Pădurea este că economiile europene, toate, sunt într-o situație proastă, în comparație cu cea a SUA. Că Europa nu luptă hotărât contra inflației, că folosește inflația ca o formă de taxare. (Foto: Léo Pierre / AFP / Profimedia)

Acum cred că este clar cum un șoc fiscal poate produce inflație și cum banca centrală trebuie să modifice regula după care stabilește mărimea instrumentului principal chiar dacă politica monetară este independentă. (Foto: Getty Images)

E posibil să fim la o nouă răscruce de șocuri. Numeroase centre de analiză, de pretutindeni ne avertizează că multe dintre economiile lumii sunt în prag de recesiune. (Foto: Profimedia Images)

Creșterea agresivă a dobânzilor - actuala strategie a băncii centrale americane - a pus pe jar autoritățile de la Tokyo. Afectat direct fiind yenul. (Foto: Shuhei Yokoyama/ AP/ Profimedia)

De fapt, ”pozitivul” din rectificare e negativ clar! De banii de investiții nici nu mai vorbesc... au fost sacrificați demult. Pozitiv vorbind, desigur... Foto: Inquam Photos/ Inquam Photos / Octav Ganea

BNR a mutat agresiv în 6 iulie. Dobânda de politică monetară a fost urcată de la 3,75 la 4,75 la sută. Unii analiști au privit înapoi, în ianuarie 2021, când rata era de 1,25 la sută, și au întrebat: “Nu e prea mare diferența? “ (Foto: George Călin/ Inquam Photos)

Banca Centrală Europeană a anunțat că va majora ratele dobânzilor pentru prima dată în ultimii 11 ani. Foto: Getty Images

Chiar dacă politicile monetare vor fi întărite masiv, inflația nu se va reduce relativ rapid și sustenabi la nivelurile dorite până când anticipațiile fiscale nu vor fi stabilizate. Foto: Getty Images

Profesorul meu de matematică din gimnaziu ne spunea, când făceam varză o problemă, „că mergem din greseală în greseală până la victoria finală”. (Foto: Inquam Photos / Octav Ganea)

Mai recent, o importantă vină în creșterea inflației o au politicile „verzi”, făcute în ritm prea alert, impus de guverne, Foto Getty images