Adrian Codîrlașu, președinte CFA România: „Plătim datoria publică prin inflație. România este campioana europeană la scumpiri” | „Riscăm să pierdem teren în fața Bulgariei, care intră în zona euro și oferă stabilitate fiscală de mulți ani”

România traversează o perioadă de dezechilibre majore, în care inflația ridicată a devenit „nota de plată” pentru politicile fiscale iresponsabile din ultimii ani. În luna august, inflația a urcat în august la 9,9%, de la aproape 8% luna trecută, potrivit Institutului Național de Statistică. Adrian Codîrlașu, președintele CFA România și doctor în economie, avertizează că țara noastră se află pe o traiectorie periculoasă: „Suntem campionii europeni la inflație. Și asta se datorează politicii fiscale iresponsabile a guvernului din anii trecuți.”

În timp ce România majorează taxe și își pierde credibilitatea fiscală, Bulgaria oferă stabilitate și predictibilitate. „Bulgaria nu și-a mai schimbat fiscalitatea de foarte mulți ani. Are taxe mai mici, iar de la anul intră în zona euro. Clar, este înaintea României, din păcate”, subliniază Codîrlașu. Această comparație devine cu atât mai relevantă în condițiile în care multe companii analizează deja relocarea din România către sudul Dunării.

Inflația afectează direct consumatorii, care descoperă că produsele de pe platforme internaționale sunt mai ieftine decât în țară. „Anul trecut am văzut, de exemplu, că unele produse electronice sunt mai ieftine pe Amazon Germania decât în România - cu cheltuielile de transport incluse - și am cumpărat de acolo”, spune economistul. Fenomenul arată dezechilibrele structurale ale economiei și faptul că suntem „campionii europeni” la creșterea inflației.

În opinia sa, viitorul apropiat nu aduce vești bune: inflația va rămâne cu două cifre până în august-septembrie 2026. Politicile fiscale pro-ciclice reduc eficiența Băncii Naționale de a ține prețurile sub control. România rămâne prinsă între presiunea internă a datoriilor și concurența externă din partea vecinilor mai stabili.

Principalele idei din interviu:

• Banii la saltea sunt pierdere sigură. „Asta e modul sigur de a pierde: să ții banii la saltea. E cea mai sigură cale de a pierde din cauza inflației. Banii trebuie puși să producă”
• Consumul migrează către importuri. „Va fi mult mai ieftin să cumpărăm de afară decât din România”.
• Credibilitatea fiscală pierdută. „Nu ne mai crede nimeni că reducem cheltuielile publice. Am rămas doar cu majorările de taxe. Nimeni nu mai crede în politica fiscală românească.”
• Deficitul bugetar generează direct inflație. „În momentul în care guvernul se împrumută și emite bonduri, bondul ăla e echivalentul banului tipărit.”
  

Interviul integral:

„Instrumentul care nu protejează de inflație, ci dimpotrivă, dă mereu pierdere, este obligațiunea – cum sunt titlurile de stat”

- Inflația în România a ajuns în august la 9,9%, de la aproape 8% în iulie. Dacă inflația continuă să accelereze spre două cifre, credeți că românii vor începe să-și schimbe comportamentul de consum în mod radical – spre economisire agresivă sau investiții alternative (precum criptomonede sau aur), și cum ar putea acest fenomen să influențeze stabilitatea financiară locală?

- În general, și eu de mult spun lucrul acesta: trebuie să avem un portofoliu diversificat. Dacă ne uităm în ultimii ani, acesta este al doilea episod de inflație ridicată în cinci ani. A fost o perioadă de inflație scăzută între cele două crize – criza Corona și criza subprime. Economia a fost slăbită. Dar, în rest, România întotdeauna a avut rate mari de inflație. Și mă aștept ca și în continuare inflația să fie ridicată.

De ce? Pentru că modul în care guvernele corectează aceste erori de politică economică este prin inflație. Și din această cauză mă aștept să avem în continuare inflație. E suficient să ne uităm anul ăsta: inflație de 10%. Asta înseamnă că guvernul, la datoria emisă în lei, a câștigat 10% din valoare – dă mai puțini bani ca putere de cumpărare înapoi. Și acesta e modul prin care noi plătim datoria publică: prin inflație.

Din această cauză trebuie să ne pregătim că și în viitor mai pot apărea asemenea șocuri. Și cum ne pregătim? Având un portofoliu diversificat. Dar această diversificare trebuie făcută când e liniște, nu atunci când încercăm să ne îngrămădim, să facem anumite lucruri, pentru că atunci pierdem bani.

Un portofoliu diversificat înseamnă: diverse valute – pentru că inflația pe diversele valute e diferită –, dar și instrumente care ne protejează la inflație.

Instrumentul care nu protejează de inflație, ci dimpotrivă dă mereu pierdere, este obligațiunea – cum sunt titlurile de stat. Acestea pierd valoare la inflație: pe de o parte prin scăderea puterii de cumpărare, pe de altă parte pentru că atunci când inflația crește, cresc și dobânzile, iar valoarea lor de piață scade.

Ceea ce ne protejează la inflație sunt, în general, acțiunile. Nu perfect, dar protejează, pentru că prin companii se transmite inflația – ele își cresc profitul odată cu prețurile. Mai protejează la inflație și imobiliarele, pentru că e o valoare fizică. Aurul de asemenea, dar este volatil. Iar bitcoinul începe să fie folosit, mai ales în Statele Unite, ca un activ similar aurului.

Deci da, sunt active care ne protejează, dar trebuie să luăm măsuri când este liniște, nu în mijlocul crizei.

„Banii la saltea”, cea mai sigură pierdere

- Dar persoanele care nu sunt obișnuite să investească în portofolii diversificate? Vor ține banii la saltea?

- Asta e modul sigur de a pierde: să ții banii la saltea. E cea mai sigură cale de a pierde din cauza inflației. Banii trebuie puși să producă ceva. Este foarte important, când economisim sau investim, să avem două lucruri în vedere: ce randament ne așteptăm să obținem pe perioada investiției și care este inflația.

Randamentul trebuie să fie mai mare decât inflația, altfel pierdem putere de cumpărare. În finanțele comportamentale, asta se numește „iluzie monetară”: credem că am câștigat, dar în realitate am pierdut putere de cumpărare.

„Anul trecut am văzut că unele produse electronice sunt mai ieftine pe Amazon Germania decât în România. Este un dezechilibru la nivel macroeconomic”

- În contextul majorării TVA, accizelor, scumpirii energiei, există riscul ca România să devină un „paradis al prețurilor mari” în regiune, afectând consumul și investițiile?

- Am avut erori de politici economice în ultimii ani. Cum se corectează acestea? Prin scăderea puterii de cumpărare. Inflația crește, probabil salariile nu vor crește cu 10% anul ăsta, s-a pierdut putere de cumpărare. Așa se ajustează economia. Prin inflație plătim toți erorile de politică economică. Dacă inflația este 10%, cursul de schimb rămâne stabil, practic pentru noi va fi mult mai ieftin să cumpărăm de afară, decât din România. Pentru că prețurile în România, raportate în euro, vor crește ca urmare a inflației. Fără ajustarea cursului, poate să fie mai convenabil pentru noi să nu mai cumpărăm din România, ci să cumpărăm de pe Amazon, de exemplu. Și când se întâmplă lucrul acesta, se produce un dezechilibru la nivel macroeconomic. Anul trecut am văzut, de exemplu, că unele produse electronice sunt mai ieftine pe Amazon Germania decât în România - inclusiv cu cheltuielile de transport - și am cumpărat de acolo. Asta arată un dezechilibru la nivel macroeconomic.

Companiile caută stabilitate în Bulgaria

- Credeți că această creștere rapidă a inflației ar putea determina companiile să-și reproiecteze lanțurile de aprovizionare sau să mute producția în afara României, și ce impact ar avea asta asupra locurilor de muncă și PIB-ului?

Inflația nu, însă impredictibilitatea politicilor fiscale, cu toate taxele astea care se pun – astea da. Și deja sunt companii care caută să se relocheze, de exemplu, în Bulgaria. Dacă comparăm România cu Bulgaria, Bulgaria nu și-a mai schimbat fiscalitatea de foarte mulți ani, acolo fiscalitatea e mult mai jos decât în România. De la anul, Bulgaria intră în zona euro și chiar e mult mai stabilă decât România. Va fi țară membră a zonei euro, fiscalitatea e mai mică decât în România, politici fiscale extrem de predictibile – nu și le-au mai schimbat de mult – și taxe mai mici decât în România. Clar, când cineva va decide că vrea să investească în zona asta, Bulgaria este în fața României, din păcate.

Inflație de două cifre până în septembrie 2026

- Într-un scenariu extrem, în care inflația depășește 10% constant, ce măsuri neconvenționale ar putea fi luate pentru a evita o criză de credibilitate a politicii fiscale și monetare în România?

- S-ar putea, deci, dacă avem inflația de 10% din septembrie, să rămână așa probabil până prin august–septembrie anul viitor, când dispare efectul provocat de TVA. Însă am văzut că se discută de a se majora într-un fel sau altul TVA-ul – fie cota generală, fie cotele reduse – lucruri care se vor mai adăuga pe inflație.

E clar, politica noastră fiscală de mult timp nu mai e credibilă. Și vedem că nu mai suntem credibili pentru că finanțatorii au vrut să vadă banii acum, și a trebuit să majorăm taxele, că nu ne mai credeau și pe bună dreptate, că vedem ce se întâmplă. Nu ne mai crede nimeni că reducem cheltuielile publice. Și acum, dacă ne uităm la pachetele de reformă fiscală, sunt doar majorări de taxe. Măsurile care chiar reduceau costurile în administrația publică au fost amânate, au rămas doar cu majorările de taxe; nimeni nu mai crede în politica fiscală românească. Iar, din păcate, o politică fiscală ca a noastră, pro-ciclică și cu extrem de puțină credibilitate, afectează negativ eficacitatea politicii monetare. Pentru că, la inflația asta așa mare, normal, Banca Centrală ar trebui să majoreze rata de dobândă. Dar BNR a spus și recent, în conferință de presă, că nu poate să o majoreze, că ar lovi puternic o economie care, deja, probabil, este în recesiune. Deci politica asta fiscală, extrem de impredictibilă, nesustenabilă și puternic pro-ciclică, impactează eficacitatea politicii monetare, deci rolul Băncii Centrale de a reduce inflația.

- Vă așteptați ca inflația să rămână 10% până în august-septembrie anul viitor?

- Da, cam așa va fi. Mai văd majorări de taxe în continuare. Deja se vorbește despre ele. Chiar și cu deficitul bugetar dus la 7% din PIB, tot nesustenabil este.

- În ce măsură creșterea inflației la 9,9% poate fi atribuită efectului de rundă întâi (scumpiri directe prin TVA și accize) și în ce măsură anticipați efecte de rundă a doua (prin majorări salariale, scumpiri suplimentare generate de companii)?

- În iulie am avut anticipațiile. Crescând cota generală de TVA, guvernul a dat un semnal extrem de puternic economiei că prețurile vor crește. Și am văzut deja că din iulie au crescut, și inflația a ajuns aproape la 8%.

Apoi, rundă 1 am avut-o în august, cu TVA și cu accizele la combustibil. Acum, din septembrie, urmează și rundă a doua. Am văzut că pe energie s-a liberalizat, pe gaz metan și în energie electrică, s-au pus accize pe combustibil.

Deci toate cele trei componente de energie au avut prețurile crescute. În orice bun sau serviciu din coșul de consum a fost cel puțin una din aceste trei forme de energie. Prin urmare, va fi în continuare presiune să crească acele prețuri, odată cu efectele de rundă a doua, care urmează din septembrie.

„În momentul în care guvernul se împrumută și emite bonduri, bondul este echivalentul banului tipărit”

- La sfârșitul anului ce curs leu-euro estimați?

- Cred că leul va reveni pe traiectoria de depreciere și cred că va fi cumva aceeași traiectorie pe care a avut-o și înainte de izbucnirea războiului din Ucraina. Adică undeva la 10–15 bani pe an depreciere. Deci nu mă aștept la mari modificări ale cursului, dar mă aștept să aibă o traiectorie de ușoară depreciere în următorii ani. Altminteri, problema e pe deficitul de cont curent.

- Cum stăm față de țările din regiune în ce privește inflația?

- De departe suntem campionii europeni la inflație, e mult loc până la următorul. Și asta din cauza politicii fiscale iresponsabile a guvernului din anii trecuți. Un deficit de 9,2% din PIB – pare că e chiar mai mult efectiv – ce face acest deficit? Aceștia sunt bani tipăriți. În momentul în care guvernul se împrumută și emite bonduri, bondul este echivalentul banului tipărit.

Inflația în România: cifre, cauze, tendințe pe termen scurt

În luna august 2025, rata anuală a inflației (indicele prețurilor de consum față de august 2024) a ajuns la 9,9%, conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Creșterile de preț au afectat toate cele trei grupe principale de bunuri și servicii, astfel: produsele alimentare s-au scumpit cu 8,9% față de august 2024, mărfurile nealimentare, cu 10,5% față de aceeași perioadă, serviciile cu 9,8%, față de august 2024

August 2025 vs. iulie 2025: salt important al inflației

Dacă ne uităm la evoluția lunară a prețurilor (indicele din august 2025 față de iulie 2025), datele confirmă scumpiri semnificative într-o singură lună. Per total, prețurile de consum au fost mai mari cu +2,10% în august față de iulie 2025 . Defalcarea pe categorii:

- Mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 2,10% în august față de iulie (contribuind major la inflația lunară).

- Produsele alimentare  - cu 1,63% față de luna anterioară .

- Serviciile au înregistrat o scumpire de 2,87% lunar în august .

Cauzele principalelor variații (august vs. iulie 2025)

Creșterea abruptă a inflației în august 2025 – atât față de iulie 2025, cât și față de anul precedent – a apărut ca urmare a mai multor factori care au acționat simultan:

• Liberalizarea pieței energiei electrice: La 1 iulie 2025 a fost eliminată schema de plafonare a prețurilor la energie electrică (revenindu-se la prețuri liberalizate). Efectul a fost o explozie a tarifelor la curentul electric, care în august 2025 erau cu +65,7% mai mari față de august 2024. Această scumpire masivă a energiei electrice a contribuit direct și indirect la saltul inflației.

Energia electrică intră în categoria mărfurilor nealimentare, explicând parțial creșterea de peste 10% a inflației nealimentare. Banca Națională a estimat că eliminarea plafonării energiei a adăugat aproximativ +2,2 puncte procentuale la rata inflației din această perioadă . Altfel spus, fără șocul energetic, inflația ar fi fost mult mai mică. De asemenea, efecte secundare ale scumpirii energiei s-au resimțit în costurile multor servicii și produse.

• Majorarea TVA: Începând cu 1 august 2025, cota standard de TVA în România a fost majorată de la 19% la 21%, măsură fiscală menită să crească veniturile bugetare. Această creștere de TVA s-a reflectat imediat în prețuri, contribuind substanțial la inflația din august. INS a raportat că inflația lunară din august (+2,1%) a fost influențată de acest șoc fiscal, prețurile multor produse și servicii fiind ajustate în sus odată cu creșterea taxei. BNR a calculat că majorarea TVA a adus un aport de circa +1,6 puncte procentuale la rata inflației (headline) din august .

Tot de la 1 august 2025 s-a modificat și sistemul cotelor reduse de TVA, păstrându-se o singură cotă redusă de 11% (ceea ce a însemnat, de exemplu, creșterea TVA la unele produse alimentare și servicii care anterior aveau cote de 5% sau 9%). Toate aceste schimbări au alimentat creșterea generalizată a prețurilor în august.

• Majorarea accizelor la combustibili și tutun: Concomitent cu creșterea TVA, Guvernul a operat în august și creșteri ale accizelor la anumite produse (precum carburanții și produsele din tutun), ca parte a pachetului de măsuri fiscal-bugetare. Acest fapt a dus la scumpirea suplimentară a combustibililor – în august, prețurile la combustibili au crescut cu +3,3% față de iulie, influențate atât de accize, cât și de creșterea prețului petrolului pe plan internațional. Accizele mai mari la tutun și alcool au împins în sus prețurile acestor produse (de exemplu, tutunul și țigările s-au scumpit cu ~2,8% lunar în august ). 

• Efecte sezoniere: Luna august este, de regulă, o perioadă în care anumite alimente se ieftinesc datorită sezonului de recoltă (ofertă crescută la legume și fructe). În august 2025 s-au observat scăderi de prețuri la unele produse agroalimentare față de luna iulie: de exemplu, cartofii s-au ieftinit cu –5,7%, fructele proaspete cu –5,1%, iar alte legume cu –5,3% (scăderi procentuale lunare). Aceste ieftiniri sezoniere au temperat parțial inflația alimentară și au ajutat la menținerea creșterii prețurilor alimentelor sub nivelul celorlalte categorii în august. Cu toate acestea, impactul lor benefic a fost contrabalansat de scumpirile la alte alimente de bază, unde presiunile inflaționiste au fost puternice. În special, alimentele procesate și importate au resimțit creșterea costurilor (materii prime mai scumpe, costuri de transport mai mari și, desigur, TVA mai ridicat). Astfel, pâinea și produsele de panificație s-au scumpit cu +3,3% într-o singură lună (august vs iulie), zahărul și produsele zaharoase cu +3,2%, cafeaua cu +3,9%, carnea de pasăre cu +3,0%, laptele de vacă cu +3,0% (toate creșteri lunare în august). 

Trendul pe termen scurt este de menținere a inflației la niveluri ridicate (posibil un vârf ~10% în septembrie), urmat de o potențială descreștere lentă spre finalul anului, potrivit unor analiști economici. Autoritățile se așteaptă ca, odată depășit acest șoc inflaționist concentrat în lunile de vară, inflația să revină pe o pantă descendentă, însă ritmul și amploarea scăderii depind de absența altor șocuri și de modul în care firmele și populația își ajustează așteptările. Cert este că politicile fiscale și condițiile de piață din perioada iulie-august 2025 au imprimat economiei un impuls inflaționist puternic, ale cărui efecte se vor resimți pe parcursul următoarelor trimestre, înainte ca stabilitatea prețurilor să poată fi recâștigată treptat. 

Evoluția inflației în zona UE. În august, în România - inflație de circa 4 ori mai mare față de media din UE

În contrast cu dinamica din România, inflația în zona euro și în ansamblul UE a scăzut semnificativ în ultimul an. În toamna lui 2024, multe state vest-europene reușiseră deja să aducă inflația aproape de zero: de exemplu, Italia avea doar ~1,4% inflație anuală în octombrie 2024, iar Slovenia și Danemarca aproape 0% (sursa: Eurostat). Per ansamblu, inflația medie anuală în UE a coborât la ~2,3% în octombrie 2024, în timp ce România avea ~5% (de peste două ori mai mare). Această diferență s-a menținut și în lunile următoare. La sfârșitul anului 2024, inflația medie UE era 2,7% (decembrie), iar în zona euro 2,4%, comparativ cu 5,5% în România .

Tendința dezinflaționistă a continuat în majoritatea țărilor UE în prima jumătate a lui 2025. În martie 2025, inflația în zona euro scăzuse la 2,2%, iar media UE la 2,5% – niveluri practic alineate la ținta BCE. Multe economii mari raportau inflații modeste sau chiar sub 1%: de pildă, în martie 2025 Franța a avut doar 0,9% inflație (cea mai mică din UE) , beneficiind de plafonarea tarifelor la energie și de scumpiri moderate la alimente. Germania s-a stabilizat în jurul a 2% inflație încă de la începutul anului 2025, menținând acest nivel constant în iunie–iulie 2025. De altfel, în iulie 2025 Germania a înregistrat 2,0% inflație anuală, foarte aproape de media zonei euro .

• Diferența mare dintre situația din România și cea din restul UE a devenit și mai evidentă în vara 2025. Conform Eurostat, în iulie 2025 rata anuală a inflației a fost de doar 2,4% în UE și 2,0% în zona euro, în timp ce România a atins 6,6% – de departe cea mai ridicată din Uniune. Următoarele țări clasate, Estonia (5,6%) și Slovacia (4,6%), aveau valori mult sub nivelul din România. Totodată, țări precum Franța sau Cipru au avut aproape inflație zero în iulie (0,9% și respectiv 0,1%) , indicând stagnarea prețurilor acolo.

Practic, România s-a decupat ca outlier inflaționist în Europa: în august 2025 (conform datelor naționale) inflația din România (~9,9%) a fost de circa 4 ori peste media UE (~2,5–3% estimată) – un decalaj nemaiîntâlnit de la aderarea țării la UE.

Țări mari ca Germania și Franța au menținut inflația în jur de 1–2% în ultimele luni (Franța chiar sub 1% în martie și iulie 2025). - Italia și Spania, deși avuseseră episoade inflaționiste în 2022, în 2024–2025 au ajuns la niveluri foarte scăzute (sub 2%). - Polonia și Ungaria, două țări central-est europene cu inflații foarte ridicate în 2022-2023, au reușit să reducă drastic inflația anuală până la ~4% sau mai puțin în prima parte a lui 2025. Ungaria, de exemplu, a coborât de la peste 20% inflație în 2022 la aprox. 4–5% în prima jumătate din 2025 .

Prin contrast, România a rămas constant cu 2–4 puncte procentuale peste oricare alt stat UE în materie de inflație. Practic, România este singura economie europeană care în vara 2025 se confruntă încă cu inflație peste 6% – un nivel pe care restul țărilor l-au depășit de mult în coborâre. Diferențialul de inflație România vs. zona euro a atins în iulie 2025 circa +4,6 puncte (6,6% vs 2,0%), sugerând acumularea unor factori interni puternic inflaționiști în economia românească.

La nivelul zonei euro, structura inflației în aceeași perioadă - august 2024 - iulie 2025 - arată unele diferențe importante față de România. În general, în zona euro prețurile la energie au scăzut în ultimul an, contribuind negativ la inflație. De exemplu, în iulie 2025 energia a avut o contribuție de –0,23 pp la inflația anuală din zona euro, datorită ieftinirii gazelor și țițeiului față de anul precedent. În schimb, principalii factori ai inflației europene au fost serviciile și alimentele. Serviciile au adus ~+1,4 puncte procentuale la inflația zonei euro în iulie (având scumpiri de ~3% anual, mai ales la turism, servicii locale și întreținere), iar alimentele, băuturile și tutunul ~+0,6 pp . Astfel, inflația europeană rămasă (redusă) se datorează în principal sectorului servicii – unde creșterile salariale și redresarea post-pandemie încă mențin prețurile în creștere – și mai puțin bunurilor industriale, care au avut creșteri modeste (0–2%).

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp