Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Alexandru Holicov, Adservio: „În România, e încă o rezistență crâncenă la digitalizarea educației. Din 2008 până în 2017, am vizitat peste 1.000 de școli și am digitalizat 35. Dacă nu investim în educație, degeaba investim în asfalt”

Alex Holicov

La 15 ani de la lansare, platforma educațională Adservio a ajuns să fie folosită de peste 1.150 de școli. Creșterea numărului de utilizatori s-a înregistrat abia în ultimii ani și se datorează în special pandemiei când, pentru o lungă perioadă de timp, online-ul a devenit singura metodă de a face educație. Chiar și așa, majoritatea școlilor rămân reticente în adoptarea unei soluții digitale care poate îmbunătăți întreaga activitate, de la aspectele administrative și felul în care se desfășoară efectiv o oră de curs, până la evaluare și comunicarea cu părinții.

„Mulți profesori sunt încă reticenți față de digital, chiar dacă le spunem că îi învățăm tot ce au nevoie să știe. Din 2008 până în 2017, am vizitat peste 1.000 de școli și am digitalizat 35. În mod normal, directorul ia decizia de a implementa, dar nu îi poate obliga pe profesori. Dacă cinci profesori refuză să o folosească, datele nu sunt complete, iar statisticile, irelevante. Mulți profesori s-au obișnuit să predea într-un anumit fel și refuză să se adapteze la cerințele actuale. E vechiul model în care învățarea e doar unidirecțională, iar cunoașterea e transmisă doar de la ei către ceilalți. În plus, în sistemul nostru de educație e unul centralizat, iar lucrurile se mișcă în multe cazuri doar dacă cineva de sus spune cum să se facă lucrurile.

Digitalizarea deschide un alt fel de a face educație, în care profesorul poate admite că nu știe ceva, că mai are nevoie de informații, are puterea de a trece de orgoliu, iar actul educațional e în ambele sensuri, îl include pe elev. Trecerea de la o paradigmă la alta e încă dificilă pentru mulți dascăli. Am văzut aceste lucruri inclusiv la mama mea, care este învățătoare. 

O platformă ca Adservio este necesară în orice școală, pentru că este baza pe care poți clădi educația modernă, de la partea de catalog, care reprezintă doar 3% din ceea ce oferim, până la statistici la nivel de școală și inspectorate. Datele sunt disponibile în timp real pentru fiecare dintre beneficiari. Toate procesele din școală sunt transparentizate”, spune Alexandru Holicov, fondatorul Adservio, care de curând a obținut certificarea Education Alliance Finland (EAF), un etalon internațional pentru calitatea educațională privind eficacitatea pedagogică și experiența utilizatorului.

Buzău, primul oraș în care toate școlile au fost digitalizate

În 2019, Buzăul a devenit primul oraș mare din România în care toate liceele, școlile și grădinițele erau digitalizate. Povestea din spatele acestui succes confirmă necesitatea implicării autorităților.

„În 2017 am trimis o adresă la toate municipiile din România. Singurul care mi-a răspuns a fost Buzăul. M-a sunat domnul primar și m-a chemat să-i povestesc despre ce e vorba. Apoi am organizat o întâlnire cu reprezentanți ai inspectoratului școlar, toți directorii de școală, profesori și părinți, și le-am făcut o prezentare. În primul an, am ales 7 școli gimnaziale și licee ca să pilotăm. După feedback-ul primit în primul an, am implementat în toate unitățile de învățământ”, a povestit Holicov, care a precizat că finanțarea este asigurată din bugetul primăriei. 

Fondatorul Adservio spune că majoritatea directorilor de școală cu care stă de vorbă conștientizează beneficiile unui sistem integrat prin care să fie coordonată activitatea școlară. Obstacolele care apar sunt legate însă de reticența profesorilor sau de buget. „Și atunci încercăm să-i convingem să mergem împreună la primar și să-i prezentăm beneficiile pentru întreaga comunitate. Fiindcă, pe lângă debirocratizare și economie de timp în școli, digitalizarea implică mai mult părinții în educația copiilor lor. Așa crește performanța elevilor, scade absenteismul, se diminuează mult abandonul școlar. În concluzie, dacă nu investim în educație, degeaba investim în asfalt. Dacă susții educația, de acolo vin și celelalte”.

„Piața este inundată de soluții ieftine care nu respectă niciun standard”

După pandemie, Ministerul Educației a arătat o deschidere mai mare în ceea ce privește digitalizarea astfel încât, în acest an școlar, aproape 1.200 de școli se află în proiectul pilot de utilizare exclusivă a catalogului electronic. Asta a dus și la o creștere a numărului de platforme care oferă acest serviciu, și care teoretic ar trebui să creeze o piață concurențială din care să aibă de câștigat utilizatorii finali.

„Ne-am luptat până în 2021, când am reușit să pilotăm catalogul online, un proiect prin care nu doar Adservio, ci orice platformă care putea genera catalogul putea intra. Și am reușit să schimbăm un pic legislația la nivel de proiect pilot. Școlile care aveau deja platforma au făcut nenumărate petiții prin care solicitau Ministerului Educației să le lase să folosească doar platforma și să nu mai copieze datele în catalogul fizic, ceea ce era o absurditate. Am reușit abia în 2021, dar au apărut ca ciupercile după ploaie foarte multe platforme cu prețuri de dumping. Am ajutat apoi Ministerul cu o listă de bune practici, criterii minime de performanță și securitate a datelor pe care să le îndeplinească o platformă. A apărut chiar un ordin de ministru referitor la standardele minime tehnice, dar nu le-a pus nimeni în practică, nimeni nu a verificat dacă s-au respectat. În prezent, piața e inundată de soluții ieftine care nu respectă niciun standard. Multe dintre ele dezamăgesc școlile, accentuând scepticismul față de digitalizare.

Fondatorul Adservio spune că majoritatea directorilor de școală cu care stă de vorbă conștientizează beneficiile unui sistem integrat prin care să fie coordonată activitatea școlară. Obstacolele care apar sunt legate însă de reticența profesorilor sau de buget. „Și atunci încercăm să-i convingem să mergem împreună la primar și să-i prezentăm beneficiile pentru întreaga comunitate. Fiindcă, pe lângă debirocratizare și economie de timp în școli, digitalizarea implică mai mult părinții în educația copiilor lor. Așa crește performanța elevilor, scade absenteismul, se diminuează mult abandonul școlar. În concluzie, dacă nu investim în educație, degeaba investim în asfalt. Dacă susții educația, de acolo vin și celelalte”.

„Piața este inundată de soluții ieftine care nu respectă niciun standard”

După pandemie, Ministerul Educației a arătat o deschidere mai mare în ceea ce privește digitalizarea astfel încât, în acest an școlar, aproape 1.200 de școli se află în proiectul pilot de utilizare exclusivă a catalogului electronic. Asta a dus și la o creștere a numărului de platforme care oferă acest serviciu, și care teoretic ar trebui să creeze o piață concurențială din care să aibă de câștigat utilizatorii finali.

După ce că abia reușim să-i convingem pe profesori, atunci când ajungem în școlile unde au folosit deja o platformă de tipul acesta, nici nu mai vor să audă pentru că au fost dezamăgiți (...)”, spune Holicov.

„În anul în care am avut cei mai mulți clienți, am fost aproape de faliment”

Alexandru Holicov a început Adservio cu gândul că schimbe sistemul de educație din România și să aducă digitalul în fiecare sală de curs, nu doar în școlile private, unde digitalizarea are o rată mai mare de adoptare. Începuturile au presupus o infrastructură mai complicată. Era nevoie de un computer în fiecare clasă și de un server în fiecare școală. În prezent, totul este gestionat într-un cloud supersecurizat.

Prin parteneriatul cu Telekom început în 2017, numărul școlilor care foloseau Adservio înainte de pandemie crescuse la 200.

„În pandemie, într-o lună am depășit 1.500 de școli care foloseau platforma, pentru că am oferit servicii gratuite de peste 2,5 milioane de euro. A fost anul în care am avut cei mai mulți clienți, dar am fost foarte aproape de faliment. Am avut costuri enorme pentru că a trebuit să integrăm rapid o soluție video pentru cursurile online. Prima factură pe care am primit-o de la furnizorul din SUA a fost de 300.000 de dolari, iar a doua la fel, deși ne înțelesesem că primele 3 luni sunt gratuite pentru că și noi ofeream serviciul gratuit. Am rezolvat în cele din urmă, dar a fost o perioadă foarte dificilă pentru noi”, spune Holicov.

Fondatorul Adservio observă și semne de îmbunătățire în ultimul timp. În opinia sa, apar tot mai mulți directori și profesori care adoptă ajutorul tehnologiei, arată deschidere pentru nou. Devine tot mai clar că, mai devreme sau mai târziu, toate școlile din România și cei implicați în educație vor fi nevoiți să treacă la digitalizare, așa cum se întâmplă de ani de zile în alte țări avansate din Europa. E nevoie însă de un efort comun al Ministerului Educației, ISJ-urilor, directorilor și profesorilor ca lucrurile să fie accelerate. 

„Mesajul nostru către școli e că platforma e foarte ușor de folosit, ca și cum ai da like-uri pe Facebook. Avem o întreagă echipă de suport pentru clienți, care asigură training-uri amănunțite tuturor utilizatorilor. După implementare, 90% dintre utilizatori spun că nu și-ar imagina cum ar fi să treacă înapoi, la sistemul clasic, deci se poate”, spune fondatorul companiei.

În acest context, compania dezvoltă în mod accelerat noi funcționalități pentru utilizatori și țintește accelerarea prezenței pe piețele internaționale. Pentru a realiza acest obiectiv, participă constant la BETT London, cel mai mare târg de educație din lume și la alte evenimente majore din domeniu. Totodată, Adservio dezvoltă o platformă pentru digitalizarea învățământului superior, implementată deja la 4 universități, dar și produse de management al certificărilor, learning și training pentru companiile din aviație, cum ar fi ROMATSA. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • De fapt, in Romania exista o rezistenta crancena impotriva educatiei, despre digitalizare.....cale lunga!
    "Scrie bine argumentat"....argumentele sunt nenumarate si se gasesc in fiecare scoala.
    • Like 0
  • Valentin check icon
    Articolul vorbește de digitalizarea birocrației profesorilor, nu de digitalizarea elevilor. E vorba de catalogul digital, nu de faptul că elevii ar arunca stilourile și ar scrie numai pe tablete.
    • Like 1
    • @ Valentin
      Soso check icon
      Digitalizarea ar imbunatati si actul invatarii, nu numai ar usura birocratia profesorilor. Asa ar fi normal. Ganditi-va, cata interactivitate s-ar putea introduce, ce univers de materiale didactice s-ar deschide, disponibile instantaneu pentru scoli din toate colturile tarii. Dar si rezistenta la digitalizare o pot intelege, tine de educatie, de pregatirea profesionala, de rezistenta la schimbare (aici psihologii ne pot lamuri mult mai bine), in caz extrem de un anume instinct de conservare. Iar rezistenta la digitalizare se manifesta in toate domeniile, cel putin la nivelurile care nu sunt de management. Problema e cand aceasta apare la nivelurile de management. Sa nu uitam, traim intr-o tara in care s-a vrut pe undeva sa se predea in scoala cursuri de numerologie, o tara in care consultam mai degraba horoscopul in loc de analize, o tara in care se protesteaza impotriva instalarii stalpilor de retransmisie a semnalului 5G. La noi, deocamdata, pana cand nivelul educatiei si intelegerii va mai creste, digitalizarea este inteleasa doar ca acces la retele de socializare mai mult sau mai putin erotice, nu ca un instrument de imbunatatire a randamentului muncii si a calitatii vietii.
      • Like 2
    • @ Soso
      Valentin check icon
      Importantă e armonia pe care o faci între nou și vechi. În Finlanda găsim o întoarcere la origini, la caligrafie, la jocurile în aer liber, la arte (pictură, modelaj, muzică, teatru). Școlile finlandeze sunt digitalizate, cu cataloage digitale și table inteligente, dar contează proporția și armonia.
      • Like 0
  • Am auzit ca cea mai buna high school in California nu au computere sau tablete. Doar tabla, creta si creion... Oare de ce fac ei asta ??
    Se vede de la o postă ca este lobby pentru o afacere ...
    • Like 2
    • @ George Bucsan
      Valentin check icon
      Nu era vorba de digitalizarea actului învățării, ci de reducerea birocrației prin eliminarea dosarelor, cataloagelor etc. Adică diferența dintre a-ți plăti factura online sau de a sta la coadă la cine știe ce aparat de la colțul străzii. Nu înseamnă că elevii vor arunca stilourile și vor tăbărî pe tablete, înseamnă doar că dosarele, proiectele de lecție, cataloagele sau condica vor trece în varianta digitală.
      Da, este o afacere, cum afacere este și industria ghizdanelor, a caietelor școlare, a penarelor, a stilourilor, a echipamentului de sport, a blocului de desen, a acuarelelor etc. Nu statul produce echimpament de sport. Îl produce o firmă privată, după cum produce caiete, stilouri, penare etc.
      • Like 3
    • @ Valentin
      Statul plateste programele, cataloagele etc... Bine ca tot prostii de romani muncesc pentru asta...
      • Like 0
    • @ George Bucsan
      Valentin check icon
      Scolile de stat, spre deosebire de cele particulare, sunt finanțate din taxe și impozite. Normal că românii muncesc pentru cataloage, pentru clădirea școlii, pentru bănci etc. Nimic nu e gratis pe lume, nici catalogul de hârtie și nici cel digital.
      • Like 3
    • @ George Bucsan
      Soso check icon
      Ok. Si ce facem? Ne intoarcem la tablitele parintilor/bunicilor nostri? Traim intr-o lume in care independent de vointa noastra digitalizarea castiga teren., deci si copiii nostri trebuie sa fie pregatiti. Deci, trebuie introdusa digitalizarea si in actul invatarii, nu numai in birocratia scolilor. Altfel, copiii nostri se vor trezi la maturitate cu probleme de adaptare, si in ultima instanta cu probleme de a-si asigura traiul!
      • Like 2
    • @ George Bucsan
      Soso check icon
      Am auzit, sau stiu sigur, cu dovezi? Nu e chiar acelasi lucru!
      • Like 0
    • @ Soso
      Valentin check icon
      Depinde cum privim digitalizarea. Japonia este o țară în care noul și tradiția se îmbină armonios. Școlile japoneze sunt digitalizate, dar copii japonezi încă mai au cursuri de caligrafie, cu tuș, hârtie și pensulă. De fapt, nu digitalizarea e problema, ci excesul.
      • Like 1
    • @ Valentin
      Soso check icon
      De acord. Nu trebuie sa facem digitalizare de dragul digitalizarii! Trebuie cantarita fiecare miscare!
      • Like 0
    • @ Soso
      Valentin check icon
      Din păcate, în România se cunoaște foarte puțin ce înseamnă pedagogie. Târâm după noi un sistem de proveniență sovietică. Un sistem pe care decidenții au încercat să-l cârpească cu tot felul de importuri luate din sistemele performante, dar care, aplicate unor principii sovietice, se potrivesc ca nuca-n perete.
      Am importat educația bazată pe competențe și modulele școlare, dar am uitat să "schimbăm" și programele școlare.
      În realitate se știu care sunt bubele, dar problema e și sistemul. Un sistem performant e ECONOMIC și ERGONOMIC, are mai puține materii - majoritatea comasate - și mai puține cadre didactice, comisii, comitete, funcții prin inspectorate etc.
      Educația e ultima uzină socialistă pe care n-am reușit s-o eficientizăm, pentru că eficientizarea ei ar produce tensiuni sociale de care politicul s-ar teme. Aici e buba...
      • Like 1
    • @ Valentin
      Soso check icon
      Din pacate, asa e. Imi amintesc cu groaza cum invatam cu sotia mea pentru examenul ei de definitivat. Eu nu sunt in sistem, dar am invatat partea de psihopedagogie, impreuna cu sotia mea, plangand. Amandoi. Eu nu sunt parte a sistemului de invatamant, doar incercam sa o ajut. Eu am absolvit o facultate de inginerie in care era inclus un modul optional de psihopedagogie, iar ea a absolvit o facultate care ar trebui sa te faca chiar profesor. Amandoi suntem 50+, deci nu am absolvit o facultate din acelea "sa iasa la numar". A fost crunt, scoala ei nu a pregatit-o cu nimic pentru acest examen! Mai multe stiam eu, de la inginerie! Nu e normal! Ea a trecut examenul cu brio, la fel puteam si eu sa il trec. Deci puteau ajunge lejer in sistem 2 profesori: unul pregatit pentri aceasta meserie si unul nu. Va las pe dumneavoastra sa alegeti care trebuia sa ajunga in fata elevilor!
      • Like 0
    • @ Soso
      Valentin check icon
      Și totuși România a avut un sistem de educație ultraperformant înainte de venirea comuniștilor. Amintiți-vă de piesa de teatru Steaua fără nume, a lui Mihail Sebastian. Apar acolo doi profesori: profesorul Miroiu - profesor de matematici și astronomie - și domnișoara Cucu, profesoar de fizico-chimice. Adică fizică și chimie în aceeași materie, predate de un singur profesor, nu de doi. La fel, matematici-astronome.
      Materii comasate, mai puțini profesori. Putem reforma sistemul? Deocamdată nu.
      • Like 1
    • @ Valentin
      Soso check icon
      Da, Romania a avut un sistem de educatie performant, pentru acele vremuri. Ideea e sa avem un sistem performant adaptat vremurilor de acum, respectiv vremurilor ce vor veni! Hai sa nu masuram eficienta sistemului neaparat prin numarul de materii sau de profesori, ci prin cantitatea si calitatea cunostintelor pe care le dobandesc copiii in sistem! Toti dascalii carora le pasa cu adevarat de copii sunt dispusi sa accepte reforma sistemului, pentru ca ei inteleg ca nu isi vor pierde locurile de munca, doar vor preda altceva, ceea ce e cu adevarat folositor.
      • Like 0
    • @ Soso
      Daca maine se prajesc retelele (soare, cutremur,razboi) ce fac copiii ? Or sa scrie cu litere de tipar pe cartoane din gunoi ? Cum comunica ? Bine ca si asa nu mai stiu sa vorbeasca ...
      • Like 1
    • @ George Bucsan
      Soso check icon
      Situatiile speciale cer masuri speciale. Discutia era despre principii, idei, despre cum s-ar putea moderniza actul educatiei in scoli, astfel incat copiii sa primeasca cunostintele necesare, atat cantitativ cat si calitativ. Lumea se schimba, modurile de comunicare se schimba, munca se schimba, totul e in permanenta schimbare in jurul nostru, ca vrem noi sau nu vrem. Copiii nostri cand termina scoala trebuie sa fie pregatiti sa faca fata acestei lumi in permanenta schimbare. Noi doar trebuie sa le asiguram mediul de.pregatire!
      • Like 0
    • @ Soso
      Valentin check icon
      Înțeleg ce spuneți cu acele relee care se prăjesc, dar vă reamintesc că electricitatea nu este aici de când lumea și pământul. Becul electric e o invenție relativ nouă, dar nu ne putem imagina o lume lipsită de curent electric. Până și cel mai dosnic sat e electrificat, iar copii își fac temele la lumină electrică și nu la opaiț. Ce s-ar întâmpla dacă s-ar prăji toate releele? Ce s-ar întâmpla dacă ne-am trezi de mâine fără electricitate?
      În plus dvs. nu ați înțeles. Am dat exemplul Japoniei, o țară digitalizată, dar în care copii învață caligrafie tradițională, cu pensulă, tuș și hârtie. Digitalizare nu înseamă să ne transformăm toți în roboți. Înseamnă avantaje, cum a însemnat și electricitatea la vremea ei.
      • Like 0
    • @ Valentin
      Soso check icon
      Valentin, ati adresat raspunsul persoanei gresite.
      • Like 0
    • @ Valentin
      haha exemplul afost ales pentru ca ma numesc Bucșan !!! loool
      • Like 0
    • @ Soso
      Dar dumneta nu ai raspus. Ce fac copii astia fara toate device urile ?? Aia de la tara nu trimit email la vacă... Apropos, nu stiu exact cati copii de 15 ani stiu sa redacteze corect un email... Pentru ca acestia nu stiu sa articuleze o propozitie cu sens... Exista exceptii, desigur.
      • Like 0
    • @ George Bucsan
      Valentin check icon
      Sigură că am răspuns. Cei de la țară fac ce au făcut și atunci când a apărut lumina electrică: așteaptă. Au stat la opaiț până s-a băgat electricitate. Acum există curent electric și în cel mai ascuns vârf de munte. Așa va fi și cu deviceurile.
      • Like 0
  • Rucs Rucs check icon
    Alt parteneriat public privat...
    • Like 3
    • @ Rucs
      Valentin check icon
      Și editurile care tipăresc manualele sunt private.
      • Like 3

Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult