Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

Alexandru Rafila: O jumătate de milion de români au trecut prin boală, imunizarea pe cale naturală ar dura 15 ani

Alexandru Rafila

Alexandru Rafila, președintele Societății Române de Microbiologie și reprezentantul României la OMS, spune că virusul SARS-CoV2 nu va dipărea după al doilea val și că oamenii trebuie să înțeleagă că vom trăi cu acest virus în anii următori. 

Soluția la pandemia de Covid este apariția unui vaccin viabil. „În caz contrar, imunizarea pe cale naturală ar dura circa 15 ani”, a declarat Alexandru Rafila la Digi24.

Datele preliminare ale studiului de prevalență privind gradul de răspândire a infecției SARS-CoV- 2 în populația României arată că între 2% și 2,5% din români - în jur de 500.000 de oameni, au trecut prin boală, a explicat Rafila, chiar dacă oficial numărul cazurilor din țara noastră este de 75.000.

La un ritm de îmbolnăvire de 500.000 de oameni în șase luni, adică un milion de cazuri pe an, Alexandru Rafila a arătat că ar dura în jur de 15 ani până când măcar trei sferturi din populația României să se imunizeze pe cale naturală, astfel încât să oprească răspândirea virusului.

Singura condiție în care ne vom putea relaxa este apariția unui vaccin.

„Oamenii au înțeles că după starea de urgență se întorc la normal. Și s-au relaxat, și apoi au apărut acele creșteri de cazuri. Vaccinul ne va permite sa ne relaxăm comportamental”, a afirmat Rafila.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • E bine ca ceea ce era evident de cateva luni ajung si ai de sus sa proceseze rational. Acel constant ~ 5% teste pozitive din orice esanation aleator facea evident ca ~ 1 milion de romani sunt sau au fost infectati.
    Conculuzia este dramatic de simpla. Ignorarea magnitudinii reale a contaminarii a facut ca statul sa se lupte si sa-si iroseasca resurele pe o epidemie subevaluata de probabil de mai mult 10 ori.
    Daca careva dintre marii "strategi" ar fi avut o gandire critica, si-ar fi dat seama ca jocul "de-a prinselea" cu virusul este pierdut de mult si s-ar fi concentrat pe gestionarea putinele resurese medicale pe vindecarea simtomaticilor nu si a asimtomaticilor care dupa cum se vede clar acum doar un numar infim a ajuns in evidente. Pentru ca atat timp ca internezi asimtomatici ca sa nu contamineze, dar nu reusesti sa "prinzi" decat 1 din 10, scopul investitiei de resurese medicale devine nul.
    De vreme ce inca din februarie erau indicatii ca virusul circula liber de luni de zile prin lume, deci scapat "sub radar" de destul de mult timp ca sa ajunga oriunde, primele masuri care trebuiau luate in ziua zero erau: un sondaj aleator penru stabiliarea raspandirii, portul mastii obligatoriu in aglormeratii (distribuite gratis de catre stat), campanii de constinetizare a masurilor de protejare la nivel peronal si pregatirea capacitatii de tratament.
    Bineinteles ca aceste masuri nu mai dadeau ocazia a tot felul de personaje autoinchipuite in "salavatorii neamului" sa se acopere de o glorie dobandita pe baza fricii si igonarantei populatiie, iar nici tv-rile sa se fi scaldat in audiente nemuncite, doar regurgitand grav retorica oficiala printre care cea mai toxica psihic fiind scenariul fictiunii "contaminarii galopante".
    O minima simulare a oricarei masuri fizice de izolare a contaminarii, avand in vedere in primul rand natura umana, dar si incapacitatea statului de a implementa orice procdeura, ar fi aratat ca va fi sortita esecului ceea ce acum se si confirma.
    In cele din urma, intrebarea este; de vreme ca "masurile" nu au avut niciun efect virusul raspandindu-se lliber, cine isi asuma dezastrul economic inutil in care a fost aruncata tara?



    • Like 1


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Vlad Petreanu_

În 1990, după ce lucrase într-o fabrică, Vlad Petreanu s-a angajat la un ziar, unde avea un salariu echivalentul a aproape 90 de dolari. Banii îi ajungeau, spune el, să își cumpere un pachet de țigări - la vremea respectivă fuma - și o cola pe zi, „și abia mă descurcam să mănânc ceva”.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon „La bani mărunți” cu Sergiu Manea, CEO BCR. Podcast amplificat de Republica

Sergiu Manea, care a preluat în urmă cu cinci ani conducerea celei mai mari bănci din România, a povestit că primul său salariu, o sumă echivalentă cu mai puțin de 80 de dolari, l-a primit în septembrie 1994. Se angajase înainte de terminarea facultății pe o poziție entry level, ca referent, la Banca Română pentru Dezvoltare, la Biroul de bănci corespondente, care azi se cheamă „financial institutions”.

Citește mai mult

Fetiță la laptop

Situația se poate schimba în orice moment și școli aflate acum în scenariul verde sau galben pot trece de pe o zi pe alta în scenariul roșu, dacă în cadrul lor vor fi confirmate 3 cazuri de Covid. (Foto: Guliver/ Getty Images)

Citește mai mult