Suntem într-un moment foarte dificil care nu mai poate fi rezolvat cu încă o rundă de împrumuturi și încă o rundă de consum în neștire. Vestea bună este că avem în sfârșit un prim ministru capabil, care pare decis să ia decizii dure care să ne scoată repede din criza. Întrebarea este: suntem în stare pentru prima oară după Revoluție să facem ceva pe termen lung?

În timp ce România majorează taxe și își pierde credibilitatea fiscală, Bulgaria oferă stabilitate și predictibilitate. „Bulgaria nu și-a mai schimbat fiscalitatea de foarte mulți ani. Are taxe mai mici, iar de la anul intră în zona euro. Clar, este înaintea României, din păcate”, subliniază Codîrlașu. Această comparație devine cu atât mai relevantă în condițiile în care multe companii analizează deja relocarea din România către sudul Dunării.

Deficitul excesiv este așadar expresia unei incompetențe, a unei neînțelegeri a realității macroeconomice și a unei slăbiciuni constante în fața tuturor grupurilor de presiune care cer menținerea privilegiilor finanțate prin buget. Foto Inquam Photos / George Călin

Dacă e să ne jucăm cu cifrele, „inflație dublă” este și 2% față de 1%, cum este în unele țări din zona euro, dar și 16% față de 8%, cum a fost, dar nu mai este, la noi. Foto Inquam Photos / Octav Ganea

Preţurile, în economiile de piaţă, sunt mişcătoare. Oricum! Dacă mai intervin şi şocuri generatoare de crize, mişcarea lor – fie în sus, fie în jos – devine, inevitabil, agitată si dezordonată.

Este important ca românii să înțeleagă cum îi afectează politicile publice, deficitul și inflația în viața de zi cu zi. Foto: Ditto/ ImageSource/ Profimedia

Avansul anual al prețurilor zonei Euro a revenit în apropierea nivelurilor anterioare, coborând de la vârful de 10,6% la 2,6%, potrivit estimărilor pentru luna mai. Cum în aprilie, inflația ajunsese la 2,4%, apăruseră unele incertitudini despre abordarea BCE. Totuși, cântărind avantajele și riscurile, banca centrală a înclinat să respecte semnalele anterioare, și să taie dobânda. Foto: IMAGO / imago stock&people / Profimedia

OCDE se așteaptă ca economia SUA să crească cu 2,1% în 2024 și cu 1,7% în 2025. Acest lucru va fi facilitat de continuarea cheltuirii economiilor acumulate de consumatori în timpul pandemiei și de relaxarea condițiilor financiare. Un factor pozitiv al anului trecut a fost economia americană, care a dat dovadă de forță, în comparație cu Europa, unde țările continuă să se confrunte cu urmările unei politici monetare restrictive și cu șocurile cauzate de creșterea prețurilor la energie din ultimii ani. Foto: Peter Morgan / AP / Profimedia

Marea provocare pentru BNR provine din piața muncii unde oferta de forță de muncă nu satisface cererea nici din punct de vedere calitativ, nici cantitativ. Această situație este oglindită de ratele înalte de creștere a salariilor din sectorul privat, unde companiile duc o luptă necontenită pentru atragerea profesioniștilor sau împiedicarea plecării celor existenți. Foto: Inquam Photos/ George Călin

În traducere, dacă totul decurge conform planului de scădere treptată a inflației în condiții de păstrare a perpectivelor de creștere economică robustă, de-abia în 2026 ar urma să revenim la cerințele de macroechilibru. Pentru asta, ar trebui să avem o referință oarecare în datele care vor fi anunțate referitor la inflația lunară. Foto: Inquam Photos / George Călin