Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de patru ani. Ascultați editorialele audio publicate pe platforma noastră și testați viitorul tehnologiei. Am implementat conversația vocală direct în browser. Apăsând pe butonul de microfon, puteți cere acces. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Efectele profunde ale izolării asupra minții și corpului

Izolare coronavirus

Foto: Guliver/ Getty Images

Imaginează-ți că ești limitat/ă la o cameră mică și întunecată, fără interacțiuni sociale timp de 30 de zile. Nu multe persoane ar alege această oportunitate. Dar, în noiembrie 2018, un jucător profesionist de poker american, Rich Alati, a pariat 100.000$, pentru a putea supraviețui 30 de zile singur și în întuneric total.

El era ținut într-o cameră mică, complet întunecată, cu nimic altceva decât un pat, frigider și baie. Chiar și cu toate resursele de care avea nevoie pentru a supraviețui, Alati nu a putut îndura întreaga lună. După 20 de zile a negociat eliberarea, pentru o sumă de 62.400$. Există nenumărate efecte negative pe care izolarea socială și izolarea extremă le poate avea asupra minții și corpurilor noastre. Alati nu a făcut excepție, raportând că a cunoscut o serie de efecte secundare, inclusiv modificări ale ciclului său de somn și halucinații. 

Dar de ce este atât de greu să trăim izolați? În primul rând, oamenii sunt ființe sociale. Multe persoane care au trăit în medii izolate - precum cercetătorii aflați în Antarctica - raportează că singurătatea poate fi cea mai dificilă parte a muncii. Felul în care ne raportăm la noi prin intermediul celorlalți ne ajută să ne reperăm emoțional, dar în același timp și să reprimăm conflicte active în noi.

Yossi Ghinsberg, un aventurier și autor israelian care a supraviețuit săptămâni întregi singur în Amazon, a spus că singurătatea era ceea ce suferea de cel mai mult și că și-a creat prieteni imaginari pentru a-și păstra compania. Singurătatea poate dăuna atât sănătății noastre mentale, cât și fizice. Oamenii izolați social sunt mai puțin capabili să facă față situațiilor stresante. De asemenea, sunt mai susceptibili să se simtă deprimați și pot avea probleme în procesarea informațiilor. La rândul său, acest lucru poate duce la dificultăți în procesul de luare a deciziilor și de memorare. Oamenii care sunt singuri sunt, de asemenea, mai predispuși la boli. Cercetătorii au descoperit că sistemul imunitar al unei persoane singure răspunde diferit la lupta împotriva virușilor, ceea ce îi face mai sensibili să dezvolte o boală. Impacturile izolării sociale se agravează atunci când oamenii sunt plasați în medii izolatoare fizice. De exemplu, închiderea solitară poate avea efecte psihologice negative asupra prizonierilor - inclusiv creșteri semnificative ale anxietății și atacurilor de panică, creșterea nivelului de paranoie și a fi mai puțin capabili să gândească clar. Mulți prizonieri raportează, de asemenea, probleme de sănătate mintală pe termen lung, după ce au fost ținuți izolat. Natascha Kampusch - o femeie austriacă care a fost răpită la zece ani și ținută captivă într-o pivniță timp de opt ani - a remarcat în biografia ei că lipsa contactului uman au slăbit-o mental. De asemenea, a raportat că orele și zilele nesfârșite petrecute complet izolate au făcut-o susceptibilă la ordinele și manipulările răpitorului ei.

Persoanele izolate pot avea, de asemenea, halucinații. Lipsa stimulilor îi determină pe oameni să atribuie greșit gândurile și sentimentele interne care apar în mediul exterior. În esență, halucinațiile se întâmplă din cauza lipsei de stimulare a creierului. De fapt, Alati a dezvăluit că a început să experimenteze halucinații din a treia zi de izolare. Oamenii singuri aflați în izolare totală pot simți, de asemenea, că există o prezență fantomatică sau cineva care îi urmărește. În timp ce impactul izolării totale poate fi sever, veștile bune sunt că aceste efecte sunt reversibile. Intrarea în contact cu alți oameni, prin intermediul tehnologiei video poate corecta, în mod normal, tiparele de veghe - deși acest lucru poate dura săptămâni, sau chiar luni, în unele cazuri de izolare fermă.

Reconectarea cu alți oameni poate reduce singurătatea și ne poate ajuta să ne readucem la o sănătate mentală și fizică bună. Cu toate acestea, unele persoane care au fost izolate social împotriva voinței lor pot dezvolta condiții de sănătate mintală pe termen lung, cum ar fi tulburarea de stres post-traumatică (PTSD). Unii oameni care s-au confruntat cu provocarea de a fi singuri o perioadă îndelungată de timp pot manifesta creștere afectivității - inclusiv exagerări emoționale, simțindu-se mai aproape de familie și prieteni și având o perspectivă mai bună asupra vieții - ca urmare a experienței lor. După circa trei săptămâni petrecute de bună voie în izolare, dar având acces la comunicarea liberă cu ceilalți, prin intermediul tehnologiei, o persoană poate să simtă o conexiune mai personal cu ceilalți, o apreciere mai mare pentru viață și o concentrare mai bună, fiind, în general, poate chiar mai fericit decât înainte. 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Valentin check icon
    N-am înţeles deloc cum e cu izolarea şi depresia. Sunt atâtea de făcut, încât nu ne-ar ajunge şapte vieţi. Câte cărţi importante am putea citi şi - mai mult - am putea medita asupra lor? Shakespeare, Tolstoi, Joyce... Plus mari regizori: Antonioni, Fellini, Bergman etc. Câte documentare nu sunt de descoperit, câtă istorie nu e de răsfoit şi de băgat la cap (mai ales paralele cu situaţia de-acum).
    Dacă nu te simţi bine cu tine, nu te vei simţi bine cu nimeni. Vei juca o comedie a socializării, un fel de a evita întrebarea cea mai importantă: cât de bine eşti mobilat interior?
    La un moment dat vei rămâne singur cu tine. Cât de pregătit eşti? Dacă nu eşti pregătit, atunci pregăteşte-te!
    • Like 1
    • @ Valentin
      check icon
      Cineva a zis ceva de genul: "Mințile mici judecă persoane, cele mediocre judecă fapte iar cele mari judecă idei".
      Prin urmare, e de așteptat că mulți au rămas fără nicio preocupare!
      P.S. Unii atribuie zicala lui Einstein, dar eu nu sunt sigur că-i aparține.
      • Like 1
  • Delia MC Delia MC check icon
    Păi de aia închisoarea, lipsa de contacte umane, privarea de libertate e o pedeapsă. Bătrânii noștri nu le prea au cu tehnologia, așa că...
    • Like 0
  • Roxana B check icon
    Ma gindesc cum au supravietuit detinutii politici la izolare, in conditii muult mai nasoale.
    • Like 3
    • @ Roxana B
      Valentin check icon
      Nu toţi au supravieţuit. Gradul de cultură are o importanţă crucială în menţinerea voinţei şi memoriei.
      • Like 1
    • @ Valentin
      Roxana B check icon
      Evident ca nu toti.
      Dar mai toti care au insemnat ceva pt PNTCD dupa 1990.
      Adica vreau doar sa zic ca acu vedem si noi cum e....in fine nu chiar in aceleasi conditii, dar, raportind la conditiile de viatza actuale....
      Si ca tot veni vb de puscarie, n-am mai auzit nici o cerere de eliberare conditionata din partea lui Dragnea
      • Like 1
    • @ Roxana B
      Valentin check icon
      Cine e bine mobilat interior nu are probleme cu orice tip de situaţie, pentru că îşi poate ţine singur companie.
      • Like 3
  • Valentin check icon
    N-ar fi mai bine să citească biblioteci întregi, dacă tot au această ocazie? Că acum dispun de timp... Aşa, mai un "Fraţii Karamazov", mai un "Război şi pace". Mă indoiesc că populaţia devorează capodoperele literaturii universale.
    • Like 2


Îți recomandăm

Telemunca

Odată cu răspândirea noului coronavirus de la o țară la alta, companiile din toată lumea și-au schimbat politica de resurse umane și și-au încurajat angajații să lucreze la distanță pentru a preveni extinderea epidemiei. O decizie care ține de supraviețuirea biologică, dar și de supraviețuirea ca business. (Foto: Guliver/ Getty Images)

Citește mai mult

Recul

Povestea Recul începe în 2015, când regizorul Vlad Dragomirescu și actorul Bogdan Untilă și-au propus să creeze un incubator pentru proiecte culturale independente, care să cuprindă două direcții: teatrul de improvizație și teatrul clasic.

Citește mai mult

Alphahead

Vishal Narender și Georgeta Brehoi, soția sa, au venit în România în urmă cu 4 ani, după ce au lucrat în mai multe multinaționale din India, Franța și Irlanda, și au decis să-și investească toate economiile pentru a produce echipamente moto.

Citește mai mult
text: Georgiana Spătaru / voce: Claudiu Pândaru
sound-bars icon