Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Efectele profunde ale izolării asupra minții și corpului

Izolare coronavirus

Foto: Guliver/ Getty Images

Imaginează-ți că ești limitat/ă la o cameră mică și întunecată, fără interacțiuni sociale timp de 30 de zile. Nu multe persoane ar alege această oportunitate. Dar, în noiembrie 2018, un jucător profesionist de poker american, Rich Alati, a pariat 100.000$, pentru a putea supraviețui 30 de zile singur și în întuneric total.

El era ținut într-o cameră mică, complet întunecată, cu nimic altceva decât un pat, frigider și baie. Chiar și cu toate resursele de care avea nevoie pentru a supraviețui, Alati nu a putut îndura întreaga lună. După 20 de zile a negociat eliberarea, pentru o sumă de 62.400$. Există nenumărate efecte negative pe care izolarea socială și izolarea extremă le poate avea asupra minții și corpurilor noastre. Alati nu a făcut excepție, raportând că a cunoscut o serie de efecte secundare, inclusiv modificări ale ciclului său de somn și halucinații. 

Dar de ce este atât de greu să trăim izolați? În primul rând, oamenii sunt ființe sociale. Multe persoane care au trăit în medii izolate - precum cercetătorii aflați în Antarctica - raportează că singurătatea poate fi cea mai dificilă parte a muncii. Felul în care ne raportăm la noi prin intermediul celorlalți ne ajută să ne reperăm emoțional, dar în același timp și să reprimăm conflicte active în noi.

Yossi Ghinsberg, un aventurier și autor israelian care a supraviețuit săptămâni întregi singur în Amazon, a spus că singurătatea era ceea ce suferea de cel mai mult și că și-a creat prieteni imaginari pentru a-și păstra compania. Singurătatea poate dăuna atât sănătății noastre mentale, cât și fizice. Oamenii izolați social sunt mai puțin capabili să facă față situațiilor stresante. De asemenea, sunt mai susceptibili să se simtă deprimați și pot avea probleme în procesarea informațiilor. La rândul său, acest lucru poate duce la dificultăți în procesul de luare a deciziilor și de memorare. Oamenii care sunt singuri sunt, de asemenea, mai predispuși la boli. Cercetătorii au descoperit că sistemul imunitar al unei persoane singure răspunde diferit la lupta împotriva virușilor, ceea ce îi face mai sensibili să dezvolte o boală. Impacturile izolării sociale se agravează atunci când oamenii sunt plasați în medii izolatoare fizice. De exemplu, închiderea solitară poate avea efecte psihologice negative asupra prizonierilor - inclusiv creșteri semnificative ale anxietății și atacurilor de panică, creșterea nivelului de paranoie și a fi mai puțin capabili să gândească clar. Mulți prizonieri raportează, de asemenea, probleme de sănătate mintală pe termen lung, după ce au fost ținuți izolat. Natascha Kampusch - o femeie austriacă care a fost răpită la zece ani și ținută captivă într-o pivniță timp de opt ani - a remarcat în biografia ei că lipsa contactului uman au slăbit-o mental. De asemenea, a raportat că orele și zilele nesfârșite petrecute complet izolate au făcut-o susceptibilă la ordinele și manipulările răpitorului ei.

Persoanele izolate pot avea, de asemenea, halucinații. Lipsa stimulilor îi determină pe oameni să atribuie greșit gândurile și sentimentele interne care apar în mediul exterior. În esență, halucinațiile se întâmplă din cauza lipsei de stimulare a creierului. De fapt, Alati a dezvăluit că a început să experimenteze halucinații din a treia zi de izolare. Oamenii singuri aflați în izolare totală pot simți, de asemenea, că există o prezență fantomatică sau cineva care îi urmărește. În timp ce impactul izolării totale poate fi sever, veștile bune sunt că aceste efecte sunt reversibile. Intrarea în contact cu alți oameni, prin intermediul tehnologiei video poate corecta, în mod normal, tiparele de veghe - deși acest lucru poate dura săptămâni, sau chiar luni, în unele cazuri de izolare fermă.

Reconectarea cu alți oameni poate reduce singurătatea și ne poate ajuta să ne readucem la o sănătate mentală și fizică bună. Cu toate acestea, unele persoane care au fost izolate social împotriva voinței lor pot dezvolta condiții de sănătate mintală pe termen lung, cum ar fi tulburarea de stres post-traumatică (PTSD). Unii oameni care s-au confruntat cu provocarea de a fi singuri o perioadă îndelungată de timp pot manifesta creștere afectivității - inclusiv exagerări emoționale, simțindu-se mai aproape de familie și prieteni și având o perspectivă mai bună asupra vieții - ca urmare a experienței lor. După circa trei săptămâni petrecute de bună voie în izolare, dar având acces la comunicarea liberă cu ceilalți, prin intermediul tehnologiei, o persoană poate să simtă o conexiune mai personal cu ceilalți, o apreciere mai mare pentru viață și o concentrare mai bună, fiind, în general, poate chiar mai fericit decât înainte. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Cred că efetele izolării depind de fondul intelectual, de educație, de viziunea asupra vieții și, în măsură foarte mare, de credință. Gândiți-vă la deținuții politici, izolați nu cu frigider, baie, etc. ci în condițiile știute, plus toată hărțuiala, bătăile... și au rezistat, ba chiar au ieșit întăriți. Firește că nu vor rezista cei ce au fost obișnuiți să se vadă numai prin ochii celorlalți, cei ce nu au la ce să se gândească, cei ce nu au ce să-și amintească, cei obișnuiți să privească numai în jur și neobișnuiți să privească și înăuntru
    • Like 0
  • Ar fi util ca atunci cand inserati paragrafe din articole straine sa le traduceti pe bune, nu cu google translate, pentru ca ies niste bazaconii neinteligibile ca topica si exprimare.
    Cat priveste observatiile unor grupuri de medici sau savanti, acestea urmeaza trendul american de a baga pe toata lumea, la gramada, in niste categorii derivate din statistici. Cunosc zeci, poate chiar sute de persoane care au rezistat sau rezista la izolare, unii fortati de imprejurari, altii prin alegerea lor. Cel mai important este sa iti gasesti ceva de facut, nu sa teoretizezi si sa cauti cai de a scapa mental din izolare. Dupa cum stie toata lumea, cel mai greu sa ramai treaz este daca vrei sa ramai treaz si cel mai greu sa adormi este daca te chinui sa adormi. Gandindu.te nonstop si plangandu.ti de mila ca esti izolat (vai), va spori izolarea. O va face mai pregnanta. O vei constientiza la fiecare gand. Tot se va invarti in jurul izolarii. Unii asteapta izolarea asta de foarte mult timp, pentru ca pot lucra fara sa mai fie intrerupti de genul acela de gregari, care par ca isi pierd echilibrul daca ju piseaza pe cineva cu prezenta fizica sau cu telefonul.
    Scrieti carti ! Imaginati scenarii, voi astia care acum ju aveti ce face cu timpul dar daca va intreba omul daca ati mai citit ceva in ultimul timp, raspundeati ca nu ati avut timp. Nu aveati timp pentru ca citeati statistici idioate pe net.
    • Like 0
  • Valentin check icon
    N-am înţeles deloc cum e cu izolarea şi depresia. Sunt atâtea de făcut, încât nu ne-ar ajunge şapte vieţi. Câte cărţi importante am putea citi şi - mai mult - am putea medita asupra lor? Shakespeare, Tolstoi, Joyce... Plus mari regizori: Antonioni, Fellini, Bergman etc. Câte documentare nu sunt de descoperit, câtă istorie nu e de răsfoit şi de băgat la cap (mai ales paralele cu situaţia de-acum).
    Dacă nu te simţi bine cu tine, nu te vei simţi bine cu nimeni. Vei juca o comedie a socializării, un fel de a evita întrebarea cea mai importantă: cât de bine eşti mobilat interior?
    La un moment dat vei rămâne singur cu tine. Cât de pregătit eşti? Dacă nu eşti pregătit, atunci pregăteşte-te!
    • Like 1
    • @ Valentin
      check icon
      Cineva a zis ceva de genul: "Mințile mici judecă persoane, cele mediocre judecă fapte iar cele mari judecă idei".
      Prin urmare, e de așteptat că mulți au rămas fără nicio preocupare!
      P.S. Unii atribuie zicala lui Einstein, dar eu nu sunt sigur că-i aparține.
      • Like 1
  • Delia MC Delia MC check icon
    Păi de aia închisoarea, lipsa de contacte umane, privarea de libertate e o pedeapsă. Bătrânii noștri nu le prea au cu tehnologia, așa că...
    • Like 0
  • Roxana B check icon
    Ma gindesc cum au supravietuit detinutii politici la izolare, in conditii muult mai nasoale.
    • Like 3
    • @ Roxana B
      Valentin check icon
      Nu toţi au supravieţuit. Gradul de cultură are o importanţă crucială în menţinerea voinţei şi memoriei.
      • Like 1
    • @ Valentin
      Roxana B check icon
      Evident ca nu toti.
      Dar mai toti care au insemnat ceva pt PNTCD dupa 1990.
      Adica vreau doar sa zic ca acu vedem si noi cum e....in fine nu chiar in aceleasi conditii, dar, raportind la conditiile de viatza actuale....
      Si ca tot veni vb de puscarie, n-am mai auzit nici o cerere de eliberare conditionata din partea lui Dragnea
      • Like 1
    • @ Roxana B
      Valentin check icon
      Cine e bine mobilat interior nu are probleme cu orice tip de situaţie, pentru că îşi poate ţine singur companie.
      • Like 4
  • Valentin check icon
    N-ar fi mai bine să citească biblioteci întregi, dacă tot au această ocazie? Că acum dispun de timp... Aşa, mai un "Fraţii Karamazov", mai un "Război şi pace". Mă indoiesc că populaţia devorează capodoperele literaturii universale.
    • Like 2
    • @ Valentin
      Normal ca nu. Se uita cati au mai murit, cati s.au mai imbolnavit si dupa aia trec pe A3 sau B1 sa vada bălăcăreli publice si scenarii apocaliptice, care ii anunta ca izolarea va mai dura pana in decembrie.
      • Like 0


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult
text: Georgiana Spătaru / voce: Claudiu Pândaru
sound-bars icon