Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

89 de echipe de elevi de liceu și gimnaziu au recreat în lumea Minecraft cetatea Alba

89 de echipe de elevi de liceu și gimnaziu au recreat în lumea Minecraft cetatea Alba Carolina și situl arheologic din Alba Iulia, în cadrul concursului Minecraft pentru Educație. Copiii au avut de reprodus cât mai fidel zidurile exterioare ale cetății folosind algoritmi pentru structurile care se repetă și au trebuit să își arate calitățile de programare cu blocuri sau în JavaScript, utilizând MakeCode. Totodată ei au încercat să își imagineze o clădire din viitor, din anul 2118. 

„Am văzut o emulație în concurs. Toate proiectele mi s-au părut formidabile, am avut norocul să văd 89 de proiecte, toate formidabile. Și dacă aș fi putut le-aș fi premiat pe toate, pentru că am putut să simt, prin felul în care și le-au prezentat, că elevii au muncit, că au fost entuziasmați. Pe lângă programare, cred că au învățat câteva elemente din istorie, au învățat elemente de arhitectură, au învățat ceva despre România și și-au exersat creativitatea și viziunea”, a spus Gabi Barna, președintele Fundației EOS care a organizat, cu sprijinul Microsoft România, concursul Minecraft pentru Educație.

Copiii învață în joacă lucruri serioase

Considerat de către copii irezistibil, iar de către părinți o pierdere de vreme, jocul Minecraft a început să fie utilizat la nivel internațional, în varianta sa educațională, pentru predarea noțiunilor de programare, dar și de matematică, de fizică sau de chimie. Fundația EOS a început din acest an să îi învețe pe profesorii români de informatică să folosească Minecraft drept resursă educațională și să reușească astfel să le predea, în joacă, lucruri serioase elevilor lor. Acreditate de Ministerul Educației, cursurile se desfășoară în cadrul programului Alt Viitor, finanțat de Microsoft România.

Elevi la Colegiul Național „Mircea cel Bătrân” din Râmnicu Vâlcea, Nathaniel Drăgușin și Radu Calomfirescu au aflat despre concursul Minecraft pentru Educație de la profesoara lor care a urmat cursurile de Minecraft pentru Educație organizate de Fundația EOS. S-au înscris și au câștigat categoria destinată elevilor claselor a XI-a și a XII-a.

Au învățat să programeze în Java pentru concurs

„M-am înscris din nostalgie, am jucat mult Minecraft în clasele V-VIII, dar din liceu nu am mai jucat. Eu și colegul meu ne cunoșteam unul altuia punctele tari, așa că eu m-am ocupat mai mult de programare, iar el, fiind mai creativ, de design”, spune Nathaniel, care își dorește un viitor în computer science. Au lucrat la proiectul lor vreme de trei săptămâni, între trei și șase ore pe zi. „Am avut opțiunea să programăm folosind blocuri sau Java. Am ales clar Java un program pe care nu îl știam, tocmai pentru a putea să îl învățăm”, spune Nathaniel.

Concursul a avut patru categorii - pentru elevii claselor a V-a și a VI-a, pentru cei ai claselor a VII-a și a VIII-a, pentru cei ai claselor a IX-a și a X-a și pentru elevii din ultimele clase de liceu. 

„Ne-am chinuit cinci zile și de abia în ultima zi am reușit. Nu ne-am dat bătuți, pentru că am vrut să câștigăm”

Bogdan Radeș și Bogdan Ichim, de la Colegiul Național „Mihai Eminescu” din Petroșani, unde au pus și bazele unui club de robotică, au câștigat categoria destinată claselor a IX-a și a X-a. 

Ca să reușească să reproducă cetatea au studiat-o pe Google Street View și au învățat Java - un limbaj de programare în care nu mai lucraseră până atunci.

Premiul pentru elevii claselor a VII-a și a VIII-a a fost obținut de Radu Morar și Cătălin Lazăr, de la Școala Gimnazială „Constantin Brâncuși”, din Cluj, în timp ce cei mai tineri câștigători au fost Alexandru Călin și Roberto Dumitrescu, de la Colegiul Național „Nicolae Titulescu” din Slatina.

„Cel mai greu ne-a fost să facem zidurile, ne-am chinuit cinci zile și de abia în ultima zi am reușit. Nu ne-am dat bătuți, pentru că am vrut să câștigăm”, povestește Roberto.

Prima ediție a Concursului Minecraft pentru Educație a fost lansată la finalul lunii octombrie, iar elevii au avut la dispoziție o lună să își realizeze proiectele. „Deja ne gândim la tema pentru următoarea ediție, unde cred că vom avea mai mulți participanți”, spune Gabi Barna.

O țară mai bună se construiește plecând de la un sistem de educație performant. Introducerea programării în procesul educațional deschide oportunități către joburi căutate și bine plătite și, mai mult decât atât, dezvoltă acele abilități care construiesc adulți ce pot face față unor provocări diverse: gândirea critică, rezolvarea unor probleme complexe și creativitatea. Platforma Republica vă prezintă oamenii care își doresc să schimbe felul în care învață copiii noștri. Susținem programul Alt Viitor, în care Microsoft România investește 1 milion de dolari. Este un proiect în care sunt implicate ONG-uri, 4500 de profesori și voluntari, o inițiativă care va sprijini dezvoltarea de competențe digitale pentru peste 11.000 de elevi. Îi veți cunoaște aici, le veți afla poveștile și veți vedea modul în care acești oameni pun umărul la construcția unui viitor mai bun pentru România.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Foarte tare, felicitari!
    • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult