Încet, dar tot mai sigur, ne îndreptăm spre dezastru. PNRR se va încheia fără ca România să beneficieze de ultimele tranșe. Demența politicienilor a ajuns la paroxism: după ce PSD a îngropat finanțele publice prin politica sa dincolo de iresponsabilă din 2024 și s-a opus cu o îndârjire sinucigașă oricărei reforme cât timp a făcut parte din guvern, acum acționează pentru a fi sigur că S&P ne va coborî în categoria țărilor „nerecomandate investițiilor”.

Dincolo de aceste efecte statistice, există și semnale dezinflaționiste venite din economie. Cererea internă este slabă, iar gap-ul PIB rămâne pronunțat negativ ceea ce este o evoluție favorabilă în vederea continuării procesului dezinflaționist, dar mai puțin favorabilă pentru activitatea economică. Foto: Inquam Photos/ George Călin

Deși produc distorsiuni grave, cu impact puternic, statele lumii intervin tot mai des în ordinea spontană a pieței, creând în ultimele decenii cetățenilor așteptarea că cineva are obligația „să-i salveze”. Cu cât statul acționează mai mult prin reglementări cu scop, cu atât blochează ordinea spontană a pieței și obține efecte greu de reparat. Lucian Croitoru remarcă faptul că trăim într-o disonanță cognitivă de amploare istorică la nivel planetar: același om care dimineața respectă un contract, seara votează pentru politici care subminează contractul. Dar nu o face din ipocrizie, scrie autorul.

Economia României se confruntă cu o perioadă cu inflație ridicată, unul dintre principalii factori responsabili fiind volatilitatea prețului petrolului. În aceste condiții, scumpirea petrolului poate pune presiune suplimentară asupra prețurilor interne și poate încetini creșterea economică. foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Suntem într-un moment foarte dificil care nu mai poate fi rezolvat cu încă o rundă de împrumuturi și încă o rundă de consum în neștire. Vestea bună este că avem în sfârșit un prim ministru capabil, care pare decis să ia decizii dure care să ne scoată repede din criza. Întrebarea este: suntem în stare pentru prima oară după Revoluție să facem ceva pe termen lung?

În timp ce România majorează taxe și își pierde credibilitatea fiscală, Bulgaria oferă stabilitate și predictibilitate. „Bulgaria nu și-a mai schimbat fiscalitatea de foarte mulți ani. Are taxe mai mici, iar de la anul intră în zona euro. Clar, este înaintea României, din păcate”, subliniază Codîrlașu. Această comparație devine cu atât mai relevantă în condițiile în care multe companii analizează deja relocarea din România către sudul Dunării.

Deficitul excesiv este așadar expresia unei incompetențe, a unei neînțelegeri a realității macroeconomice și a unei slăbiciuni constante în fața tuturor grupurilor de presiune care cer menținerea privilegiilor finanțate prin buget. Foto Inquam Photos / George Călin

Dacă e să ne jucăm cu cifrele, „inflație dublă” este și 2% față de 1%, cum este în unele țări din zona euro, dar și 16% față de 8%, cum a fost, dar nu mai este, la noi. Foto Inquam Photos / Octav Ganea

Preţurile, în economiile de piaţă, sunt mişcătoare. Oricum! Dacă mai intervin şi şocuri generatoare de crize, mişcarea lor – fie în sus, fie în jos – devine, inevitabil, agitată si dezordonată.

Este important ca românii să înțeleagă cum îi afectează politicile publice, deficitul și inflația în viața de zi cu zi. Foto: Ditto/ ImageSource/ Profimedia