Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Amnistia fiscală reloaded. Anul 2022 - numai bun pentru un nou suflu al măsurii?

Multinaționale.

Foto: Getty Images

Adoptată la final de decembrie, Ordonanța Guvernului nr. 130/2021 a marcat introducerea unui număr semnificativ de măsuri legislative importante fiscal-bugetare despre care s-a scris și vorbit destul de mult. Am remarcat însă că - în mod nemeritat, poate - una dintre modificări a trecut total neobservată: prelungirea efectelor juridice a anulării obligațiilor bugetare accesorii până la data de 30 iunie 2022. Încercăm să descifrăm de ce s-a întâmplat acest lucru și, mai ales să anticipăm, ce perspective ar putea aduce această modificare legislativă în anul următor. Astfel, Ordonanța 130/2021 pare să întărească un trend din ultimii doi ani în care Statul Român, în contextul dificultăților financiare generate de pandemia Covid, mai acordă o șansă contribuabililor săi pentru a-și achita debitele fiscale principale restante și a beneficia de anularea obligațiilor fiscale accesorii.

Suntem deja la a treia astfel de șansă și pare ca ne îndreptăm spre o banalizare a acestei instituții, dacă nu se intervine urgent, în opinia noastră, și în privința unor elemente esențiale care să revitalizeze interesul imediat și direct al tuturor contribuabili pentru aplicarea acesteia.   

Spunem aceasta întrucât, deși termenul pentru aplicarea amnistiei a fost prelungit până la mijlocul anului 2022, termenul de referință a obligațiilor fiscale principale care intră în sfera de aplicare a amnistiei a rămas la nivelul anului 2020. Mai exact, doar dobânzile și penalitățile fiscale aferente debitelor fiscale principale având scadențe anterioare datei de 31 martie 2020 pot fi anulate prin cereri depuse până la data de 30 iunie 2022.

În aceste condiții, chiar dacă este binevenită, desigur, ca orice facilitate fiscală în favoarea contribuabililor, ne întrebăm dacă această prelungire a termenului este de natură să mențină amnistia fiscală ca un instrument eficient și util de ajutorare a contribuabililor și, pe de altă parte, de stimulare a acumulării veniturilor de la bugetul de stat prin plata debitelor fiscale din inspecții fiscale și conformare voluntară.

Ce avantaje aduce în mod practic contribuabililor această prelungire a termenului? În opinia noastră, în esență, ar fi două aspecte relevante:

- pe de o parte, această prelungire este benefică pentru contribuabilii care încă nu și-au ”făcut curățenie” în evidențele fiscale și contabile pentru a identifica eventuale erori care să genereze riscul unor obligații fiscale suplimentare și, deci, care să fie rectificate, obligațiile fiscale principale rezultate - plătite, iar cele accesorii – anulate. Asemenea contribuabili vor avea, din nou, un termen prelungit până în 30 iunie 2022 pentru a aplica amnistia, dacă nu au efectuat corecții în ultimii doi ani.

- pe de altă parte, este mărită sfera inspecțiilor fiscale care intră în domeniul de aplicare a amnistiei fiscale și care va cuprinde inspecțiile începute până la data de 30 iunie 2022, iar nu doar cele în curs sau începute până la data de 31 ianuarie 2022.

Și totuși, indiferent de momentul efectuării corecțiilor și/sau demarării inspecțiilor fiscale, acestea nu pot să vizeze decât obligații fiscale principale de dinainte de 31 martie 2020.

Or, în contextul în care perioadele de dinainte de 2020 au făcut deja, în multe cazuri obiectul controalelor fiscale din partea ANAF, dar și ținând cont de faptul că intrăm în al treilea an de când contribuabilii se lupta cu efectele pandemiei COVID, iar valul al 5-lea este pe cale să traverseze (și) România cu consecințe greu de prezis și estimat la acest moment (dacă ne uităm în aceste momente la impactul din vestul Europei), considerăm că este absolut necesară și redefinirea obiectului amnistiei, iar nu doar a termenului de aplicare a acesteia.

Cum deja învățăm să coexistăm cu pandemia COVID, devenită între timp o nouă realitate care ne marchează existența, apreciem că și măsurile fiscale ar trebui în mod corespunzător adaptate și individualizare acestor noi realități.

Astfel, Noul An 2022 - al treilea și, deci, cel care ar trebui potrivit folclorului autohton, să fie cel norocos - ar trebui să marcheze tranziția amnistiei de la o măsură fiscală (extrem de benefică și uzitată atât de contribuabili, dar și pentru bugetul de stat) care i-a ajutat pe aceștia să plătească debitele fiscale anterioare pandemiei în timpul acesteia, într-una de sprijin a acestora să achite debitele fiscale principale născute în timpul pandemiei, mai ales cele din primul an pandemic, care s-a dovedit a fi cel mai dificil și cu consecințele cele mai grave atât pentru stat, cât și pentru contribuabili.

Dintr-o astfel de perspectivă, apreciem că, în plus față de prelungirea termenului de depunere la 30 iunie 2022, o devansare și a termenului de referință de la 30 martie 2020 la 30 martie 2021 ar fi un excelent început și ar revigora acest instrument care s-a dovedit a fi unul vital atât pentru Statul Român, dar și pentru contribuabilii acestuia în aceste vremuri dificile.

A contribuit Mihail Boian, Partener D&B David și Baias

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

plaja Bulgaria

Există un moment în fiecare an în care litoralul românesc ar trebui să dea semnalul de start: Paștele. Nu este doar o sărbătoare, ci și un test. Un test despre cât de pregătiți suntem, ca sistem, să transformăm intenția de consum a românilor într-o experiență coerentă. Anul acesta, însă, testul a fost picat într-un mod atât de vizibil, încât nici măcar nu mai poate fi ascuns în spatele unor explicații de sezon sau al unor justificări administrative. Foto: litoral în Bulgaria/ Foto Profimedia

Citește mai mult

fani Peter Magyar

Ungurilor le-au trebuit 16 ani pentru a răsturna un regim dictatorial, aservit Kremlinului. Oare la noi câți ani ar trece pentru a da jos extremiștii/suveraniștii/fasciștii dacă, ferească Dumnezeu, ar conduce România? Fiindcă ăsta este principalul pericol, odată ajunși la putere, este extrem de greu să-i mai poți răsturna democratic, deoarece schimbă legile în favoarea lor, manipulează și acaparează toate instituțiile, media și tot ce se mai poate, pentru a avea controlul total. foto Profimedia

Citește mai mult

CTP--

„Olé-olé, olé, olé, Viktor Orban nu mai e!” – mă pregătesc să strig, ca în `89. Orban e un Ceaușescu. A împânzit mediul politic și de afaceri cu cimotiile și acoliții lui, creând o rețea de corupție la nivel de stat comparabilă cu a Ceaușeștilor. Încearcă să acopere situația economică a Ungariei, mai proastă decât a României, cu „dușmanul iestern”, UE-Ucraina. Până și un stadion a construit în comuna sa natală, aidoma lui Ceaușescu în Scornicești. Un singur lucru nu a făcut: nu a sugrumat alegerile libere; în compensație, nu va fi împușcat.

Citește mai mult

CT Popescu

Vă simțiți bine, da? Friptura de miel, stufatul, drobul v-au mers la casa sufletului. Deși, aici, înainte de desfătarea gurii pline, e vorba de păstrarea unui statut social și ontologic: și pentru un creștin sărac, a nu avea de Paști o masă bogată, cu bucate „tradiționale”, înseamnă nu numai sărăcie, dar și că încetează să mai fie om, devine un paria. Aceeași idee ca în cazul celor două „fete” care discută despre o a treia: „Auzi, dragă, aia a ajuns să bea apă de la ghivetă!...”.

Citește mai mult

Madeira / sursa foto: arhiva personala

După ce timp de 5 ani am venit în Madeira de 4-5 ori pe an, dar practic tot turiști, doar că nu trebuia să plătim cazarea, abia la începutul lui martie 2026 ne-am luat bilet doar dus și, când am coborât din avion pe aeroportul Cristiano Ronaldo, mi-am simțit împlinit visul de a deveni emigrant. În sfârșit am emigrat - și nu oriunde, ci în insula care, pe bună dreptate, este numită și Paradisul Atlantic și în care foarte multe străzi și locuri au în denumirea lor și cuvântul Paraiso.

Citește mai mult