Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

ANALIZĂ. Top 10 sectoare cu cele mai mari fluctuații ale veniturilor în ultimul deceniu

reparare telefon

(Foto: Guliver/Getty Images)

Destul de multe companii se concentrează doar asupra creșterii veniturilor. Chiar și astăzi, dacă mă uit în realitatea din mediul de afaceri românesc, observ îngrijorător de mulți manageri care își propun creșterea cotei de piață, fără să cuantifice cu atenție riscurile implicate de această strategie. Acestea din urmă pot varia de la: acuratețea estimărilor cu privire la evoluția veniturilor (nu se lucrează pe scenarii de stress); finanțarea agresivă a investițiilor necesare (prin contractarea datoriilor pe termen scurt și finanțarea unor proiecte de investiții pe termen lung); creșterea necontrolată a cheltuielilor (bugetele de venituri și cheltuieli nu sunt respectate); estimarea superficială a fluxului de numerar (nu există scenarii de stres asupra fluctuației costului de finanțare, neîncasării creanțelor sau fluctuației veniturilor) creșterea cheltuielilor fixe și, implicit, a rigidității companiei. Într-adevar, este important pentru o companie să reușească să-și crească în mod constant veniturile și să se dezvolte prin inovație și produse noi, dar nu cu orice cost.

În acest articol mi-am propus să analizez evoluția veniturilor companiilor active în România, prin evidențierea evoluțiilor pe termen scurt (dinamica cifrei de afaceri din ultimii doi ani) și a trendurilor pe termen lung (dinamica cifrei de afaceri în ultimul deceniu). Pentru a filtra sectoarele reprezentative, au fost aplicate următoarele filtre:

1.Au fost considerate doar sectoarele care au cel puțin 100 de companii active și care înregistrează veniturilor consolidate de cel puțin 100 mil.lei.

2.Au fost eliminate sectoarele unde deviațiile extreme (creșteri / scăderi semnificative) au fost cauzate de ieșirea / înmatricularea unor companii importante.

Pe de o parte, întreruperea activității unor companii importante poate cauza scăderea veniturilor înregistrate la nivel sectorial, deși firmele rămase raportează venituri în creștere (efectul de supraviețuire a fost eliminat). Pe de altă parte, înmatricularea unor companii mari (multinaționale) care înregistrează venituri semnificative din primul an poate determina creșterea veniturilor înregistrate la nivel sectorial, deși restul firmelor active raportează venituri în scădere (efectul de regenerare a fost eliminat).

Tabelele incluse în acest capitol surprind primele zece sectoare cu evoluțiile extreme pe termen lung (ultimul deceniu) și termen scurt (2017–2016), respectiv cele mai mari creșteri / scăderi ale veniturilor din perioada analizată. Descarcă aici seria de timp cu evoluția veniturilor pentru toate cele 612 sectoare de activitate.

ANALIZA TRENDURILOR PE TERMEN LUNG

Următoarele două tabele surprind primele zece sectoare cu cele mai mari fluctuații (creșteri / scăderi) ale cifrei de afaceri în ultimul deceniu, prin comparația veniturilor înregistrate la nivel sectorial în anul 2017 față de nivelul raportat în anul 2008 (înainte de impactul crizei financiare pe plan local).

În ceea ce privește sectoarele cu venituri în creștere în ultimul deceniu, se observă următoarele:

1. preponderența companiilor care oferă activități de comerț sau prestări servicii, un singur sector fiind referitor la producție (fabricarea altor echipamente electrice);

2. singurele sectoare care au raportat creșteri ale veniturilor de peste zece ori în ultimul deceniu sunt repararea echipamentelor de comunicații (+1.197%) și activități de contractare a personalului (+1001%). Aceste sectoare au fost impulsionate de creșterea echipamentelor de comunicații mobile (smartphone) și necesitatea companiilor pentru personal flexibil în contextul tensionării forței de muncă (se lucrează din ce în ce mai mult pe bază de proiect);

3. unele sectoare care raportează creșteri semnificative ale veniturilor înregistrează în același timp un risc foarte mare din cauza situației financiare proaste în contextul supraîndatorării sau pierderilor înregistrate. Spre exemplu, companiile din sectorul de reparare a echipamentelor de comunicații înregistrează un nivel al îndatorării de 106%, în timp ce firmele care prestează activități de fitness raporteaz pierderi consolidate la nivel sectorial de 5% și o îndatorare totală de 123%;

4. companiile care oferă servicii de asistență stomatologică înregistrează cel mai bun mix al indicatorilor financiari: triplarea veniturilor în ultimul deceniu, cea mai ridicată profitabilitate (+19%) și un grad de îndatorare acceptabil (68%);

5.comerțul online beneficiază de extinderea infrastructurii de internet și accesul ridicat la telefoane mobile tip smartphone. Astfel, comerțul cu amănuntul prin intermediul caselor de comenzi și internet, precum și activități ale portalurilor web raportează creșteri semnificative ale veniturilor;

6.îmbătrânirea populației favorizează creșterea veniturilor companiilor care oferă servicii de asistență spitalicească (ex: azil / cămine pentru îngrijirea bătrânilor) sau stomatologice (problemele cu dantura care apar cu prepondență la persoanele cu vârstă înaintată);

7. nu toate sectoarele care înregistrează creșteri semnificative ale veniturilor în ultimul deceniu înregistrează și o dinamică accelerată în ultimii doi ani. Spre exemplu, repararea echipamentelor de comunicații (-6%), activități ale centrelor de fitness (-4%) și activități ale portalurilor web (-15%) înregistrează scăderi ale cifrei de afaceri în anul 2017 comparativ cu anul anterior.

TABEL 1: TOP 10 SECTOARE CU CELE MAI MARI CREȘTERI ALE VENITURILOR ÎN ULTIMUL DECENIU

(clic pe tabel pentru a-l mări)

În ceea ce privește sectoarele cu venituri în scădere în ultimul deceniu, se observă următoarele:

1.deși sectorul construcțiilor de clădiri rezidențiale înregistrează o creștere semnificativă în ultima perioadă, activitățile conexe construcțiilor în general raportează venituri inferioare comparativ cu anul 2008 (înainte de impactul crizei financiare), respectiv: lucrări de demolare a construcțiilor (-68%), fabricarea betonului (-46%), lucrări de construcții ale drumurilor și autostrăzilor (-43%) și activități de arhitectură (-39%);

2.extinderea marilor supermarketuri și lanțuri internaționale de retail au lovit în comerțul cu amănuntul tradițional (prin standuri, chioșcuri sau piețele clasice) iar cultivarea de pomi fructiferi (venituri cu scădere de 68% în ultimul deceniu) a fost afectată negativ de creșterea importurilor de fructe crescute în mod accelerat pentru maximizarea profiturilor;

3. în contextul dezvoltării segmentului online și vitezei foarte bune de acces la internet, sectoare precum editarea ziarelor (-66%), revistelor și periodicelor (-59%) și activități fotografice (-59%) înregistrează scăderi semnificative ale veniturilor în ultimul deceniu

TABEL 2: TOP 10 SECTOARE CU CELE MAI MARI SCĂDERI ALE VENITURILOR ÎN ULTIMUL DECENIU

(clic pe tabel pentru a mări)

ANALIZA EVOLUȚIILOR PE TERMEN SCURT

Următoarele două tabele surprind primele zece sectoare cu cele mai mari fluctuații (creșteri / scăderi) ale cifrei de afaceri în anul 2017 prin comparație cu anul anterior. Se observă următoarele evoluții distincte pe termen scurt prin comparație cu trendurile analizate anterior pe termen lung:

1.sectoarele cu cele mai mari creșteri pe termen scurt se regăsesc printre activități de comerț și diferite servicii. Această evoluția reflectă modelul economic bazat pe consum și servicii secundare care nu au legătură în mod direct cu activitatea de producție (unde marja de profit este cea mai mare). Efectele negative se reflectă în valoarea adăugată scăzută a mediului de afaceri activ în România;

2.în ultimul an se observă creșteri semnificative ale veniturilor în comerțul cu amănuntul al ceasurilor și bijuteriilor, dezvoltarea (promovarea) imobiliară precum și activități recreative și distractive;

3. trei din cele zece sectoare care înregistrează cele mai mari scăderi ale veniturilor sunt referitoare la industria textilelor pe întreg lanțul (producție, distribuție, retail), care este practic îngenuncheată din cauza majorării salariului minim pe economie, cheltuielilor ridicate de transport și majorării costurilor de finanțare.

4. în lipsa proiectelor publice de investiții în infrastructură, sectorul lucrărilor de construcții a drumurilor și autostrăzilor înregistrează o scădere a veniturilor cu 16% în ultimul an, respectiv 43% în ultimul deceniu;

TABEL 3: TOP 10 SECTOARE CU CELE MAI MARI CREȘTERI ALE VENITURILOR ÎN ULTIMUL AN (2017 VS 2016)

(clic pe tabel pentru a mări)

TABEL 4: TOP 10 SECTOARE CU CELE MAI MARI SCĂDERI ALE VENITURILOR ÎN ULTIMUL AN (2017 VS 2016)

(clic pe tabel pentru a mări)

Încercând să concluzionez evoluția veniturilor companiilor active în România pe termen lung (ultimul deceniu) și termen scurt (ultimii doi ani), observ următoarele zece aspecte:

1.Preponderența activităților de comerț orientat către consum și diverse servicii cu valoarea adăugată în economie (ceea ce explică competitivitatea scăzută a firmelor noastre);

2.Dezvoltarea comerțului online și extinderea echipamentelor de comunicații (telefoanele mobile tip smartphone), ceea ce lovește puternic industria presei scrise;

3.Probleme demografice prin îmbătrânirea populației care oferă oportunități de creștere profitabilă unor sectoare de asistență spitalicească (azile de bătrâni) sau servicii stomatologice;

4.Probleme generalizare (pe termen lung și pe termen scurt) în sectorul construcțiilor de drumuri și autostrăzi, cu impact negativ asupra sectoarelor conexe (fabricarea betonului), din cauza investițiilor publice în infrastructură care sunt la minimul ultimului deceniu ca și procent în PIB;

5.Îngenuncherea industriei de textile pe întreg lanțul (producție, distribuție, retail), care este distrusă de majorarea salariului minim pe economie, a cheltuielilor ridicate de transport și costurilor de finanțare;

6.Înlocuirea graduală a comerțului tradițional (prin standuri, chioșcuri sau piețele clasice) în contextul extinderii marilor supermarketuri și lanțuri internaționale de retail care se orientează către importuri de produse alimentare pentru satisfacerea consumului supradimensionat;

7.Perioada de creștere economică peste potențial (în special anul 2017) este însoțită de creșteri semnificative ale veniturilor din comerțul cu amănuntul al ceasurilor și bijuteriilor, dezvoltarea (promovarea) imobiliară precum și activități recreative și distractive;

8.Există sectoare unde creșterea veniturilor este realizată oportunist, pentru fructificarea oportunităților pe termen scurt și captarea creșterii consumului, dar fără să aibă o viziune strategică pe termen lung;

9.Companiile sunt mai deschise la externalizarea serviciilor suport sau care nu au legătură directă cu activitatea de bază (ex: call center);

10. În contextul tensionării forței de muncă și majorării cheltuielilor cu salarii, companiile preferă forța de muncă flexibilă prin externalizare (leasing de personal) și contractare pe bază de proiect.

Articol preluat de pe blogul autorului

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult