Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Analiza Factual. Afirmația potrivit căreia creșterea cheltuielilor bugetare din primele două luni ale anului 2018 provine din creșterea cheltuielilor de capital este falsă

 Marius Constantin Budăi - deputat PSD

(Foto: Facebook/ Marius Constantin Budai)

Factual a analizat de unde vine creșterea cheltuielilor bugetare din primele două luni ale anului 2018 și dacă aceasta este generată de creșterea investițiilor publice, așa cum a spus deputatul PSD Marius Budăi și a ajuns la concluzia că această afirmație este falsă.

Context

În ședința Camerei Deputaților din 3 aprilie 2018, deputatul PSD, Marius Budăi, a afirmat:

„Vă recomand să vă uitaţi puţin mai atent la execuţia bugetară pe primele două luni; vă dau un singur indiciu: +441% – atât au crescut investiţiile publice faţă de anul trecut. Aici este o mare parte din creşterea cheltuielilor bugetare. Iar asta pentru că spre deosebire de anul trecut când tehnocrații nu au lăsat proiecte majore sau mature de investiții, în acest an au început plățile din PNDL 2 și pentru programele europene care fuseseră blocate.”

Ce verificăm?

De unde vine creșterea cheltuielilor bugetare din primele două luni ale anului 2018 și dacă aceasta este generată de creșterea investițiilor publice. 

Verificare

În primul rând, trebuie specificat faptul că deputatul Marius Budăi face niște confuzii mari, de natură a-i distorsiona mesajul. Iată la ce anume se referă din execuția bugetară pe primele luni din 2018:

(clic pe imagine pentru a o mări)

Sursa: Ministerul Finanțelor Publice, sinteza execuției bugetare ianuarie-februarie 2018

Acesta face referire la creșterea investițiilor publice față de anul trecut cu +441%. Această creștere se regăsește la linia bugetară „cheltuieli de capital”, o linie care nu include plățile din PNDL 2 și nici programele europene. Din acest punct de vedere, nu există o legătură de cauzalitate între creșterea investițiilor publice (linia bugetară „cheltuieli de capital”) și eventualele alte creșteri din plățile pentru PNDL 2 (care se regăsesc la linia de buget „transferuri între unități ale administrației publice”) sau din fonduri europene (care se regăsesc la linia bugetară „Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020”).

Apoi, dacă e să ne uităm de unde vine creșterea cheltuielilor bugetare din primele două luni ale anului, a ne uita strict la procente nu este suficient pentru că acestea se pot aplica uneori la sume foarte mici. Așadar, dacă analizăm de unde vine creșterea cheltuielilor bugetare ca volum, vom avea următoarea situație:

(clic pe imagine pentru a o mări)

Execuție bugetară - cheltuieli ianuarie-februarie 2017 versus 2018

Dacă privim doar la creșterea cheltuielilor bugetare cu salariile din sistemul public, vom vedea că acestea sunt cu 1,99 miliarde lei mai mari în primele două luni ale anului 2018 față de anul 2017, iar cheltuielile cu asistența socială sunt cu 1,82 miliarde mai mari în 2018. Prin comparație, cheltuielile de capital din ianuarie-februarie 2018 sunt mai mari cu 2,71 miliarde lei față de perioada similară din 2017.

Dar dacă, așa cum am explicat, creșterea de la această linie bugetară nu are legătură cu plățile din PNDL 2 sau din fonduri europene, de unde vine această creștere de 441% a cheltuielilor de capital din primele două luni?

La linia bugetară „cheltuieli de capital” apar, pentru primele două luni din 2018, plăți totale de 3,33 miliarde de lei. Dacă ne uităm la execuția bugetară de la Ministerul Apărării Naționale, o să observăm că, în acest două luni, au fost făcute plăți de natura cheltuielilor de capital de 2,35 miliarde de lei. Așadar, cea mai semnificativă diferență față de perioada similară a anului precedent în ceea ce ține de cheltuielile de capital vine din investițiile de la MApN.

Concluzie

Afirmația deputatului Marius Budăi este falsă – creșterea cheltuielilor bugetare din primele două luni ale anului 2018 nu vine din creșterea cheltuielilor de capital. Deși acestea au crescut cu 441% față de perioada similară din 2017, creșterea investițiilor publice este generată în principal de plățile de la nivelul Ministerului Apărării Naționale și nu de efectuarea plăților din PNDL 2 sau din fonduri europene. Mai mult, creșterea cheltuielilor bugetare (și în consecință, și a deficitului) vine în principal din creșterea cheltuielilor curente față de anul 2017.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • check icon
    Ce pretenții aveți de la un PSD-ist care după ce că nu se pricepe la nimic mai minte și prost?
    • Like 1
  • Ce surpriză, un pesedeu care minte cu înflorituri...
    • Like 2


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult