Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

„Am avut un șoc când am calculat cât din venitul meu se duce în fiecare an, la stat, pentru sănătate și cât am beneficiat efectiv”. Despre asigurările de sănătate, asigurările de viață și alte tipuri de asigurări, la „De toți banii by BT”

FIT.

Importanța diferitelor polițe de asigurări și impactul acestora asupra vieții de zi cu zi a fost tema discuției într-un nou episod al emisiunii „De toți banii", parte a programului BT de educație financiară FIT: Finanțe pe Înțelesul Tuturor. Moderatorii emisiunii - Silviu Faiăr și Dana Ciriperu – i-au avut ca invitați pe cântărețul și compozitorul Denis Roabeș (The Motans), scrimera Ana Maria Brânză, campioană olimpică, triplă campioană mondială, alături de profesorul de economie Cristian Păun.

„Fascinanta și mereu surprinzătoarea lume a asigurărilor” acoperă o varietate de riscuri, a spus Dana Ciriperu, subliniind că acestea includ asigurările de sănătate, locuință, auto și viață.

Ana Maria Brânză a mărturisit că, deși inițial nu era conștientă de toate beneficiile unei asigurări de viață, la un moment dat a avut o surpriză plăcută. „Am trecut printr-o operație și m-au sunat cei de la compania de asigurări să-mi spună că trebuie să îmi deconteze ceva. Nu mă așteptam!". Acel moment a determinat-o pe sportivă să încheie și o a doua asigurare de viață, pentru siguranța sa financiară pe termen lung.

Pe lângă beneficiile directe, asigurările oferă și un confort psihologic, au explicat invitații emisiunii, dând exemplul asigurărilor de călătorie. „E mai bine să mergi în vacanță liniștit, știind că ai asigurare, chiar dacă speri să nu fie nevoie să o folosești".

Profesorul Cristian Păun a venit cu clarificări privind mecanismul asigurărilor: „Asigurarea înseamnă transferul unui risc. Plătind o primă, acel risc nu mai este al tău, ci al companiei de asigurări". El a explicat și cum funcționează sistemul de reasigurare în cazul în care o companie dă faliment, subliniind că astfel de situații sunt rare.

Despre asigurarea de viață, profesorul de economie a explicat că „este o asigurare cu dublă funcție. Pe de-o parte îți asigură partea de sănătate. Și a doua funcție pe care o are - exact cum s-a spus aici, cea mai importantă de fapt - este cea legată de pensie. Adică, de fapt, este un mecanism prin care tu pui deoparte niște bani, în plus beneficiezi de niște servicii de sănătate, și ai o pensie în plus față de pensia pe care tu o ai de la stat sau din alte surse.”

Discuția a atins și subiectul complexității contractelor de asigurare, un aspect deseori menționat de clienți. Dana Ciriperu a întrebat-o pe Ana Maria Brânză dacă obișnuiește citească integral contractele de asigurare: „Citești diferit contractele de asigurări? Pentru că sunt foarte stufoase.”  Ana Maria Brânză a recunoscut că a preferat să ceară ajutor în acest sens: „Nu le citesc eu, rog pe cineva în care am încredere să citească și să-mi facă rezumatul. Eu nu am capacitatea de a înțelege acel contract, iar răbdarea mea are o limită.”

Profesorul Cristian Păun a explicat că există două tipuri principale de contracte: „Așa-numitele contracte all risks, care acoperă toate riscurile, cu excepția celor specific excluse, și contracte în care sunt enumerate clar riscurile acoperite. Chiar și cele mai generoase polițe au excluderi, iar cea mai frecventă situație este atunci când un incident are loc din vina ta”, a subliniat profesorul de economie importanța de a înțelege termenii unei polițe înainte de semnare. 

Un alt subiect discutat a fost cel al asigurărilor de sănătate obligatorii. Jurnalista Dana Ciriperu a amintit de contribuția la Casa Națională de Asigurări de Sănătate. „Una dintre primele asigurări pe care le avem de când semnăm contractul de muncă e cea cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Și plătim acolo o contribuție însemnată din salariu. Eu știu șocul pe care l-am avut prima dată când am făcut un calcul, nemaiavând fluturaș de salariu, să văd cât din venitul meu se duce în fiecare an pentru sănătate și, după aceea, cât am beneficiat efectiv de acești bani. E 10% din venit, e însemnat.”

În final, Denis Roabeș a concluzionat că percepția asupra asigurărilor ar trebui schimbată: „Noi nu suntem destul de informați. Eu credeam că asigurarea de viață e doar în caz de deces, dar am descoperit că oferă mult mai mult. Și cred că atunci ar trebui, pe plan civic, să fim un pic mai informați în tot ce ține de acest aspect.”

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Se pare că doamna Ciriperu nu a fost chiar atât de șocată de nivelul CASS-ului, de vreme ce a fost gata să bage și mai mulți bani într-o asigurare de viață. De banii ăia prefer să minimizez riscul (investind într-o viață mai sigură și mai sănătoasă), decât să-l transfer unor firme care nu au nicio pârghie în reducerea lui. Riscul meu, răspunderea mea.
    • Like 0
  • Pot înțelege că jurnalismul te împinge la marginea bunului simț, dar să împănezi cu miresme mistificatoare (mincinoase at fi mai potrivit) produsul ”asigurare de viașă” este reprobabil. În esență, asigurarea este un super biznis! Cineva care se simte vulnerabil semnează un tom de hârtii numit contract de asigurare și în esență plătește o poliță pentru acoperirea unui risc, hai să-l numim ”Operație”. Ca să te operezi trebuie să te testeze asigurătorul în primul rând, să-ți dea Ok-ul să te operezi.... câte și mai câte formalități să deconteze un drept din poliță! Să sune asigurătorul după ce te-ai operat și să zică, ”uite, trebuie să-ți dau ceva despăgubiri!” asta da gogomănie!
    • Like 0


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult