Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

450 de copii învață să programeze cu ajutorul mentorilor voluntari ai Coder Dojo București. „Dincolo de tehnologiile pe care le învață, beneficiul este că fac parte dintr-un grup de copii care au aceleași pasiuni”

Andrei Tudor

În urmă șase ani, Teodor Tatu era unul dintre copiii care învățau de la trainerii lor informatică la Coder Dojo București. Ajuns în clasa a XII-a, tânărul de aproape 18 ani îi învață, la sfârșit de săptămână, pe alți elevi să programeze. „Când am văzut că deja știu materia și că este nevoie de mentori, la finalul anului 2016, am decis să deschid un atelier de algoritmică. Să devin mentor m-a ajutat foarte mult să vorbesc mai bine, să îmi organizez mai bine ideile”, spune tânărul care vrea să urmeze Academia de Tehnică Militară. 

De la origami, la un robot care ajunge în locuri greu accesibile

Coder Dojo România face parte din mișcarea internațională Coder Dojo, care s-a născut în urmă cu opt ani în Irlanda și care își propune să îi ajute pe copiii cu vârste între 7 și 18 ani să învețe gratuit programare, în timpul unor ateliere ținute de mentori voluntari. Cei mai mulți lucrează în firme de tehnologie - la București 35 de profesioniști în IT își dăruiesc timpul și priceperea pentru a-i învăța pe 450 de copii informatică. În funcție de vârstă și de interese, elevii se pot înscrie dintre cele 21 de ateliere, precum Scratch, Minecraft Education, HTML, Java ori Arduino.

Tudor Szabo are 15 ani, e pasionat de jocurile video, dar și de origami, care îi permite să-și transforme imaginația în realitate cu ajutorul hârtiei. Cea mai complexă lucrare a lui e o sferă din hârtie, pe care o poate transforma, mai departe, într-o farfurie zburătoare sau într-un tub. La Coder Dojo, unde vine de doi ani, a învățat să îmbine creativitatea cu tehnologia și a reușit să construiască o mașină pe care o poate controla de la distanță și o poate trimite în locuri greu accesibile de unde să transmită imagini la 180 de grade. A investit în proiectul lui, apreciat la competiția Coolest Project de la Dublin, 1.000 de lei, deși un astfel de dispozitiv se vinde pe piață, spune el, cu 5.000 de euro.

Alături de el se află Andrei Tudor, în vârstă de 10 ani, premiat la Dublin pentru multi message board-ul pe care l-a creat, un dispozitiv care afișează mesaje luminoase. Andrei a devenit pasionat de programare la șase ani, atunci când a primit de la Moș Crăciun o plăcuță Arduino. Până atunci îi plăcea să se joace și să inventeze diverse dispozitive, precum un laptop de hârtie. La Coder Dojo a învățat cum să își pună ideile în practică cu ajutorul tehnologiei. 

„Beneficiul este că fac parte dintr-un grup de copii care au aceleași pasiuni”

„Prin cele câteva ore pe care le oferim copiilor pe lună, încercăm să îi ajutăm să se dezvolte. Dincolo de tehnologiile pe care le învață, beneficiul este că fac parte dintr-un grup de copii care au aceleași pasiuni și asta ajută. Lucrează pe proiecte, își prezintă unul altuia proiectele”, spune Oana Vasilache, președinte al Coder Dojo București.

În parteneriat cu Școala de Valori și cu sprijinul financiar al Microsoft România, organizația a lansat proiectul Coder Dojo Tech Academy, prin care își propune să deschidă dojo-uri de programare în cât mai multe orașe din țară. Pentru aceasta, este nevoie de mai mulți mentori cu cunoștințe de programare, dar și de voluntari care să se implice în organizarea activităților.

„Copiii m-au învățat să devin un mai bun pedagog, m-au învățat să am răbdare, să explic clar”

La 34 de ani, Andrei Petre este unul dintre cei mai vechi mentori ai Coder Dojo. „Le-am oferit ceva copiilor, dar și ei mi-au oferit mie. Au venit copii care mi-au mulțumit că i-am pus pe acest drum despre care ei nu știau nimic. La rândul lor, copiii m-au învățat să devin un mai bun pedagog, m-au învățat să am răbdare, să explic clar, iar acest lucru mi-a fost de folos și în viața profesională”, explică el.

Săptămâna aceasta, a avut loc la Impact Hub un eveniment de prezentare al Coder Dojo, la care au luat parte elevi, profesori și profesioniști din industria IT. 

„La vârsta de 8 ani, am pus mâna pe prima carte de programare din biblioteca tatălui meu”

Printre ei s-a aflat și Iulian Atănăsoaie, care la 23 de ani este Technical Consultant la Microsoft. Acesta a vorbit despre cât de important este să găsești acel ceva care să își aprindă de mic pasiunea pentru un anumit domeniu. „La vârsta de 8 ani, am pus mâna pe prima carte de programare din biblioteca tatălui meu, Visual Basic 6. Mi-am zis: Cât de tare este chestia asta! Mai auzisem eu de la cineva că se și plătește bine, așa că m-am înscris la cercul de informatică de la Palatul Copiilor. Au urmat concursuri, proiecte, iar la 16 ani am publicat prima mea aplicație”, a povestit el.

Crede că și alți elevii merită o șansă de a-și descoperi și cultiva pasiunea pentru tehnologie. Numai la București, 150 de copii sunt înscriși pe listele de așteptare al Coder Dojo, iar cei care doresc să le fie mentori pot trimite un e-mail la adresa academia@coderdojo.ro. 

O țară mai bună se construiește plecând de la un sistem de educație performant. Introducerea programării în procesul educațional deschide oportunități către joburi căutate și bine plătite și, mai mult decât atât, dezvoltă acele abilități care construiesc adulți ce pot face față unor provocări diverse: gândirea critică, rezolvarea unor probleme complexe și creativitatea. Platforma Republica vă prezintă oamenii care își doresc să schimbe felul în care învață copiii noștri. Susținem programul Alt Viitor, în care Microsoft România investește 1 milion de dolari. Este un proiect în care sunt implicate ONG-uri, 4500 de profesori și voluntari, o inițiativă care va sprijini dezvoltarea de competențe digitale pentru peste 11.000 de elevi. Îi veți cunoaște aici, le veți afla poveștile și veți vedea modul în care acești oameni pun umărul la construcția unui viitor mai bun pentru România.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Iar articol de promovare a unui program de educatie fara vreun link, fara a explica cum se inscrie un copil...
    Se intra pe pile, stil Psd ?

    Am cautat pe net, am gasit siteul lor :
    "Înscrierile pentru 2019 s-au încheiat"!
    Care e scopul articolului, sa producă frustrare ?!
    • Like 0
  • Foarte tare, felicitari! Si bafta mai departe!
    • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult