Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

10 tehnici pentru a rămâne calm în perioada crizei provocate de coronavirus

Izolare la domiciliu

Foto: Guliver/ Getty Images

Odată cu implementarea restricțiilor care vizează limitarea îmbolnăvirilor cauzate de coronavirus, autoritățile din întreaga lume încurajează constant popoarele să mențină starea de calm. Nu știu câți dintre noi s-au întrebat ce presupune această stare de calm, în fața unei situații care ne zguduie din temelii ființa, familia și societatea. Eu, unul, nu am prea înțeles cum „se face“ asta. Stai ca un înțelept budist și te centrezi psihologic ca să găsești siguranța din interior, fără a fi clintit de furtuna din afara ta? Sau te așezi la cină cu întreaga familie, ca într-o seară absolut obișnuită, și povestiți despre nimicurile de peste zi, așa cum mai vedem uneori în filmele străine? 

Îmi imaginez că a rămâne calm ar presupune să ne „conținem“ emoțiile dificile și să ne „manevrăm“ cât mai bine comportamentele haotice și rigide. Să recunoaștem că, atunci când auzim o nouă știre sau informație despre COVID–19, niciunul dintre noi nu cuprinde 100% realitatea, interpretând ceea ce auzim și vedem pornind de la percepția noastră mai mult subiectivă și mai puțin obiectivă. Cu alte cuvinte, reacția noastră nu este asupra realității, ci asupra modului în care percepem frânturi din realitate. De ce încep eu mereu cu emoțiile? Fiindcă acestea influențează atât gândurile, cât și acțiunile noastre. Nu putem schimba ceea ce simțim, dar putem controla modul în care răspundem la ceea ce simțim. Interpretările noastre cognitive asupra realității pot fi adesea mult mai dramatice decât este realitatea în sine, iar asta ne îndeamnă la comportamente extreme. 

Pentru a rămâne „calmi“, este important:

1.     Să respirăm abdominal, de cel puțin 10 ori, de fiecare dată când mai auzim de câte o restricție, pierdere sau schimbare în plan național.

2.     Să ne reamintim că este normal să ne fie teamă, să ne simțim anxioși și preocupați la auzul unor astfel de vești. 

3.     Să oprim știrile de la radio, TV sau de pe platformele online, fără a lăsa să curgă în fundal infinitele păreri ale tuturor.

4.     Să ne punem corpul în mișcare, nu neapărat cu intenția de a mai înghesui în cămară câteva baxuri de alimente abia cumpărate, ci pășind prin casă în așa fel încât să fim conștienți de fiecare pas făcut. 

5.     Să adresăm întrebări deschise altor adulți de încredere, care au auzit și ei cele comunicate de autorități, pentru a ne pune mintea la contribuție și a încerca să dezlegăm ce înseamnă pentru viața noastră noile schimbări. 

6.     Să ascultăm părerile celorlalți mai ales atunci când avem impresia că noi am înțeles „cel mai bine“ ceea ce s-a comunicat.       

7.     Să ne reamintim că, în esență, conversațiile vulnerabile și sincere sunt cel mai bun antidot pentru a face față pandemiei biologice și informaționale.  

8.     Să avem maturitatea de a accepta că orice perioadă grea poate facilita descoperirea unor resurse (în noi și în cei dragi nouă), capabile să ne facă ulterior viața mai ușoară.

9. Să avem curajul de a lua pe cineva în brațe, pentru a ne liniști cât mai bine anxietate; iar dacă suntem singuri în izolare, să ne oferim noi înșine câte o îmbrățișare.

10. Să facem haz de necaz, admițând că umorul poate fi salvarea noastră chiar și atunci când nu știm foarte clar cum va arăta ziua noastră de mâine.  

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Cristian Tudor Popescu

Există în istoria cinematografului două pietre de hotar: „Nașterea unei Națiuni”, de David Wark Griffith (1915), și „Triumful Voinței”, de Leni Riefenstahl (1935). Din punct de vedere al inovării în limbajul cinematografic, aflat în perioada de început a filmului mut la Griffith, și a primilor ani ai sonorului la Riefenstahl, e vorba de capodopere. Însă ideologia și etica lor sunt cât se poate de malefice: rasism feroce antinegri la Griffith, glorificarea lui Hitler la Riefenstahl.

Citește mai mult

Cybersecurity

„Avem un exces de producție în anumite intervale orare- de exemplu, între ora 10 dimineața și ora 16, când panourile fotovoltaice produc mai mult. Responsabilitatea noastră, ca furnizor, este să dăm clienților tarife orare: când există surplus, energie mai ieftină; când există deficit, un alt preț. Responsabilitatea clientului este să-și adapteze profilul de consum. Dacă la ora 13 există surplus și eu îmi permit să ofer energia cu un preț mai mic, ar fi bine dacă și clientul s-ar educa să consume în acel interval- să pornească aspiratorul din casă sau mașina de spălat de la depărtare”, spune Radu Brașoveanu, Director Digital Solutions la PPC România (foto: Yau Ming Low / Alamy / Profimedia).

Citește mai mult

Eugen Rădulescu

Am tot spus-o și o voi repeta până problema va fi rezolvată: cea mai severă constrângere a economiei românești este, de foarte departe, deficitul bugetar. Am trecut de la o datorie publică de sub 12% din PIB în 2006, anul dinainte de intrarea în UE, la 60% din PIB în prezent – o dinamică înfricoșătoare, care a atins apogeul în 2024, an fără crize sau evenimente excepționale, când deficitul unui singur an a ajuns la un neverosimil 9,3% din PIB.

Citește mai mult
sound-bars icon