Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Alegeri prezidențiale 2025. Diaspora votează timp de trei zile, dar cu o nouă regulă: urnele se închid la ora 21:00, ora României

vot diaspora - Inquam Photos / Alex Nicodim

foto: Inquam Photos / Alex Nicodim

Alegeri prezidențiale 2025. Românii din diaspora cu drept de vot la alegerile prezidențiale din 2025 au la dispoziție trei zile - 2, 3 și 4 mai - pentru a-și exercita acest drept. Primii care vor vota sunt românii din Noua Zeelandă, unde urnele se vor deschide joi, la ora 22:00, ora României (vineri, ora 7:00 dimineața, ora locală în Noua Zeelandă). 

La alegeri prezidențiale 2025 există și o regulă nouă pentru votul în străinătate: duminică urnele se vor închide cel mai târziu la ora 21:00, ora României, nu ora locală. Astfel că, spre deosebire de scrutinele anterioare, votul în străinătate se va încheia simultan cu închiderea urnelor în România. Măsura a fost introdusă pentru a preveni eventuale influențe asupra electoratului din statele cu fus orar diferit, precum SUA sau Canada. Pentru alegătorii care se află la sediul secției de votare la închiderea acesteia, există posibilitatea prelungirii votării cu încă trei ore.

Ministerul român al Afacerilor Externe a anunțat că la secțiile de vot din străinătate au fost transmise 3,6 milioane de buletine de vot.

Pentru alegerile prezidențiale 2025 vor fi deschise 965 de secții de votare în străinătate, un număr record. Cele mai multe sunt în Italia, Malta, Spania, Marea Britanie, Franța, Republica Moldova, SUA, Belgia și Țările de Jos. 

Orice cetățean român cu drept de vot aflat în străinătate în ziua alegerilor va putea vota, indiferent dacă are sau nu domiciliul stabil în afara țării.

Lista celor 11 candidați la alegerile prezidențiale 2025 - primul tur, în ordinea în care vor fi pe buletinul de vot:

1. George Simion (AUR)

2. Crin Antonescu (Alianța Electorală România Înainte)

3. Elena Lasconi (USR)

4. Cristian Terheș (PNCR)

5. Lavinia Șandru (PUSL)

6. Victor Ponta (independent)

7. Sebastian Popescu (Partidul Noua Românie)

8. Silviu Predoiu (Partidul Liga Acțiunii Naționale)

9. John-Ion Banu (independent)

10, Daniel Funeriu (independent)

11. Nicușor Dan (independent)

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Corina check icon
    E rezonabil așa. Fără votare după închiderea urnelor la noi. Cel mult cei aflați deja în interiorul secției.
    • Like 2


Îți recomandăm

Elev roman teste PISA / sursa foto: Profimedia

Poate că de data asta ar trebui să folosim datele pentru ceva mai greu decât găsirea cu milioane de lupe a vinovatului: să identificăm devreme copilul care nu înțelege ce citește, să știm ce poate și ce nu poate încă să facă, să intervenim înainte ca dificultatea din clasa a III-a să devină decalaj în clasa a VI-a și analfabetism funcțional la 15 ani și să măsurăm dacă intervenția, orice intervenție, a funcționat.

Citește mai mult

Călin Georgescu / sursa foto: Profimedia

Weekendul trecut, Călin Georgescu a făcut turneu prin Moldova. S-a întors cu trei uși închise în față. Ce le leagă nu e că ar fi fost trântite de „sistem”. Dimpotrivă. Au fost închise exact de instituțiile în numele cărora vorbește „președintele ales”.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Prieteni liceu / sursa foto: Profimedia

Pe lângă ceea ce studiezi la școală (și să recunoaștem că nu au cum să te pasioneze chiar toate materiile, așa cum foarte bine poți descoperi o nouă materie, datorită profesorului ce o face interesantă), eu consider că sunt extrem de importante următoarele aspecte (ca la școală, cu liniuță):

Citește mai mult

Trei generatii: bunica, mama, copil / sursa foto: Profimedia

Rachel Yehuda, cercetătoare la Mount Sinai, a studiat timp de două decenii copiii supraviețuitorilor Holocaustului. În 2016, echipa ei a publicat un studiu care a comparat metilarea genei FKBP5, implicată direct în reglarea răspunsului la stres, la părinți care trecuseră prin lagărele naziste și la copiii lor adulți. Ambele generații arătau modificări ale aceleiași gene, în aceeași regiune, deși copiii nu trăiseră niciodată evenimentul în sine.

Citește mai mult