Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Antreprenorul Dragoș Anastasiu: Suntem o țară de patroni bogați cu firme sărace

Dragos Anastasiu - captura Digi24

Foto: captura Digi24

România este o „țară de patroni bogați cu firme sărace”, spune antreprenorul Dragoș Anastasiu care a observat că, din motive care țin de impredictibilitatea legislativă, mare parte dintre antreprenorii locali își scot banii din firme.

„Mindsetul nostru la peste 30 de ani de la Revoluție nu este să punem bani deoparte. Și asta vedem din modul în care sunt capitalizate firmele antreprenoriale românești - nu sunt capitalizate. Cred că jumătate dintre ele încalcă legea în ce privește capitalurile proprii, pentru că e acolo un minim necesar. Asta a venit si din problemele legislative, toți au preferat să ia banii din companie, să își asigure nu numai traiul, dar și o predictibilitate, că dacă îi las în companie cine știe ce schimbă ăștia peste noapte și pa, la revedere. Așa, am supt tot ce am putut dintr-o companie. Suntem o țară de patroni bogați cu firme sărace. Ne trebuie reformă. La asta PNRR (Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă -n.n.) ar fi putut să ne ajute”, a declarat recent antreprenorul Dragoș Anastasiu la emisiunea „În fața ta” de la Digi24.

El spune că, în ce privește sprijinul acordat de către stat, în pandemie, business-urilor private există o „diferență ca de la cer la pământ” între România și Germania. În domeniul horeca statul german a acordat antreprenorilor ajutoare în 4 etape succesive.

Anastasiu, care este și președinte al Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germane (AHK România), a povestit că are prieteni care dețin restaurante în Germania care i-au spus că în 2020 au avut cel mai bun an financiar, datorită compensațiilor primite de la guvern. În plus, mentalitatea de acolo este diferită față de cea locală.

„La firmele germane mentalitatea este: ne merge bine, punem deoparte”, în timp ce românii preferă să cheltuie: „Ne merge bine? Cheltuim! Viața e scurtă, life is short. Hai, dați drumul, cumpărăm”, descrie Anastasiu. La fel și la stat: „La stat? Avem, hai să dăm - e populismul. Ne simțim bine când suntem aplaudați”, vede el.

Pe de altă parte, antreprenorul spune că problema forței de muncă a revenit în sectorul Horeca, unde sunt multe firme mari care dau anunțuri de angajare fiecare pentru câte o mie de angajați, după ce, din cauza pandemiei, mulți dintre angajații din sectorul hoteluri și restaurante au plecat către firmele de curierat, către activități din mediul online, sau alte zone economice care au funcționat bine în ultimul an și jumătate. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • L-as ruga pe domnul Anastasiu sa vorbeasca in nume propriu. Cred ca foarte multi antreprenori nu se identifica cu generalizarile lui patetice.
    • Like 0


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Elevi în curtea școlii

Ce (mai) înseamnă săptămâna de „școala altfel” pentru elevii români? Dar „săptămâna verde”? Ce ar trebui să însemne ele în mod ideal, dar și în mod concret? Cum ați organiza dvs, stimați cititori, aceste două programe educative pentru elevi? Cum le văd realmente și decidenții politici de azi, din Educație, care le-au moștenit de la cei de ieri? Iată câteva întrebări, pe care se pare că nu ni le punem suficient de serios și responsabil.

Citește mai mult

Dorin Dobrincu

E nevoie de o igienă a democrației. Și ea nu poate fi gândită în afara cunoașterii istoriei. Pentru că, oricât de des ați auzi asta, ideea e totuși adevărată: cine nu învață lecțiile istoriei e condamnat să le repete. Într-un moment ca acesta, în care regimurile autoritare și discursurile radicale sunt în ascensiune peste tot în lume, predarea lucidă a istoriei recente devine esențială. Coordonarea manualului de „Istoria comunismului din România”, introdus ca disciplină obligatorie în 2025, este mai mult decât un proiect editorial — e o încercare de a-i învăța pe tineri libertatea, prin cunoașterea prețului pierderii ei. Istoricul Dorin Dobrincu explică în acest interviu acordat în exclusivitate platformei Republica de ce memoria nu e doar un exercițiu al trecutului, ci o condiție pentru a nu repeta greșelile care au pus în genunchi o societatea întreagă. Care s-a salvat singură, dar cu prețul sângelui.

Citește mai mult

Vegeterra

Etica muncii e sfântă pentru dl. Szocs Jozsef: „Degeaba ai pământ dacă nu îl muncești”. De altfel, în zonă puține suprafețe de teren zac necultivate. „Pe aici nu prea sunt pământuri lăsate pârloagă”.

Citește mai mult