Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

Profesorii care învață Minecraft pentru a preda programarea pe înțelesul copiilor: „Au început cu reticență, însă spre sfârșitul zilei nu îi mai puteam scoate din sala de curs”

Gabi Barna

Pe harta internațională a programării, România a devenit în ultimii ani un punct din ce în ce mai luminos, fiind recunoscută pentru tinerii săi talentați și bine pregătiți în domeniul tehnologiei informației. La intervale regulate de timp, aflăm despre elevi care câștigă olimpiade și concursuri STEM (Science, Technology, Engineering, Mathematics) din străinătate, despre absolvenți de liceu care excelează în domeniul tehnologiei și sunt admiși fără emoții la universități străine, despre studenți care pun pe picioare start-up-uri în IT. Dacă ne uităm la toate aceste exemple și la faptul că adolescenții români sunt nedezlipiți de ecranele tabletelor și ale calculatoarelor, putem rămâne cu impresia că majoritatea lor sunt capabili, dacă nu să codeze, măcar să utilizeze în mod inteligent tehnologia. 

O impresie care nu corespunde realității, crede Gabi Barna, directoarea Fundației EOS, care de 20 de ani derulează programe de dezvoltare a competențelor digitale destinate profesorilor și elevilor.

„Doar pentru că avem cu toții un telefon și o tabletă și stăm pe social media nu înseamnă că știm ce înseamnă tehnologia”

„Cred că stăm grozav la programare când vine vorba de competiții, dar acestea sunt în general pentru elevii foarte buni, pentru elitele din sistemul de educație. Dar dacă ne uităm la restul de 90% dintre copii, vedem că nu facem față exigențelor în materie de tehnologie a informației. Doar pentru că avem cu toții un telefon și o tabletă și știm să scriem postări și să stăm pe social media nu înseamnă că știm ce înseamnă tehnologia. Aș face un experiment și aș alege câțiva copii din liceele cele mai bune, le-aș pune niște întrebări simple; mă tem că nu vor ști să răspundă. Eu nu cred că stăm grozav la acest capitol”, spune Gabi Barna. Pentru a-și dezvolta competențele digitale, copiii trebuie să înțeleagă mai întâi cum funcționează tehnologia, iar apoi să descopere cum o pot utiliza în mod responsabil, dar și creativ. Este un proces care durează ani și implică dezvoltarea capacității de raționare și a mecanismului de luare a deciziilor.

Gabi Barna a început să se implice în aducerea tehnologiei în școlile românești încă din anul 1996. Pe atunci lucra în Timișoara, la British Council - primul ei job, și a intrat în contact cu mai mulți profesori din Marea Britanie, unde calculatoarele erau deja folosite în școli. Aceștia i-au propus să aducă în școlile românești calculatoarele mai vechi, care erau înlocuite la ei de altele mai performante. Vreme de un an-doi a reușit să aducă astfel în unitățile de învățământ de la noi aproximativ 5.000 de calculatoare, iar ca să intre în posesia lor, profesorii trebuiau să îndeplinească o condiție: să urmeze un curs de utilizare a calculatorului.

„Am ajuns la Anina cu două mașini și, spre surpriza noastră, am fost cazați la muzeu și am primit câteva paturi pliante în niște camere pline cu animale împăiate”

În acea perioadă, Gabi Barna mergea din localitate în localitate, ajutând cadrele didactice să deprindă abilități elementare care să le permită să folosească PC-ul în pregătirea lecțiilor. Uneori, asta se transforma într-o adevărată aventură. 

Într-o seară de iarnă a ajuns la Anina, un mic oraș minier din județul Caraș-Severin. „Am mers cu un grup de opt formatori să ținem cursuri pentru câteva școli care au primit o donație de calculatoare. Am ajuns la Anina cu două mașini și, spre surpriza noastră, am fost cazați la muzeu și am primit câteva paturi pliante în niște camere pline cu animale împăiate. Am avut doi colegi care au refuzat categoric să doarmă singuri în cameră. Era foarte frig, am dormit toți cu gecile pe noi, a rămas în analele Fundației noaptea respectivă de la Anina”, își amintește Gabriela Barna. Jumătate dintre oamenii cu care a pornit la drum la sfârșitul anilor ‘90 sunt și astăzi implicați în activitățile fundației, spune ea. De-a lungul timpului, EOS a organizat cursuri de formare în domeniul tehnologiei informației pentru peste 10.000 de profesori din toată țara. Dar, într-o lume din ce în ce mai tehnologizată, nevoia de oameni pregătiți pentru a le dezvolta copiilor competențele digitale este din ce în ce mai mare.

Cum să înveți să le predai informatica elevilor de gimnaziu

Până de curând, în România, informatica era o disciplină rezervată exclusiv elevilor de liceu. Acest lucru s-a schimbat anul trecut, când România a devenit una dintre puținele țări din Uniunea Europeană în care a fost introdusă o oră obligatorie de informatică și TIC la clasele V-VIII. Este nevoie, așadar, de și mai multe cadre didactice, care să îi învețe pe copii noțiuni de tehnologia informației. Fundația EOS, în parteneriat cu Microsoft și cu ministerul Educației, a început o serie de cursuri acreditate pentru profesori, astfel încât aceștia să poată preda informatică și TIC, folosind metode și resurse adaptate copiilor de gimnaziu.

O doamnă profesoară a construit în Minecraft cu ajutorul fiul ei un adăpost, apoi a mai vrut să pună și niște făclii. „Mama, e prea greu pentru tine”, i-a spus acesta”

Cursurile sunt organizate în cadrul programului Alt Viitor, finanțat de Microsoft România, iar unul dintre ele îi învață pe profesori să predea informatica folosind cel mai îndrăgit joc al copiilor secolului 21: Minecraft. „Profesorii au învățat să predea cu ajutorul Minecraft Education și s-au transformat în niște copii. Au început cu reticență, era câte unul care știa de la copii cum se joacă Minecraft, iar ceilalți se adunau ciorchine în jurul lui, iar apoi se mutau înapoi la calculatorul lor. Bineînțeles că trainerii noștri erau acolo și le dădeau toate explicațiile necesare. Spre sfârșitul zilei, nu am reușit să îi scoatem din sală până seara la opt, deși programul se termina la ora 6. Lasă-mă să termin, lasă-mă să termin”, spune ea. Ca să ducă la bun sfârșit o sarcină dată de traineri, unii dintre ei și-au sunat copiii și le-au cerut ajutorul. „O doamnă profesoară a construit în Minecraft cu ajutorul fiul ei un adăpost, apoi a mai vrut să pună și niște făclii. „Mama, e prea greu pentru tine”, i-a spus acesta””, povestește Gabi Barna.

Programare cu ajutorul Microbiților

Cursurile organizate de EOS sunt acreditate și sunt ținute cu sprijinul Caselor Corpului Didactic din 40 de județe. Pe lângă Minecraft, profesorii învață cum să predea cu ajutorul Microbiților și a programului Make Code. „Microbiții sunt niște dispozitive purtabile, foarte ușor programabile, care chiar îți fac o introducere de la nivelul zero în programare. Un copil de clasa a V-a care nu a mai programat niciodată poate să intre pe site-ul microbit, să scrie trei linii de comandă și să le exporte spre acest mic dispozitiv, care are trei senzori, și poate să vadă aplicabilitatea imediată a liniilor de cod pe care le-a scris. Liniile de cod sunt abstracte. Ca să îi faci o introducere unui copil în programare, trebuie să îi arăți foarte clar relația cauză-efect”, explică Gabriela Barna.

În ultimii ani, au început să apară din ce în ce mai multe programe care susțin predarea STEM în școli, dar și din ce în ce mai multe competiții STEM pentru profesori. „Cred că trebuie să acordăm acestui domeniu importanța cuvenită. La cum merg evoluează lucrurile, tehnologia nu mai este o opțiune pe care ne putem permite să o ignorăm”, crede ea.

O țară mai bună se construiește plecând de la un sistem de educație performant. Introducerea programării în procesul educațional deschide oportunități către joburi căutate și bine plătite și, mai mult decât atât, dezvoltă acele abilități care construiesc adulți ce pot face față unor provocări diverse: gândirea critică, rezolvarea unor probleme complexe și creativitatea. Platforma Republica vă prezintă oamenii care își doresc să schimbe felul în care învață copiii noștri. Susținem programul Alt Viitor, în care Microsoft România investește 1 milion de dolari. Este un proiect în care sunt implicate ONG-uri, 4500 de profesori și voluntari, o inițiativă care va sprijini dezvoltarea de competențe digitale pentru peste 11.000 de elevi. Îi veți cunoaște aici, le veți afla poveștile și veți vedea modul în care acești oameni pun umărul la construcția unui viitor mai bun pentru România.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • D check icon
    Înțeleg că programarea trebuie să facă parte din abc-ul fiecărui elev, alături de citit și scris, dar obesia asta pentru STEM în detrimentul materiilor umaniste este o mare greșeală. Dezvoltă indivizi "robotizați" în loc de oameni conectați la ei înșiși și la societate.

    Chiar nu se uită nimeni la tipul ăsta? https://www.youtube.com/watch?v=r9LelXa3U_I
    • Like 1


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult