Deși produc distorsiuni grave, cu impact puternic, statele lumii intervin tot mai des în ordinea spontană a pieței, creând în ultimele decenii cetățenilor așteptarea că cineva are obligația „să-i salveze”. Cu cât statul acționează mai mult prin reglementări cu scop, cu atât blochează ordinea spontană a pieței și obține efecte greu de reparat. Lucian Croitoru remarcă faptul că trăim într-o disonanță cognitivă de amploare istorică la nivel planetar: același om care dimineața respectă un contract, seara votează pentru politici care subminează contractul. Dar nu o face din ipocrizie, scrie autorul.

Economia României se confruntă cu o perioadă cu inflație ridicată, unul dintre principalii factori responsabili fiind volatilitatea prețului petrolului. În aceste condiții, scumpirea petrolului poate pune presiune suplimentară asupra prețurilor interne și poate încetini creșterea economică. foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Suntem într-un moment foarte dificil care nu mai poate fi rezolvat cu încă o rundă de împrumuturi și încă o rundă de consum în neștire. Vestea bună este că avem în sfârșit un prim ministru capabil, care pare decis să ia decizii dure care să ne scoată repede din criza. Întrebarea este: suntem în stare pentru prima oară după Revoluție să facem ceva pe termen lung?

În timp ce România majorează taxe și își pierde credibilitatea fiscală, Bulgaria oferă stabilitate și predictibilitate. „Bulgaria nu și-a mai schimbat fiscalitatea de foarte mulți ani. Are taxe mai mici, iar de la anul intră în zona euro. Clar, este înaintea României, din păcate”, subliniază Codîrlașu. Această comparație devine cu atât mai relevantă în condițiile în care multe companii analizează deja relocarea din România către sudul Dunării.

Deficitul excesiv este așadar expresia unei incompetențe, a unei neînțelegeri a realității macroeconomice și a unei slăbiciuni constante în fața tuturor grupurilor de presiune care cer menținerea privilegiilor finanțate prin buget. Foto Inquam Photos / George Călin

Dacă e să ne jucăm cu cifrele, „inflație dublă” este și 2% față de 1%, cum este în unele țări din zona euro, dar și 16% față de 8%, cum a fost, dar nu mai este, la noi. Foto Inquam Photos / Octav Ganea

Preţurile, în economiile de piaţă, sunt mişcătoare. Oricum! Dacă mai intervin şi şocuri generatoare de crize, mişcarea lor – fie în sus, fie în jos – devine, inevitabil, agitată si dezordonată.

Este important ca românii să înțeleagă cum îi afectează politicile publice, deficitul și inflația în viața de zi cu zi. Foto: Ditto/ ImageSource/ Profimedia

Avansul anual al prețurilor zonei Euro a revenit în apropierea nivelurilor anterioare, coborând de la vârful de 10,6% la 2,6%, potrivit estimărilor pentru luna mai. Cum în aprilie, inflația ajunsese la 2,4%, apăruseră unele incertitudini despre abordarea BCE. Totuși, cântărind avantajele și riscurile, banca centrală a înclinat să respecte semnalele anterioare, și să taie dobânda. Foto: IMAGO / imago stock&people / Profimedia

OCDE se așteaptă ca economia SUA să crească cu 2,1% în 2024 și cu 1,7% în 2025. Acest lucru va fi facilitat de continuarea cheltuirii economiilor acumulate de consumatori în timpul pandemiei și de relaxarea condițiilor financiare. Un factor pozitiv al anului trecut a fost economia americană, care a dat dovadă de forță, în comparație cu Europa, unde țările continuă să se confrunte cu urmările unei politici monetare restrictive și cu șocurile cauzate de creșterea prețurilor la energie din ultimii ani. Foto: Peter Morgan / AP / Profimedia