Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

Acum fix 76 de ani, Regele Mihai Întâi al României era obligat de comuniști să semneze actul de abdicare. Multe dintre disfuncționalitățile de ordin politic, social sau cultural ale prezentului își au începuturile în acea zi

Regele Mihai I al Romaniei.

Regele Mihai, explicând motivele abdicării sale. Foto: Keystone-France/Gamma-Keystone via Getty Images

Pe 30 decembrie 1947, acum fix 76 de ani, Regele Mihai Întâi al României era obligat de comuniști să semneze actul de abdicare. În seara aceleiași zile era proclamată Republica Populară Română condusă de Gheorghiu-Dej și Petru Groza.

Regele se refugia în Elveția și își începea exilul forțat pe care i l-au impus sovieticii de la București. Mihai Întâi al României avea să pășească din nou pe pământ românesc abia după 43 de ani, în 1990, în zilele primului Crăciun liber al românilor. Dar momentul e de tristă amintire, pentru că Regele Mihai a fost atunci aproape arestat pe Autostrada A1 (în drum spre Curtea de Argeș) și reîntors la aeroportul Otopeni.

Ce ar fi putut face Regele Mihai în urmă cu peste șapte decenii, în acel 30 decembrie? Să reziste? Să cheme țara la război civil? Nu avea cum, cu ce și cu cine, căci în acel moment nu mai putea exercita influență nici față de mass-media (adică presa scrisă și radio), nici față de armată și nici față de poliție, iar izolarea lui era cvasitotală, inclusiv telefonică, în clădirea în care s-a produs întâlnirea: Palatul Elisabeta din Parcul Herăstrău.

Pur teoretic, Regele Mihai putea doar să se sinucidă, acțiune care ar fi dus la un deznodământ mai curând cu valențe teatrale decât cu potențial benefic pentru popor pe termen lung. Chiar și admițând că Regele ar fi făcut acest gest, logica istorică ne spune că acum dezbaterea ar fi fost alta, iar cei care exclamă din când în când că Regele Mihai „nu a rezistat” împotriva comuniștilor l-ar fi acuzat pe fostul suveran că s-a sinucis „din lașitate”.

Cert este că lovitura de stat comunistă din 30 decembrie 1947 a fost un act de brigandaj stalinist. Adică o tâlhărie la drumul mare a identității istorice a României. În același timp cu alungarea Regelui Mihai, Republica Populară Română inaugura o epocă de crime împotriva umanității, mascată de o puternică propagandă politică împotriva democrației.

Multe dintre disfuncționalitățile de ordin politic, social sau cultural ale prezentului își au începuturile în acea zi, pentru că atunci au început demersurile pentru crearea fără niciun fel de obstacol a „omului nou”, pe care în portretizează foarte bine scriitorul Marin Preda în volumul 2 din „Moromeții”.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult