La 15 ani de la lansare, platforma educațională Adservio a ajuns să fie folosită de peste 1.150 de școli. Creșterea numărului de utilizatori s-a înregistrat abia în ultimii ani și se datorează în special pandemiei când, pentru o lungă perioadă de timp, online-ul a devenit singura metodă de a face educație. Chiar și așa, majoritatea școlilor rămân reticente în adoptarea unei soluții digitale care poate îmbunătăți întreaga activitate, de la aspectele administrative și felul în care se desfășoară efectiv o oră de curs, până la evaluare și comunicarea cu părinții.
„Mulți profesori sunt încă reticenți față de digital, chiar dacă le spunem că îi învățăm tot ce au nevoie să știe. Din 2008 până în 2017, am vizitat peste 1.000 de școli și am digitalizat 35. În mod normal, directorul ia decizia de a implementa, dar nu îi poate obliga pe profesori. Dacă cinci profesori refuză să o folosească, datele nu sunt complete, iar statisticile, irelevante. Mulți profesori s-au obișnuit să predea într-un anumit fel și refuză să se adapteze la cerințele actuale. E vechiul model în care învățarea e doar unidirecțională, iar cunoașterea e transmisă doar de la ei către ceilalți. În plus, în sistemul nostru de educație e unul centralizat, iar lucrurile se mișcă în multe cazuri doar dacă cineva de sus spune cum să se facă lucrurile.
Digitalizarea deschide un alt fel de a face educație, în care profesorul poate admite că nu știe ceva, că mai are nevoie de informații, are puterea de a trece de orgoliu, iar actul educațional e în ambele sensuri, îl include pe elev. Trecerea de la o paradigmă la alta e încă dificilă pentru mulți dascăli. Am văzut aceste lucruri inclusiv la mama mea, care este învățătoare.
O platformă ca Adservio este necesară în orice școală, pentru că este baza pe care poți clădi educația modernă, de la partea de catalog, care reprezintă doar 3% din ceea ce oferim, până la statistici la nivel de școală și inspectorate. Datele sunt disponibile în timp real pentru fiecare dintre beneficiari. Toate procesele din școală sunt transparentizate”, spune Alexandru Holicov, fondatorul Adservio, care de curând a obținut certificarea Education Alliance Finland (EAF), un etalon internațional pentru calitatea educațională privind eficacitatea pedagogică și experiența utilizatorului.
Buzău, primul oraș în care toate școlile au fost digitalizate
În 2019, Buzăul a devenit primul oraș mare din România în care toate liceele, școlile și grădinițele erau digitalizate. Povestea din spatele acestui succes confirmă necesitatea implicării autorităților.
„În 2017 am trimis o adresă la toate municipiile din România. Singurul care mi-a răspuns a fost Buzăul. M-a sunat domnul primar și m-a chemat să-i povestesc despre ce e vorba. Apoi am organizat o întâlnire cu reprezentanți ai inspectoratului școlar, toți directorii de școală, profesori și părinți, și le-am făcut o prezentare. În primul an, am ales 7 școli gimnaziale și licee ca să pilotăm. După feedback-ul primit în primul an, am implementat în toate unitățile de învățământ”, a povestit Holicov, care a precizat că finanțarea este asigurată din bugetul primăriei.
Fondatorul Adservio spune că majoritatea directorilor de școală cu care stă de vorbă conștientizează beneficiile unui sistem integrat prin care să fie coordonată activitatea școlară. Obstacolele care apar sunt legate însă de reticența profesorilor sau de buget. „Și atunci încercăm să-i convingem să mergem împreună la primar și să-i prezentăm beneficiile pentru întreaga comunitate. Fiindcă, pe lângă debirocratizare și economie de timp în școli, digitalizarea implică mai mult părinții în educația copiilor lor. Așa crește performanța elevilor, scade absenteismul, se diminuează mult abandonul școlar. În concluzie, dacă nu investim în educație, degeaba investim în asfalt. Dacă susții educația, de acolo vin și celelalte”.
„Piața este inundată de soluții ieftine care nu respectă niciun standard”
După pandemie, Ministerul Educației a arătat o deschidere mai mare în ceea ce privește digitalizarea astfel încât, în acest an școlar, aproape 1.200 de școli se află în proiectul pilot de utilizare exclusivă a catalogului electronic. Asta a dus și la o creștere a numărului de platforme care oferă acest serviciu, și care teoretic ar trebui să creeze o piață concurențială din care să aibă de câștigat utilizatorii finali.
„Ne-am luptat până în 2021, când am reușit să pilotăm catalogul online, un proiect prin care nu doar Adservio, ci orice platformă care putea genera catalogul putea intra. Și am reușit să schimbăm un pic legislația la nivel de proiect pilot. Școlile care aveau deja platforma au făcut nenumărate petiții prin care solicitau Ministerului Educației să le lase să folosească doar platforma și să nu mai copieze datele în catalogul fizic, ceea ce era o absurditate. Am reușit abia în 2021, dar au apărut ca ciupercile după ploaie foarte multe platforme cu prețuri de dumping. Am ajutat apoi Ministerul cu o listă de bune practici, criterii minime de performanță și securitate a datelor pe care să le îndeplinească o platformă. A apărut chiar un ordin de ministru referitor la standardele minime tehnice, dar nu le-a pus nimeni în practică, nimeni nu a verificat dacă s-au respectat. În prezent, piața e inundată de soluții ieftine care nu respectă niciun standard. Multe dintre ele dezamăgesc școlile, accentuând scepticismul față de digitalizare.
Fondatorul Adservio spune că majoritatea directorilor de școală cu care stă de vorbă conștientizează beneficiile unui sistem integrat prin care să fie coordonată activitatea școlară. Obstacolele care apar sunt legate însă de reticența profesorilor sau de buget. „Și atunci încercăm să-i convingem să mergem împreună la primar și să-i prezentăm beneficiile pentru întreaga comunitate. Fiindcă, pe lângă debirocratizare și economie de timp în școli, digitalizarea implică mai mult părinții în educația copiilor lor. Așa crește performanța elevilor, scade absenteismul, se diminuează mult abandonul școlar. În concluzie, dacă nu investim în educație, degeaba investim în asfalt. Dacă susții educația, de acolo vin și celelalte”.
„Piața este inundată de soluții ieftine care nu respectă niciun standard”
După pandemie, Ministerul Educației a arătat o deschidere mai mare în ceea ce privește digitalizarea astfel încât, în acest an școlar, aproape 1.200 de școli se află în proiectul pilot de utilizare exclusivă a catalogului electronic. Asta a dus și la o creștere a numărului de platforme care oferă acest serviciu, și care teoretic ar trebui să creeze o piață concurențială din care să aibă de câștigat utilizatorii finali.
După ce că abia reușim să-i convingem pe profesori, atunci când ajungem în școlile unde au folosit deja o platformă de tipul acesta, nici nu mai vor să audă pentru că au fost dezamăgiți (...)”, spune Holicov.
„În anul în care am avut cei mai mulți clienți, am fost aproape de faliment”
Alexandru Holicov a început Adservio cu gândul că schimbe sistemul de educație din România și să aducă digitalul în fiecare sală de curs, nu doar în școlile private, unde digitalizarea are o rată mai mare de adoptare. Începuturile au presupus o infrastructură mai complicată. Era nevoie de un computer în fiecare clasă și de un server în fiecare școală. În prezent, totul este gestionat într-un cloud supersecurizat.
Prin parteneriatul cu Telekom început în 2017, numărul școlilor care foloseau Adservio înainte de pandemie crescuse la 200.
„În pandemie, într-o lună am depășit 1.500 de școli care foloseau platforma, pentru că am oferit servicii gratuite de peste 2,5 milioane de euro. A fost anul în care am avut cei mai mulți clienți, dar am fost foarte aproape de faliment. Am avut costuri enorme pentru că a trebuit să integrăm rapid o soluție video pentru cursurile online. Prima factură pe care am primit-o de la furnizorul din SUA a fost de 300.000 de dolari, iar a doua la fel, deși ne înțelesesem că primele 3 luni sunt gratuite pentru că și noi ofeream serviciul gratuit. Am rezolvat în cele din urmă, dar a fost o perioadă foarte dificilă pentru noi”, spune Holicov.
Fondatorul Adservio observă și semne de îmbunătățire în ultimul timp. În opinia sa, apar tot mai mulți directori și profesori care adoptă ajutorul tehnologiei, arată deschidere pentru nou. Devine tot mai clar că, mai devreme sau mai târziu, toate școlile din România și cei implicați în educație vor fi nevoiți să treacă la digitalizare, așa cum se întâmplă de ani de zile în alte țări avansate din Europa. E nevoie însă de un efort comun al Ministerului Educației, ISJ-urilor, directorilor și profesorilor ca lucrurile să fie accelerate.
„Mesajul nostru către școli e că platforma e foarte ușor de folosit, ca și cum ai da like-uri pe Facebook. Avem o întreagă echipă de suport pentru clienți, care asigură training-uri amănunțite tuturor utilizatorilor. După implementare, 90% dintre utilizatori spun că nu și-ar imagina cum ar fi să treacă înapoi, la sistemul clasic, deci se poate”, spune fondatorul companiei.
În acest context, compania dezvoltă în mod accelerat noi funcționalități pentru utilizatori și țintește accelerarea prezenței pe piețele internaționale. Pentru a realiza acest obiectiv, participă constant la BETT London, cel mai mare târg de educație din lume și la alte evenimente majore din domeniu. Totodată, Adservio dezvoltă o platformă pentru digitalizarea învățământului superior, implementată deja la 4 universități, dar și produse de management al certificărilor, learning și training pentru companiile din aviație, cum ar fi ROMATSA.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
"Scrie bine argumentat"....argumentele sunt nenumarate si se gasesc in fiecare scoala.
Se vede de la o postă ca este lobby pentru o afacere ...
Da, este o afacere, cum afacere este și industria ghizdanelor, a caietelor școlare, a penarelor, a stilourilor, a echipamentului de sport, a blocului de desen, a acuarelelor etc. Nu statul produce echimpament de sport. Îl produce o firmă privată, după cum produce caiete, stilouri, penare etc.
Am importat educația bazată pe competențe și modulele școlare, dar am uitat să "schimbăm" și programele școlare.
În realitate se știu care sunt bubele, dar problema e și sistemul. Un sistem performant e ECONOMIC și ERGONOMIC, are mai puține materii - majoritatea comasate - și mai puține cadre didactice, comisii, comitete, funcții prin inspectorate etc.
Educația e ultima uzină socialistă pe care n-am reușit s-o eficientizăm, pentru că eficientizarea ei ar produce tensiuni sociale de care politicul s-ar teme. Aici e buba...
Materii comasate, mai puțini profesori. Putem reforma sistemul? Deocamdată nu.
În plus dvs. nu ați înțeles. Am dat exemplul Japoniei, o țară digitalizată, dar în care copii învață caligrafie tradițională, cu pensulă, tuș și hârtie. Digitalizare nu înseamă să ne transformăm toți în roboți. Înseamnă avantaje, cum a însemnat și electricitatea la vremea ei.