Analiza Factual. Afirmația potrivit căreia creșterea cheltuielilor bugetare din primele două luni ale anului 2018 provine din creșterea cheltuielilor de capital este falsă

(Foto: Facebook/ Marius Constantin Budai)

Factual a analizat de unde vine creșterea cheltuielilor bugetare din primele două luni ale anului 2018 și dacă aceasta este generată de creșterea investițiilor publice, așa cum a spus deputatul PSD Marius Budăi și a ajuns la concluzia că această afirmație este falsă.

Context

În ședința Camerei Deputaților din 3 aprilie 2018, deputatul PSD, Marius Budăi, a afirmat:

„Vă recomand să vă uitaţi puţin mai atent la execuţia bugetară pe primele două luni; vă dau un singur indiciu: +441% – atât au crescut investiţiile publice faţă de anul trecut. Aici este o mare parte din creşterea cheltuielilor bugetare. Iar asta pentru că spre deosebire de anul trecut când tehnocrații nu au lăsat proiecte majore sau mature de investiții, în acest an au început plățile din PNDL 2 și pentru programele europene care fuseseră blocate.”

Ce verificăm?

De unde vine creșterea cheltuielilor bugetare din primele două luni ale anului 2018 și dacă aceasta este generată de creșterea investițiilor publice. 

Verificare

În primul rând, trebuie specificat faptul că deputatul Marius Budăi face niște confuzii mari, de natură a-i distorsiona mesajul. Iată la ce anume se referă din execuția bugetară pe primele luni din 2018:

(clic pe imagine pentru a o mări)

Sursa: Ministerul Finanțelor Publice, sinteza execuției bugetare ianuarie-februarie 2018

Acesta face referire la creșterea investițiilor publice față de anul trecut cu +441%. Această creștere se regăsește la linia bugetară „cheltuieli de capital”, o linie care nu include plățile din PNDL 2 și nici programele europene. Din acest punct de vedere, nu există o legătură de cauzalitate între creșterea investițiilor publice (linia bugetară „cheltuieli de capital”) și eventualele alte creșteri din plățile pentru PNDL 2 (care se regăsesc la linia de buget „transferuri între unități ale administrației publice”) sau din fonduri europene (care se regăsesc la linia bugetară „Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020”).

Apoi, dacă e să ne uităm de unde vine creșterea cheltuielilor bugetare din primele două luni ale anului, a ne uita strict la procente nu este suficient pentru că acestea se pot aplica uneori la sume foarte mici. Așadar, dacă analizăm de unde vine creșterea cheltuielilor bugetare ca volum, vom avea următoarea situație:

(clic pe imagine pentru a o mări)

Execuție bugetară - cheltuieli ianuarie-februarie 2017 versus 2018

Dacă privim doar la creșterea cheltuielilor bugetare cu salariile din sistemul public, vom vedea că acestea sunt cu 1,99 miliarde lei mai mari în primele două luni ale anului 2018 față de anul 2017, iar cheltuielile cu asistența socială sunt cu 1,82 miliarde mai mari în 2018. Prin comparație, cheltuielile de capital din ianuarie-februarie 2018 sunt mai mari cu 2,71 miliarde lei față de perioada similară din 2017.

Dar dacă, așa cum am explicat, creșterea de la această linie bugetară nu are legătură cu plățile din PNDL 2 sau din fonduri europene, de unde vine această creștere de 441% a cheltuielilor de capital din primele două luni?

La linia bugetară „cheltuieli de capital” apar, pentru primele două luni din 2018, plăți totale de 3,33 miliarde de lei. Dacă ne uităm la execuția bugetară de la Ministerul Apărării Naționale, o să observăm că, în acest două luni, au fost făcute plăți de natura cheltuielilor de capital de 2,35 miliarde de lei. Așadar, cea mai semnificativă diferență față de perioada similară a anului precedent în ceea ce ține de cheltuielile de capital vine din investițiile de la MApN.

Concluzie

Afirmația deputatului Marius Budăi este falsă – creșterea cheltuielilor bugetare din primele două luni ale anului 2018 nu vine din creșterea cheltuielilor de capital. Deși acestea au crescut cu 441% față de perioada similară din 2017, creșterea investițiilor publice este generată în principal de plățile de la nivelul Ministerului Apărării Naționale și nu de efectuarea plăților din PNDL 2 sau din fonduri europene. Mai mult, creșterea cheltuielilor bugetare (și în consecință, și a deficitului) vine în principal din creșterea cheltuielilor curente față de anul 2017.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp