Procurorul șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, a declarat joi la bilanțul DNA că procurorii anticorupție au identificat cazuri în care au fost achiziționate produse supraevaluate cu 50 - 800 la sută.
„Poate cineva greși un preț cu 800%?”, s-a întrebat retoric procurorul șef al DNA, în contextul discuției despre dezincriminarea parțială a abuzului în serviciu.
Kovesi a spus că au fost trimiși în judecată peste 1.270 de inculpați pentru fapte de corupție la nivel înalt și mediu. Printre aceștia: 3 miniștri, 6 senatori, 11 deputați, 47 primari, 16 magistrați și 21 directori de companii naționale.
Prejudiciul identificat de DNA numai pentru fapte de abuz în serviciu în 2016 este de peste 260 milioane euro.
„Dacă celelalte instituții ale statului nu introduc mecanisme de prevenire și control, atunci cetățenii vor fi în continuare afectați de corupție”
Procurorul șef al DNA a spus că eforturile sistemului de justiție trebuie susținute de stabilitatea cadrului legislativ și instituțional pentru a avea eficiență în combaterea corupției.
„În România multă lume declară că susține lupta anticorupție. Dar am văzut cu toții cât de mult contează stabilitatea legislației. Cât de repede pot fi anulate eforturile și munca întregului sistem de Justiție, nu doar cele ale procurorilor DNA.
2016 a fost un an dificil, caracterizat prin provocări legislative, atacuri fără precedent la adresa activității și a procurorilor DNA”, a spus Kovesi.
Rezultatele DNA demonstrează, în opinia șefei DNA, că în lipsa unor măsuri clare de prevenire, corupția în instituțiile publice s-a manifestat prin aceleași acțiuni repetitive. O treime din persoanele trimise în judecată au ocupat funcții de conducere, control, demnități publice ori alte funcții importante.
„Prin urmare, investigațiile penale trebuie dublate de măsuri preventive. Dacă celelalte instituții ale statului nu schimbă unele proceduri, nu introduc mecanisme de prevenire și control atunci cetățenii vor fi în continuare afectați de corupție.
Identificarea fraudei și corupției în achizițiile publice a reprezentat un domeniu prioritar în 2016. Investigațiile noastre au vizat, în special, achizițiile din infrastructură, servicii IT, sănătate, retrocedări și servicii publice”, a precizat procurorul șef al DNA.
Mai mult de un sfert din inculpații trimiși în judecată în 2016 au comis infracțiuni de abuz în serviciu.
Prejudiciul identificat de DNA numai pentru fapte de abuz în serviciu în 2016 este de peste 260 milioane euro.
„Curtea Constituțională nu a dezincriminat abuzul în serviciu”
Curtea Constituțională nu a dezincriminat abuzul în serviciu, a subliniat Kovesi.
„Infracțiunea de abuz în serviciu nu a fost declarată neconstituțională așa cum se acreditează acum intens această idee. A fost declarată constituțională în măsura în care prin sintagma în mod defectuos se înțelege cu încălcarea legii.
Instanțele de judecată au aplicat această decizie interpretativă, iar, din iunie 2016, au fost 71 de persoane condamnate pentru abuz în serviciu pentru că au încălcat legea. 15 persoane au fost achitate, reținându-se că au încălcat doar hotărâri de guvern, regulamente sau ordine interne”, a mai arătat Laura Codruța Kovesi la bilanțul DNA.
„Tipologiile identificate în anchetele noastre dovedesc că există vulnerabilități majore ale sistemului de achiziții publice. Atribuirea contractelor sau plățile aferente contractelor este condiționată frecvent de primirea unor sume de bani. Se întocmesc, uneori, caiete de sarcini pentru a favoriza anumite firme. Se fac, uneori, plăți pentru lucrări neefectuate sau statul plătește un preț mai mare pentru unele produse sau servicii. Se achiziționează frecvent produse inutile sau aparatură care nu poate fi instalată și utilizată. Se achiziționează lucrări a căror execuție nu poate fi verificată și cuantificată.
Deși pagubele sunt clare, procurorii dovedesc de fiecare dată că nu este vorba de simple greșeli, ci de abuzuri care, cel mai des, maschează o mită sau un folos.
Cât timp planificarea achizițiilor nu va fi transparentă, se va folosi bugetul pentru achiziții supraevaluate și plăți pentru lucrări neefectuate. Multe dintre acestea se fac cu încălcarea legislației secundare, ceea ce lasă într-adevăr societatea neapărată în fața unor astfel de practici după decizia Curții Constituționale de anul trecut.
Vă dau câteva exemple din dosarele DNA, iar apoi, desigur, societatea trebuie să decidă dacă astfel de fapte prezintă sau nu pericol și dacă ele trebuie să rămână în sfera penală.
„Pentru infrastructură sau construcții statul plătește de cele mai multe ori prețul lucrării dublu”
„Procurorii DNA au identificat cazuri în care au fost achiziționate produse la prețuri supraevaluate cu procente între 50% și 800%. Poate greși cineva un preț de achiziție cu 800%?
Pentru infrastructură sau construcții statul plătește de cele mai multe ori prețul lucrării dublu.
În cazul imobilelor retrocedate ilegal, prețul plătit în plus de stat a fost și de 10 ori mai mare decât prețul real. Vorbim aici de oportunitatea unei decizii?
În sănătate, statul a plătit pentru echipamentele medicale prețuri mai mari cu 50% sau 60% față de prețul real.
Există situații în care anumite unități sanitare încheie contracte doar cu unii distribuitori de medicamente. Caracterul specializat al acestor achiziții a îngreunat până acum verificările efectuate în domeniu, dar acest lucru se schimbă.
Acest specific al corupției în sănătate a făcut ca procentul din contracte cerut ca mită să fie mai mare decât în alte domenii, lucru pe care l-am descoperit pe măsură ce am acordat mai multă atenție acestei zone”.
„Dorim ca fapte ce pun în pericol sănătatea publică să fie sancționate doar ca erori administrative?”
„Procentul comisioanelor ilegale identificate de procurorii DNA este cuprins între 10% și 20% din valoarea contractelor în sănătate.
Corupția din sănătate nu înseamnă doar sumele de bani date de pacienți medicilor. Ci modul în care sunt spoliate resursele sănătății prin produse, lucrări și servicii supraevaluate și inexistente.
Anul 2016 a adus importante investigații privind achizițiile de medicamente și substanțe medicale, echipamente și aparatură medicală, construcția sau renovarea unor unități medicale, repartizarea bugetelor către spitale sau punerea pe piață a unor medicamente.
Dorim ca fapte ce pun în pericol sănătatea publică să fie sancționate doar ca erori administrative?
Noi suntem procurori. Noi doar aplicăm legea. Bună, rea, legea o face societatea prin instituțiile sale reprezentative.
Noi doar ne dorim să fim consultați în mod real cu privire la modificările legislative care ne privesc activitatea.
Nu credem să sunt necesare modificări ale legislației care pot influența eficiența investigațiilor anticorupție. Nu credem să sunt necesare dezincriminări ale unor infracțiuni care cauzează pagube de sute de milioane de euro anual. Nu credem că sunt necesare modificări ce aduc atingere independenței sau statutului magistraților.
Suntem obligați să avem reacție atunci când modificări legislative vizează legi atât de importante cum sunt codul penal și codul de procedură penală. Mai ales atunci, când, astfel de modificări se fac, peste noapte, fără consultare și fără studiu de impact.
Dar, în aceste zile, am simțit cu toții că facem parte dintr-un sistem judiciar responsabil și matur, când a existat o voce unitară a justiției care a respins astfel de modificări. Consiliul Superior al Magistraturii, procurorul general, instanțele și parchetele au reacționat unitar pentru că stabilitatea legislativă și instituțională este vitală pentru a fi eficienți.
Recuperarea produselor infracțiunilor a fost o componentă importantă în anul 2016. Au fost luate măsuri asiguratorii de 667 milioane euro, o creștere substanțială, cu 72% față de anul trecut.
De multe ori, în cauzele noastre sunt implicate persoane ce obțin profituri uriașe care achiziționează bunuri în alte țări sau deschid conturi bancare în alte jurisdicții. Nici un infractor nu trebuie să se simtă în siguranță, indiferent unde și-a ascuns banii.
DNA a trimis peste 80 cereri de comisii rogatorii internaționale pentru administrare de probe sau identificarea de bunuri. În acest fel, am reușit să sechestrăm două proprietăți în Franța de peste 3,5 milioane euro. În Spania am instituit sechestru pe două imobile de peste 500.000 euro. Am solicitat blocarea unor conturi în Cipru, Elveția și Germania.
Finalitatea dosarelor constituie un element relevant în analiza noastră. Procurorii DNA au participat în aproape 15.000 ședințe de judecată. Am fost preocupați de hotărârile instanțelor judecătorești pentru evitarea soluțiilor diferite pe aceleași probleme de drept. Înalta Curte de Casație și Justiție a rămas reperul de jurisprudență în activitatea noastră.
Instanțele de judecată au condamnat definitiv peste 870 inculpați trimiși în judecată de DNA. Printre acestea sunt: 1 europarlamentar, 7 deputați, 1 senator, 1 ministru, 5 președinți de consilii județene și 28 primari.
Soluțiile pronunțate de instanțe au confirmat eforturile de eficiență ale procurorilor DNA.
Procentul de achitări s-a menținut ca și în anii anteriori la 10% din totalul persoanelor trimise în judecată.
Ne preocupă în continuare creșterea standardelor de calitate.
De altfel, cele mai multe motive de achitare în dosarele finalizate de DNA au fost determinate de aplicarea legii penale mai favorabile, aplicarea unor decizii ale Curții Constituționale sau aprecierea probelor administrate în cursul judecății.
Acest procent de 10% este sub media europeană și arată că, în România, justiția în România este funcțională, iar rostul procesului penal este acela de a afla întotdeauna adevărul.
În 2016, judecătorii au decis prin hotărârile judecătorești rămase definitive în cauzele DNA confiscarea și recuperarea de produse infracționale în sumă de peste 226 milioane euro. Acești bani trebuie să intre efectiv în bugetul de stat. Este obligația organelor fiscale să execute aceste hotărâri cât mai rapid.
Activitatea DNA în 2016 a fost influențată major de prevederile declarate neconstituționale. Am fost nevoiți să facem eforturi mari pentru reorganizarea activității și realocarea resurselor umane. Durata de soluționare a cauzelor penale a crescut considerabil. Aceasta, în condițiile în care un procuror din DNA are în medie peste 100 de dosare de soluționat în același timp. Este motivul pentru care uneori soluționăm cauze vechi.
Anul 2016 a fost anul în care atacurile la adresa sistemului judiciar, dar și la adresa DNA, au fost fără precedent.
Întregul sistem de justiție s-a confruntat cu atacuri incredibile, pornind de la dezinformări calomnioase până la angajarea unor firme specializate în acțiuni de intimidare. Dar noi suntem magistrați și am răspuns în limitele permise statutului de magistrat, cu instrumentele instituționale pe care le avem. Am sesizat Consiliul Superior al Magistraturii care și-a îndeplinit rolul constituțional de garant al independenței justiției și a reacționat ferm la atacuri și dezinformări.
Respectăm libertatea de opinie, dar considerăm că nu trebuie neglijat fenomenul informațiilor false care schimbă percepția unor realități și poate afecta grav credibilitatea și încrederea, inclusiv în sistemul de Justiție”
„Noi suntem procurori și am depus un jurământ. Acela să respectăm legea. Indiferent dacă suntem lăudați sau criticați.
Legea ni se aplică și nouă. Tot ceea ce facem, facem sub controlul CSM și al instanțelor. Un procuror nu falsifică dosare, nu fabrică probe, nu urmărește agende obscure și nici nu face jocuri politice. Mai mult decât atât, alți magistrați, judecătorii, vin și controlează munca procurorilor și măsurile dispuse de aceștia.
Astfel de acuzații au fost făcute de cele mai multe ori de inculpații și condamnații din dosarele noastre sau de cei care îi susțin. Presiunile exercitate în spațiul public depășesc limitele unor critici acceptabile într-o societate democratică, mai ales în condițiile în care ele au venit din partea unor condamnați sau inculpați care dețin sau au deținut funcții importante în stat.
Dar cetățenii trebuie să știe că actele unui procuror sunt verificate, aprobate sau respinse de judecători. În cadrul unui proces penal judecă mai mulți judecători. Uneori, între 10 și 15 judecători, chiar de la instanțe diferite. Ei decid în dosarele DNA.
Atunci când procurorii au încălcat legea sau etica au ajuns în fața instanței sau au plecat din DNA. Exigențele noastre sunt mari cu noi înșine, iar exigențele noastre se referă la respectarea legii și căutarea adevărului”, a spus Kovesi la bilanțul DNA.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
http://www.aspeninstitutece.org/en/article/4-2014-post-communist-mafia-state-the-hungarian-case/
chiar dacă potențiala simpatie față de DNA a crescut pe fondul diletantismului guvernului, totuși nu trebuie uitată o întrebare majoră: activează DNA ca poliție politică sau nu (vezi cazul recent cu procurorul DNA, există dublu standard în justiție sau nu. Și încă o întrebare: cine controlează corupția la nivelul DNA?
Sunt câteva întrebări firești care trebuie puse în mod pragmatic. Cum este posibil, ca reporterii și cameramanii filmează sosirea echipajului DNA? Cum este posibil, că Dorin Florea, primarul din Târgu – Mureș nu a fost suspendat pe durata urmăririi penale în cele 4-5 dosare pe care le are și unde există prejudiciu substanțial, pe când viceprimarul Clujului, Horváth Anna este suspendat de mai multe luni pentru niște tichete Untold?
Care este diferența dintre cei care au tulburat manifestările din Piața Victoriei, arestați acum pentru că avea 3000 de chestii pirotehnice, și cazul așa ziselor teroriști maghiari cu 400 de astfel de chestii, din Târgu Secuiesc? Și o întrebarea firească: ce stat este care lasă liber pe cei care îi acuză de terorism? Adică ori este vorba de o comedie ieftină pusă la cale de SRI-DIICOT, susținută cu acordul tacit Justiției, ori chiar trăim într-un stat diletant.
La prima vedere, situația actuală din România se poate compara cu cele întâmplate în Italia la începutul anilor 90, când s-a încercat îndepărtarea unei părți a elitei politice din Italia prin Justiția.
Si cum iti suna asta din raportul DNA:"Dorim ca fapte ce pun în pericol sănătatea publică să fie sancționate doar ca erori administrative?"Miroase a "sa le taiem capu"?
Sau aceea cu:"Tot ceea ce facem, facem sub controlul CSM "...Care CSM Csaba?Ala care nu sanctioneaza mai pe nimeni?Organ de tocat frunza la caini si luat salarii babane.
Si ai mai vazut smecheria cu OUG13?Dupa articolul vechi din codul penal pentru 5 lei te baga astia la penal.Mana cereasca pentru procurori!Puteau sa te tina la arest cat vroiau si,pe urma,puteau sa te "lamureasca"ca-i bine sa torni pe tata,mama,vecinu,colegii si cine mai era nevoie!Daca nu era tot scandalul asta nici nu-mi imaginam in ce hal este Codul asta penal.Cod regizat de procurori.Pentru procurori.Cu actori principali procurori.Ca-n filmele alea de pe timpuri ale lui Sergiu Nicolaescu,pe post de scenarist,regizor,actor ...
Si te mai intrebi de ce se actioneaza cu masuri diferite ,functie de inculpati?
Si nu te intrebi unde au fost vigilentii astia,atatia ani,de descopera acum mari jafuri.Pe care evident nu le cerceteaza.N-au "aviz"?
Csaba suntem unicat in EU.24 de ore din 24 nu discutam decat de coruptie.24 din 24 pana la cele mai inalte niveluri!Ce crezi ca cred ceilalti din EU?Pe fata : "Bravo!Aveti succese anticoruptie!".Prin spatele usilor inchise cred ca se spune:"Tampiti sunt astia!Se autoacuza si se autodistrug!Si nu-i pune nimeni sa faca asta!"
2)Și încă o întrebare: cine controlează corupția la nivelul DNA? Pai cine o controleaza si la nivelul Parlamentului, Guvernului, etc. si la nivelul intregii tari. Aveti dvs. o alta propunere ?
Suntem in clasament pe langa Ungaria.Italia e dupa noi!Si ,acesteia,nu-i da nimeni lectii de combatut coruptia.Si nu se ocupa ,zilnic, de "serialul Ne luptam cu coruptia"!
Si mai e un lucru.Stiti zicerea aia:"Romania e o tara superba.Pacat ca e locuita de romani".Nu exista coruptie fara corupatori.Si,din pacate,aici avem vechime,ca popor,de sute de ani.Si m-as mira sa ne germanizam,englezim, peste noapte!
2)Nu cred ca are rost sa facem o comparatie intre Romania si Ungaria, Ungarie care isi apara mult mai bine drepturile pe care le are. Ex: Ungaria a sprijinit bisericile maghiare in solicitarile de retrocedare ale unor imobile, acestea reusind sa intre in posesia a zeci de cladiri ( ex. Muzeul Tarii Crisurilor din Oradea ), in timp ce Romania nu ( ex. Fundatia Gojdu ). Iar asta tine tot de coruptie !
Este greu de văzut această anomalie tocmai pentru că pe mulți dintre noi nu ne interesează ce se întâmplă în Gorj sau Tulcea ori Harghita aș completa eu: și greșim, dând astfel liber la acțiune cui nu trebuie! Cât despre diferite forme de autonomie și organizare a statului român, nu este aici locul și nici momentul potrivit pentru o discuție - deși necesară - care ar denatura subiectul în discuție.
Ati punctat corect. Daca Florea era primar in Bucuresti, era suspendat. Dar norocul lui, ca e in Tg. Mures. Pentru fapte asemanatoare (ok, fiecare cu particularitatile sale), primarul din Baia Mare este in arest.
2. Abuzul in serviciu: numai incalcarea legii? Am un exemplu concret: o autoritate a stutului emite un ordin care reglementeaza un domeniu de interes public sui care afecteaza milioane de romani; un alt ordin al aceleiasi autoritati reglementeaza relatia autoritate-firme in domeniu. Ambele ordine sunt OK. Insa o firma incalca prima reglementare de 12 ori in relatia cu asociatiile de proprietari, producindu-le pagube de milioane anual. Autoritatea sesizata nu face nici o miscare, deci se pune fatis de partea celui care incalca reglementarea emisa chiar de ea. Am sesizat procuratura care mi-a spus ca nu a fost incalcata o lege. Pagubele produse nu sunt de 200000 lei (vestitul prag), ci de milioane anual. In acest timp smecherasul pus de statul roman sa apere legea in domeniu se face ca ploua.
Da, doamna Kövesi, iar „statul” suntem noi, proștii care plătim taxe și impozite ca acești paraziți ai bugetului public să prospere...
pe de alta parte acum dna kovesi spune ca abuzul nu e dezincriminat, curtea constitutionala modificand definitia, insa cand guvernul a vrut sa modifice definitia tuna toata lumea inlusiv ea ca nu trebuie schimbata definitia... daca se va dovedi ca si pragul a fost cerut de curtea constitutionala ce va face atunci?
de asemenea, nimeni nu poate gresi un pret cu 800%, e clar asta. daca majoritatea abuzurilor in serviciu presupun mita sau folos asa cum sustine, de ce acuzatia e doar de abuz in serviciu? pt ca nu se poate dovedi mita nu...? si daca nu se poate dovedi mita asta nu inseamna ca mita nu a existat si atunci e acuzat de abuz... da este nevoie de preventie, poate si de modificarea pedepselor. daca s-ar stabili ca ar trebui sa plateasca dublul prejudiciului creat oare nu ar fi mai bine... pe de alta parte insa tb sa vedem cum e stabilit si prejudiciul, ne tb experti si acolo. de ex in cazul retrocedarilor prejudiciile sunt stabilite in functie de grila notarilor. or oamenii cu ceva experienta in tranzactii imobiliare cunosc ca aceea grila a notarilor nu reprezinta valoare de piata a imobilelor ci pur si simplu o valoare minima pt calcularea taxelor notariale. am avut un caz in care doua terenuri separate de un drum aveau valori diferite in grila notarului pentru ca de o parte a drumului terenul apartinea de o comuna iar de cealalta parte terenul apartinea de un oras. diferenta era de 10 ori intre valorile din grila pt cele doua terenuri, care insa ca si valoare de piata aveau aceeasi valoare! e clar ca in cazul retrocedarilor s-au dat niste spagi ca sa se miste dosarele mult mai repede. daca insa calculeaza prejudiciul in functie de grila notarilor insa e clar ca e gresit...
Cred ca s-a explicat de nu stiu cate ori pe acest forum iar dvs tot intr-o continua confuzie sunteti. Imi permiteti sa va explic din nou:
CCR in Decizia din 8 iulie 2016 a dat instructiuni instantelor si tribunalelor din tara cum ca din acel moment incolo sintagma "in mod defectuos" (context: abuzul in serviciu) se va interpreta "cu incalcarea legii". Aceasta, va repet a fost instructiunea, daca vreti directiva, prin care li se preciza tuturor instantelor, tribunalelor din tara cum sa interpreteze sintagma respectiva in activitatea lor de zi cu zi in judecarea cazurilor.
Atata tot.
CCR nu a modificat definitia legata de abuz si nu a dezincriminat prin aceasta Decizie abuzul in serviciu si nici nu cerea atunci Guvernului sau Parlamentului sa vina cu o alta lege sau ordonanta asa cum in mod parsiv v-au mintit Iordache, Dragnea si gasca.
Deci si d-na Kovesi spune in mod corect ceea ce spune, in deplina concordanta cu CCR.
Vă pierdeți timpul explicându-le: și este timpul dumneavoastră, prețios!
Ia aici știre de pe Digi 24.
"Ministerul Finanțelor cere acum Companiei de Autostrăzi (CNAIR) să recupereze nu mai puțin de 525 milioane de euro de la mâna de directori generali care a condus compania."
De ce s-a pus batista pe țambal?
Oare pentru că beneficiarul este o companie a "aliatului strategic", mare "contribuitoare" la anumite campanii electorale?