Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

Analiza Factual. Afirmația potrivit căreia creșterea cheltuielilor bugetare din primele două luni ale anului 2018 provine din creșterea cheltuielilor de capital este falsă

 Marius Constantin Budăi - deputat PSD

(Foto: Facebook/ Marius Constantin Budai)

Factual a analizat de unde vine creșterea cheltuielilor bugetare din primele două luni ale anului 2018 și dacă aceasta este generată de creșterea investițiilor publice, așa cum a spus deputatul PSD Marius Budăi și a ajuns la concluzia că această afirmație este falsă.

Context

În ședința Camerei Deputaților din 3 aprilie 2018, deputatul PSD, Marius Budăi, a afirmat:

„Vă recomand să vă uitaţi puţin mai atent la execuţia bugetară pe primele două luni; vă dau un singur indiciu: +441% – atât au crescut investiţiile publice faţă de anul trecut. Aici este o mare parte din creşterea cheltuielilor bugetare. Iar asta pentru că spre deosebire de anul trecut când tehnocrații nu au lăsat proiecte majore sau mature de investiții, în acest an au început plățile din PNDL 2 și pentru programele europene care fuseseră blocate.”

Ce verificăm?

De unde vine creșterea cheltuielilor bugetare din primele două luni ale anului 2018 și dacă aceasta este generată de creșterea investițiilor publice. 

Verificare

În primul rând, trebuie specificat faptul că deputatul Marius Budăi face niște confuzii mari, de natură a-i distorsiona mesajul. Iată la ce anume se referă din execuția bugetară pe primele luni din 2018:

(clic pe imagine pentru a o mări)

Sursa: Ministerul Finanțelor Publice, sinteza execuției bugetare ianuarie-februarie 2018

Acesta face referire la creșterea investițiilor publice față de anul trecut cu +441%. Această creștere se regăsește la linia bugetară „cheltuieli de capital”, o linie care nu include plățile din PNDL 2 și nici programele europene. Din acest punct de vedere, nu există o legătură de cauzalitate între creșterea investițiilor publice (linia bugetară „cheltuieli de capital”) și eventualele alte creșteri din plățile pentru PNDL 2 (care se regăsesc la linia de buget „transferuri între unități ale administrației publice”) sau din fonduri europene (care se regăsesc la linia bugetară „Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020”).

Apoi, dacă e să ne uităm de unde vine creșterea cheltuielilor bugetare din primele două luni ale anului, a ne uita strict la procente nu este suficient pentru că acestea se pot aplica uneori la sume foarte mici. Așadar, dacă analizăm de unde vine creșterea cheltuielilor bugetare ca volum, vom avea următoarea situație:

(clic pe imagine pentru a o mări)

Execuție bugetară - cheltuieli ianuarie-februarie 2017 versus 2018

Dacă privim doar la creșterea cheltuielilor bugetare cu salariile din sistemul public, vom vedea că acestea sunt cu 1,99 miliarde lei mai mari în primele două luni ale anului 2018 față de anul 2017, iar cheltuielile cu asistența socială sunt cu 1,82 miliarde mai mari în 2018. Prin comparație, cheltuielile de capital din ianuarie-februarie 2018 sunt mai mari cu 2,71 miliarde lei față de perioada similară din 2017.

Dar dacă, așa cum am explicat, creșterea de la această linie bugetară nu are legătură cu plățile din PNDL 2 sau din fonduri europene, de unde vine această creștere de 441% a cheltuielilor de capital din primele două luni?

La linia bugetară „cheltuieli de capital” apar, pentru primele două luni din 2018, plăți totale de 3,33 miliarde de lei. Dacă ne uităm la execuția bugetară de la Ministerul Apărării Naționale, o să observăm că, în acest două luni, au fost făcute plăți de natura cheltuielilor de capital de 2,35 miliarde de lei. Așadar, cea mai semnificativă diferență față de perioada similară a anului precedent în ceea ce ține de cheltuielile de capital vine din investițiile de la MApN.

Concluzie

Afirmația deputatului Marius Budăi este falsă – creșterea cheltuielilor bugetare din primele două luni ale anului 2018 nu vine din creșterea cheltuielilor de capital. Deși acestea au crescut cu 441% față de perioada similară din 2017, creșterea investițiilor publice este generată în principal de plățile de la nivelul Ministerului Apărării Naționale și nu de efectuarea plăților din PNDL 2 sau din fonduri europene. Mai mult, creșterea cheltuielilor bugetare (și în consecință, și a deficitului) vine în principal din creșterea cheltuielilor curente față de anul 2017.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • check icon
    Ce pretenții aveți de la un PSD-ist care după ce că nu se pricepe la nimic mai minte și prost?
    • Like 1
  • Ce surpriză, un pesedeu care minte cu înflorituri...
    • Like 2


Îți recomandăm

Ferma Cernat

În ciuda tuturor costurilor și dificultăților, am simțit la acești oameni o dragoste profundă pentru pământul care ne hrănește pe toți. „Banii au un singur dezavantaj: nu se pot mânca”, râde dl. Moldovan.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Shelly la BT Talks

În cel mai nou episod al podcastului economic al Băncii Transilvania, BT Business Talks, am stat de vorbă cu Andrei „Selly” Șelaru despre transformarea din creator de conținut în antreprenor, despre Beach, Please și despre Nibiru – proiectul unei stațiuni private lângă Costinești, gândită ca o platformă de divertisment cu standarde unitare, mix de evenimente și o infrastructură permanentă.

Citește mai mult

Guvernul Ciolacu 2 și Iohannis

Efectele catastrofale ale guvernului-rotativă, cu premierii Ciucă - Ciolacu și miniștrii de Finanțe Cîciu - Boloș, ultimii învârtiți apoi pe la Fonduri Europene, se văd cu ochiul liber. În 2025, 7% din veniturile bugetare totale merg spre plata dobânzilor pentru datoriile contractate de România, față de 5% în 2024.

Citește mai mult

 Chris M

Pentru Chris Simion-Mercurian, scriitoarea și regizoarea de teatru care a pornit visul, și pentru partenerul ei, Tiberiu Simion-Mercurian, întreaga călătorie a însemnat nouă ani de eforturi, sacrificii și momente de criză, dar și întâlniri și emoții imposibil de trăit altfel. „Nouă ani a durat. A început în 2016. A fost foarte complicat. Și foarte impredictibil.

Citește mai mult

Theodor Paleologu, diplomat și președinte al Fundației Paleologu. Foto: Inquam Photos / Bogdan Buda

Pe fondul ascensiunii extremismului la nivel mondial, mulți se întreabă acum ce s-a întâmplat cu societatea și de unde a ieșit la lumină ura aceasta aproape perceptibilă fizic între oameni care nici nu se cunosc personal. Căci trăim, iată, vremuri în care amenințarea și injuriile sunt elemente la ordinea zilei. Mulți aproape că le ignoră, pentru că, pe nesimțite, ele s-au normalizat. Drumul de aici la agresivitate fizică e scurt. Și asupra acestui pericol atrag atenția mulți oameni ai cărților, care știu din istorie ce se întâmplă cu societățile în astfel de perioade.

Citește mai mult