Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Analiză Factual: Afirmația lui Liviu Dragnea potrivit căreia România e sub media UE ca inflație este falsă

Liviu Dragnea - Inquam Photos / Alexandru Bisca

(Foto: Inquam Photos / Alexandru Bisca)

Context

Invitat joi, 19 aprilie, la emisiunea „Sinteza Zilei” de la postul Antena 3, Liviu Dragnea a declarat:

„Eu nu mai sunt copil să cred în coincidențe. Dar să arătăm câteva cifre. Să vorbim despre inflație. Inflație calculată pe baza Indicelui Prețurilor de Consum în România. A ajuns la 5%. În Uniunea Europeană se calculează după Indicele Armonizat al Prețurilor de Consum care ne plasează pe noi la o inflație medie de 1,6%. Și haideți să ne comparăm cu Uniunea Europeană. În UE media inflației este de 1,7%, deci noi suntem sub medie ca inflație. Luăm câteva exemple: în Belgia inflația este de 2%, mai mare decât la noi, în Cehia, mai mare decât la noi de 2,3%, în Estonia 3,7%, în Austria 2,2%, la noi 1,6%. Deci avem o inflație sub media din UE.”

Ce verificăm?

Factual a analizat care este inflația medie în Uniunea Europeană și cum se situează România față de această medie și față de alte țări europene menționate.

Verificare

Nu știm exact de unde a luat Liviu Dragnea tabelul pe care l-a prezintat la „Sinteza Zilei”, însă acesta pare a fi o versiune veche sau un alt tabel care se referă la alt indicator. Concret, tabelul prezentat de Liviu Dragnea arată următoarele cifre:

Dar dacă mergem să verificăm aceste cifre direct la sursa citată de Liviu Dragnea, adică la Eurostat, și ne uităm după fix indicatorul enunțat de el – Indicele Armonizat al Prețurilor de Consum (Harmonized Index of Consumer Prices în engleză) – observăm următoarele date:

Observăm deci că, nu doar în ultima lună (M03), ci și în luna precedentă (M02 – februarie) pentru care a prezentat cifrele, datele sunt total diferite. România are un Indice Armonizat al Prețurilor de Consum de 3,8% în februarie și de 4% în martie, în ambele luni având cea mai mare valoare în rândul statelor membre și cu mult peste media europeană (1,4% în februarie și 1,5% în martie).

Concluzie

Afirmația lui Liviu Dragnea este falsă. Dacă ne uităm pe datele oficiale ale Eurostat, în Indicele Armonizat al Prețurilor de Consum (inflația măsurată) România nu doar că nu se află sub media Uniunii Europene, ci are cea mai mare rată a inflației.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Copertă Scrisoare pentru Augustin

Deși produc distorsiuni grave, cu impact puternic, statele lumii intervin tot mai des în ordinea spontană a pieței, creând în ultimele decenii cetățenilor așteptarea că cineva are obligația „să-i salveze”. Cu cât statul acționează mai mult prin reglementări cu scop, cu atât blochează ordinea spontană a pieței și obține efecte greu de reparat. Lucian Croitoru remarcă faptul că trăim într-o disonanță cognitivă de amploare istorică la nivel planetar: același om care dimineața respectă un contract, seara votează pentru politici care subminează contractul. Dar nu o face din ipocrizie, scrie autorul.

Citește mai mult

Prof.dr. Victor Costache

La finalul săptămânii trecute, Casa Națională de Asigurări de Sănătate a publicat în cadrul procesului de transparență legislativă un proiect de ordin care modifică normele tehnice pentru programele naționale de sănătate. Documentul introduce o formulă de calcul care ar trebui să se aplice la nivel de județ, pentru a stabili dacă spitalele publice au o „capacitate depășită”- numai în acest caz urmând a fi contractați furnizori privați pentru îngrijirea pacienților. Cu alte cuvinte, spun asociațiile de pacienți și patronatele din industrie, se urmărește reducerea accesului cetățenilor la tratament. CNAS spune însă că efectul va fi exact opus.

Citește mai mult