu greși a omului prost pregătit. Nu știu să citească devize, nu știu să citească planuri. Ei au niște linii pe care le respectă cu strictețe, nu pot să interpreteze care e sensul propoziției respective. Ei trebuie să bifeze acel lucru. Dacă te-ai dus și ai scos un extras de cont ca să faci dovada unei plăți și vii cu extrasul de cont, cu confirmarea plății, el îți spune că respinge dosarul pentru că ștampla CEC Bank e verde deschis și când o copiezi la copiator nu se copiază bine!”, povestește Dan Loidl lucrurile de care s-a lovit la obținerea fondurilor europene. 

Iar pentru ei, care locuiau și munceau în Germania, orice hârtie ce trebuia refăcută însemna încă un concediu, bilet de avion, bani cheltuiți.

„Ca să facem decontul de plată aveam capitolul de deviz. Scrie de exemplu cadă de fontă sau cadă de acril eventual cu hidromasaj, sunt mai multe varietăți ale aceluiași capitol de deviz la cadă de baie. Când au venit în control la noi la pensiune cei de la fodurile europene au văzut căzile de baie:

« Aa, păi nu aveți hidromasaj! » 

« Păi aici scrie sau, sau. Deci nu înseamnă că trebuie să aibă și hidromasaj”. 

Degeaba, nu ai cu cine. 

« Nu, luați niște aparate mobile de hidromasaj și atunci vă facem decontul » . 

Trebuie să te înarmezi cu multă răbdare”, conchide cofondatoarea brandului Hanul Vatra.

Au fost pe punctul de a renunța de multe ori, dar intraseră în horă. La un moment dat lucrurile au devenit ireversibile și nu au mai avut încotro.

Nu au avut pe cineva din familie care să umble pentru documente în locul lor. „E o teroare în mediul rural față de tot ce însemnă acte, autorizații, instituții, documente. Și pe bună dreptate. Oamenii simpli nu găsesc înțelegere, de multe ori trebuie să se ducă cu căciula în mână și să facă un mare efort ca să primească ceea ce li se cuvine defapt”, completează Otilia. 

Lucrările aveau să le finalizeze în 2015. Au beneficiat de o finanțare de 170.000 de euro pe un proiect PNDR, iar peste 200.000 de euro a fost cofinanțarea asigurată de cei doi antreprenori. Însă valoarea totală a investiției avea să se ridice undeva la 700.000 de euro.

Primii clienți i-au primit în 2015 - un grup de tineri veniți la cursuri de lidership, în centrul de afaceri al pensiunii. Zilele trecute acolo au fost cazați elevi de la o școală din București. 

„Cei mai mulți turiști află de Hanul Vatra de pe booking.com sau de pe site. Am avut turiști din Germania, Franța, Italia, Belgia”, spune cofondatoarea brandului Hanul Vatra. Pensiunea are 14 camere. O cameră dublă costă 240 de lei pe noapte, cu mic dejun inclus. Proprietarii încearcă să utilizeze în pregătirea meniului cât mai mult produse locale. La cinci kilometri se află Parcul național Buila-Vânturarița, iar în vecinătatea proprietăţii oaspeţii se pot bucura de ciclism.

Articolul face parte din seria Generația B. Generația B este generația românilor care și-au luat destinul în propriile mâini. Ei sunt motorul evoluției, sunt cei care depășesc obstacole și cei care fac lucrurile să se întâmple. Oriunde s-ar afla, în țară sau în afara ei, acești oameni arată imaginea unei Românii care merge înainte.

Îi scoatem în față, le facem portretele, îi prezentăm pentru ca alții să își găsească inspirația în exemplele lor. De la ei vei învăța cum să faci un business, vei vedea ce înseamnă viziune, inovație și dorința de a reuși.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Rezultatul politicii actualei guvernări este că în posturile publice să fie ȚINUȚI STRÂNS, dar strâns de tot, cei foarte fideli ai penalilor, ai trădătorilor, aceștia totuși având și ”o mare calitate” : sunt semianalfabeți, deci proști sadea. Știu doar să stea cu mâna întinsă într-o nesimțire care și pute, pute urât de tot.
    • Like 0


Îți recomandăm

Dove cover

De ce au nevoie adolescenții pentru a-și dezvolta o imagine sănătoasă de sine? De mai mulți factori protectori, dintre care cel mai important este relația de încredere și apropiere cu adulții din viața lor, cu precădere părinții.

Citește mai mult

Mădălina Stănescu

„Nu ar trebui să existe business de niciun fel care să nu aibă prezență minimă în online, iar aici mă refer la website în primul rând și apoi la pagini pe rețelele de socializare. Încă mai sunt afaceri care au numai prezență pe Facebook, iar noi le spunem că nu e sănătos să-ți pui tot ce ține de identitatea și brandul tău pe o singură platformă, care, iată, acum ceva săptămâni, a picat 6 ore, nu a mai funcționat deloc”, spune Mădălina Stănescu, fondator Optimized,

Citește mai mult