Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Alexandru Rafila, după ce a văzut această fotografie cu un copil purtând mască: „Dacă folosim măști pentru adulți la copii de clasa I, vor fi inutile. Ele trebuie adaptate”

Alexandru Rafila

Sursa imaginii: Digi24

Un proiect de ordin pus în dezbatere de Ministerul Sănătății prevede că elevii vor purta în clasă mască de protecție în noul an școlar, începând cu clasa pregătitoare.

Profesorul Alexandru Rafila, reprezentantul României la OMS, a atras atenția, la Digi24, asupra faptului că măștile de protecție purtate de copii trebuie adaptate pe dimensiunile lor, dar și asupra faptului că măștile chirugicale se pot rupe ușor.

„Alternative întotdeauna există... Sunt vizierele acelea, de exemplu, care cred că le-ar plăcea copiilor și ar putea fi folosite la un moment dat. Ar fi o chestiune atractivă pentru copii, așa cum personalizarea măștilor cred că ar fi foarte importantă. Pentru că un copil, știți cum este... O mască chirurgicală nu-i foarte rezistentă, că dacă tragi de două ori de ea se rupe. Și atunci dacă folosești măști textile, refolosibile, e foarte bine, dar trebuie să le personalizezi, să fie atrași de culorile sau de desenele măștii.

Masca chirurgicală la un copil este uneori mare, ele trebuie luate pentru dimensiunea copiilor. Îmi arătați aici o mască la un copil (vezi video – n.red.), pe care nu-l protejează aproape deloc. Masca este foarte largă, aerul intră și iese prin lateral foare mult, iar această mască nu este utilă copilului. Și nu este utilă nici celor care intră în contact cu acest copil. Pentru că este o mască mare.

Trebuie măști adaptate vârstei copilului și mărimii craniului copilului. Pentru că dacă folosim măști pentru adulți la copii de clasa I, ele vor fi inutile. Ele trebuie adaptate. Or, o mască refolosibilă se poate realiza la dimensiuni”, a explicat Alexandru Rafila.

În opinia lui, ar fi trebuit făcute din timp simulări din care să reiasă care ar fi cea mai bună protecție pentru copii.

„Noi nu purtăm mască de dragul măștii, ci purtăm ca să limităm transmiterea bolii. Asta trebuie să fie ținta acestui program care își propune să minimalizeze transmiterea infecției în școli, spune profesorul.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Valentin check icon
    O să fie o veselie prin şcoli...
    • Like 0


Îți recomandăm

Elev roman teste PISA / sursa foto: Profimedia

Poate că de data asta ar trebui să folosim datele pentru ceva mai greu decât găsirea cu milioane de lupe a vinovatului: să identificăm devreme copilul care nu înțelege ce citește, să știm ce poate și ce nu poate încă să facă, să intervenim înainte ca dificultatea din clasa a III-a să devină decalaj în clasa a VI-a și analfabetism funcțional la 15 ani și să măsurăm dacă intervenția, orice intervenție, a funcționat.

Citește mai mult

Călin Georgescu / sursa foto: Profimedia

Weekendul trecut, Călin Georgescu a făcut turneu prin Moldova. S-a întors cu trei uși închise în față. Ce le leagă nu e că ar fi fost trântite de „sistem”. Dimpotrivă. Au fost închise exact de instituțiile în numele cărora vorbește „președintele ales”.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Prieteni liceu / sursa foto: Profimedia

Pe lângă ceea ce studiezi la școală (și să recunoaștem că nu au cum să te pasioneze chiar toate materiile, așa cum foarte bine poți descoperi o nouă materie, datorită profesorului ce o face interesantă), eu consider că sunt extrem de importante următoarele aspecte (ca la școală, cu liniuță):

Citește mai mult

Trei generatii: bunica, mama, copil / sursa foto: Profimedia

Rachel Yehuda, cercetătoare la Mount Sinai, a studiat timp de două decenii copiii supraviețuitorilor Holocaustului. În 2016, echipa ei a publicat un studiu care a comparat metilarea genei FKBP5, implicată direct în reglarea răspunsului la stres, la părinți care trecuseră prin lagărele naziste și la copiii lor adulți. Ambele generații arătau modificări ale aceleiași gene, în aceeași regiune, deși copiii nu trăiseră niciodată evenimentul în sine.

Citește mai mult