Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de patru ani. Ascultați editorialele audio publicate pe platforma noastră și testați viitorul tehnologiei. Am implementat conversația vocală direct în browser. Apăsând pe butonul de microfon, puteți cere acces. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Ar trebui sa nu fie lăsați să candideze cei care sunt arestați preventiv sau trimiși în judecată?

Imaginaţi-vă că sunteţi un manager la o companie privată. Aţi angaja, spre exemplu, într-o funcţie de director economic sau la compartimentul financiar contabil pe cineva despre care aveţi cunoştinţă că este trimis în judecată sau a fost arestat pentru evaziune fiscală, chiar dacă nu a fost încă condamnat definitiv?

Sau aţi angaja într-o instituţie publică, ca responsabil de resurse umane, la compartimentul achiziţii publice, pe cineva despre care vi se dă relaţii sau este de notorietate publică că acea persoană a fost arestată preventiv sau este trimisă în judecată pentru infracţiuni de corupţie?

Sau şi mai simplu, aţi angaja ca şofer o persoană ce ar fi cercetată penal pentru că ar fi condus în stare de ebrietate? V-aţi lăsa soarta în mâinile unei astfel de persoane?

Dacă ţineţi la interesul companiei ori al instituţiei sau chiar la propria siguranţă a postului în cadrul acestora vă asigur că nu aţi accepta acest lucru. Şi aţi înscrie printre condiţiile de angajare şi această condiţie pentru persoanele care ar aplica pentru post: de a nu fi în curs de judecată pentru săvârşirea unei infracţiuni sau arestat preventiv în acea cauză, chiar dacă nu este condamnat definitiv.

Sunt diferite autorităţi publice care prin lege prevăd ca cei care candidează pentru posturi să nu aibă un astfel de „istoric” în cazierul judiciar. Spre exemplu, pentru a fi poliţist sau jandarm o condiţie, pe lângă cea de a avea un comportament corespunzător în societate, este înscrisă şi cea de a nu fi în curs de urmărire penală sau de judecată pentru săvârşirea unei infracţiuni;

Este alta situaţia celui care este ales în autorităţi locale sau în Parlamentul României? Putem lăsa destinele unei comunităţi locale sau ale celei naţionale în mâinile unei persoane care a fost arestată preventiv, chiar dacă încă nu a fost condamnată definitiv, sau a fost trimisă în judecată pentru săvârşirea unor infracţiuni de care este legat tocmai serviciul public în care s-a angajat respectiva persoană? Adică, aşa, la o enumerare rapidă, infracţiuni de evaziune fiscală, cele legate de gestiune fondurilor publice sau provenite de la Uniunea Europeană, de corupţie, abuz în serviciu.

Cum e posibil ca persoane a căror notorietate e dată de implicarea în scandaluri şi dosare penale pentru luări de mită să ajungă să gestioneze sume publice importante, să semneze, în calitate de primar, contracte, uneori, de milioane de euro? Sau cum e posibil ca parlamentari, cei care au decizia legislativă în vârful degetelor cu care votează, acuzaţi şi chiar, o perioadă, arestaţi preventiv, pentru infracţiuni de trafic de influenţă, abuz în serviciu, luare de mită etc. să facă legi şi să decidă politic cine să conducă anumite instituţii publice?

Faptul că îi votează alegătorii nu reprezintă o justificare suficientă. Sunt multe argumente care ar putea conduce la concluzia aceasta, atât legea pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale – adică, primari, consilieri locali, consilieri judeţeni – cât şi legea privind alegerea Senatului şi Camerei Deputaţilor.

Înainte de a prezenta pe scurt de ce cred că este posibilă tehnic modificarea celor două legi, Legea nr. 115/2015 pentru alegerea administraţiei publice locale şi Legea nr. 208/2015 pentru alegerea Senatului şi Camerei Deputaţilor, şi introducerea condiţiei negative de a nu fi trimis în judecată sau arestat preventiv, chiar dacă nu e definitivă hotărârea de condamnare, pentru ca o persoană să fie aleasă în astfel de demnităţi publice, iată câteva raţiuni care conduc, zic eu, la o astfel de concluzie:

  • Există multă emoţie publică şi discuţii pe măsură în spaţiul public, cum de e posibil ca persoane controversate datorită acuzaţiilor grave de natură penală, unele chiar în stare de arest preventiv – situaţie inimaginabilă pentru oricare stat membru al Uniunii Europene -, să poată fi alese primari, consilieri locali/judeţeni sau parlamentari. De aici şi interesul public manifest pentru societatea românească pentru o astfel de temă, care, încă, a rămas doar la stadiul de dezbatere. Este în interesul societăţii româneşti, a generaţiilor viitoare ca o astfel de temă să se concretizeze în restrângerea dreptului de a fi ales pentru cei cu probleme penale? Fără îndoială că răspunsul nu poate fi decât pozitiv. Societatea românească a dat semne clare, evidente, că funcţionarea ei nu mai trebuie să depindă de penali care o ţin captivă. Exemplul „Colectiv” e revelator. Societatea românească, ca orice societate asociată unui stat membru UE, are ca principiu de funcţionare asumat prin tratatele de constituire UE existenţa statului de drept. Or, statul de drept este definit în epoca modernă ca fiind acel regim politic în care puterea statului se află încadrată şi limitată de drept (Jacques Chevallier), ceea ce înseamnă că dreptul poate interzice cuiva care are probleme penale să conducă un dezmembrământ al statului tocmai pentru că e în interesul societăţii să poată încredinţa puterea cuiva care nu o fură;
  • Prezervarea democraţiei. Oamenii ăştia, cei care au probleme cu legea penală – corupţii, evazioniştii – şi care-şi doresc accederea sau menţinerea funcţiilor publice aşa – zis alese au, fără excepţie, la îndemână infrastructură şi arhisuficiente fonduri băneşti adunate … tot ca urmare a îndeplinirii funcţiei publice. Cu aşa instrumente la îndemână evident că este sufocată orice competiţie onestă, mai ales în zonele unde civismul e greu de practicat, iar democraţia are de suferit. Or, în condiţiile în care cei care nu beneficiază de infrastructură umană, tehnică, financiară pentru simplul motiv că nu au acumulat averi din funcţii publice, pornesc cu un handicap major;
  • Morala publică – îmi cer scuze pentru redundanţa sintagmei, e folosită însă de Constituţia României – cere ca persoanele care deţin puterea locală sau parlamentară ori care ocupă orice alte demnităţi publice, să fie dincolo de orice bănuială sau dubiu că nu respectă valorile morale ale unei societăţi europene. Dacă planează o bănuială în ce priveşte moralitatea unei persoane, tocmai pentru faptul că astfel de persoane conduc şi gestionează destinele unei comunităţi, este bine ca o perioadă, până ce persoana în cauză îşi clarifică situaţia penală, acesteia să i se restrângă dreptul la vot;
  • Drepturile şi libertăţile cetăţenilor, apărarea acestor drepturi, a celor cinstiţi, reclamă ca statul să restrângă dreptul de a fi ales pentru corupţi şi cei acuzaţi de fapte grave penale. E un mijloc eficient de apărare şi protecţie a cetăţenilor de a nu deveni captivi la reţele corupte şi de crimă organizată. Dacă veţi întreba orice român sănătos la cap, cel care munceşte onest şi cinstit zi de zi, vă va răspunde fără ezitare că da, este nevoie de o astfel de interdicţie, că, până la urmă, nu doar cei care au probleme penale sunt calificaţi să conducă o primărie sau să ajungă parlamentari şi să ridice mâna în Parlament când trebuie să voteze o lege. Că mai sunt şi oameni cinstiţi calificaţi pentru astfel de treburi publice şi care ar trebui să fie încurajaţi să participe la alegeri. Or, tocmai conduita statului în a nu interveni prin restrângerea dreptului de a fi ales pentru persoane acuzate de fapte grave descurajează pe cei cinstiţi să ia decizia de a fi aleşi în administraţiile locale sau Parlament.

Iată şi argumentele de natură tehnică care dau posibilitatea modificării celor două legi, privind alegerea administraţiei publice locale şi a Senatului şi Camerei Deputaţilor, care, cred eu, fac posibilă restrângerea dreptului la vot:

• Legea nr. 115/2015 pentru alegerea administraţiei publice locale, precum şi Legea nr. 208/2015 pentru alegerea Senatului şi Camerei Deputaţilor prevăd condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească cei care participă ca şi candidaţi pentru a fi aleşi în autorităţile locale şi în Parlament.

Astfel, condiţiile pentru ca o persoană să poată fi aleasă sunt legate de vârstă (23 de ani pentru autorităţile locale; 23 de ani pentru Camera Deputaţilor şi 33 de ani pentru Senat), de cetăţenie română şi de a avea domiciliu în România şi, ca o condiţie negativă, să nu facă parte din categoria persoanelor care îndeplinesc alte funcţii publice: judecători ai Curţii Constituţionale, avocaţii poporului, magistraţii, membrii activi ai armatei, poliţiştii şi alte categorii de funcţionari publici stabilite prin lege organică.

Condiţiile prevăzute de cele două legi (pentru acurateţe precizez şi textele de lege: art. 4 alin. 1 şi 2, art. 6 alin. 2 din Legea nr. 115/2015 şi art. 2 alin. 6 din Legea nr. 208/2015) sunt preluate fără nicio modificare din Constituţia României: art. 16 alin. 3 din Constituţie care se referă la cetăţenie şi domiciliu, art. 37 alin. 2 referitor la vârstă, art. 40 alin. 3 din Constituţie referitor la interdicţia de a îndeplini anumite funcţii publice sau de demnitate publică.

Un lucru este clar: faptul că aceste condiţii minimale din cele două legi sunt preluate din Constituţia României nu face ca legiuitorul să nu poată prevedea şi alte condiţii, care chiar pot restrânge conţinutul dreptului de a fi ales, pentru că aceste condiţii prevăzute de Constituţie sunt baza, sunt minime reguli de la care se porneşte, nu epuizează conţinutului dreptului de a fi ales.

Şi asta pentru că dreptul de a fi ales nu este un drept absolut, adică care nu poate fi circumscris inclusiv prin lege. Că este aşa o demonstrează articolul 53 din Constituţia României care prevede condiţiile în care exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi restrâns.

Pentru a nu exista dubii în ceea ce vreau să spun, în scurta mea prezentare „tehnică” (evident, argumentele „tehnice” sunt mult mai multe, inclusiv legate de practica Curţii Europene a Drepturilor Omului, dar nu e rostul şi nici spaţiul de a le detalia aici), redau textul constituţional:

Articolul 53 Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi

(1) Exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securităţii naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor; desfăşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.

(2) Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu şi fără a aduce atingere existenţei dreptului sau a libertăţii.

Pentru a vedea dacă e justificată restrângerea dreptului de a fi ales în autorităţile publice locale şi în Parlament a celor care sunt urmăriţi penal şi au fost arestaţi preventiv în cauză (sau dacă s-a pus în mişcare acţiunea penală, ar mai fi o variantă) ori a celor care au fost trimişi în judecată pentru infracţiuni grave – de corupţie, de crimă organizată, de abuz în serviciu, de evaziune fiscală şi exemplele pot continua – trebuie văzut dacă fiecare condiţie ar fi îndeplinită:

  • Condiţia ca restrângerea să fie prevăzută prin lege. Nu e greu de făcut dacă există determinare politică. Legile 115/2015 şi 208/2015 pot fi modificate printr-un consens politic care profită nu numai mediului politic, dar întregii societăţi româneşti, adică alegătorilor;
  • Restrângerea dreptului de a fi ales se impune pentru apărarea ordinii constituţionale, a moralei publice, dar şi a libertăţilor cetăţenilor. Am explicat anterior când am vorbit de raţionamentele care conduc la necesitatea restrângerii dreptului de a fi ales, aşa că fac trimitere la argumentele prezentate anterior;
  • Restrângerea este necesară pentru prezervarea societăţii democratice. Am explicat anterior, cel puţin dintr-o perspectivă, de ce este necesară pentru democraţie o astfel de măsură: mediul onest, cinstit, bazat pe valori morale sănătoase, dar şi pe o competiţie corectă pe care să se bazeze alegerile pentru autorităţile locale şi pentru Parlament reprezintă de fapt o condiţie sine qua non pentru ca aceste autorităţi constituţionale să funcţioneze într-un cadru democratic. Altfel, dacă este viciat acest mediu, avem orice altceva decât un regim democractic: dictatură, oligarhie etc.;
  • Măsura restrângerii dreptului de a alege este una proporţională cu situaţia care a determinat-o: există o frământare în societatea românească, dar şi în cea europeană cu privire la această situaţie în care persoane controversate, supuse unor anchete penale, arestate preventiv pentru fapte grave, trimise în judecată pentru astfel de fapte generează o neîncredere a cetăţenilor în însuşi statul de drept din România. Cu grave consecinţe pe termen lung, inclusiv pentru pasivitatea cetăţenilor – „nu pot face nimic, de ce să mă implic” – sau pentru imitarea unor astfel de comportamente sociale care încalcă valori morale – „dacă politicianul cutare poate să fure, să mintă, de ce eu nu pot face la fel?”. Ce vreau să spun: situaţia, la care face referire Constituţia României, există, e uşor de perceput, ne indignă pe toţi. Sau, mă rog, pe marea majoritate a românilor. Şi atunci de ce să nu fie restrâns dreptul de vot al celor faţă de care se aduc acuzaţii serioase de furt şi minciună? Cel puţin până sunt clarificate acuzaţiile. Ce să mai vorbim că nu am auzit de demisii, în ceea ce îi privește pe politicienii români, decât în foarte puţine situaţii;
  • Măsura este evident nediscriminatorie: se aplică tuturor celor care se află în situaţia de a fi urmăriţi penal şi arestaţi preventiv (sau faţă de care s-a pus în mişcare acţiunea penală) ori care sunt trimişi în judecată pentru infracţiuni grave. Nu se pune problema, cum ar susţine unii, că există discriminare cu acei candidaţi care participă la alegeri pentru a fi aleşi şi care nu au problemele de natură penală de care am discutat mai sus. Această din urmă categorie, adică marea majoritate, îşi bazează candidatura pe onestitate, cinste, adică valori morale, valori care sunt puse sub semnul întrebării la prima categorie. Alţii ar susţine că prima categorie ar trebui să beneficieze de prezumţia de nevinovăţie. Nimic mai greşit: prezumţia de nevinovăţie nu valoarea ca o garanţie de moralitate; în al doilea rând, prezumţia de nevinovăţie funcţionează în interiorul procesului penal, ca sistem de garanţii procesuale, în aşa fel încât să nu existe abuzuri procesuale ale organelor judiciare;
  • În fine, şi ultima condiţie ar fi îndeplinită, cea ca măsura restrângerii dreptului de a fi ales să nu aducă atingere existenţei dreptului: pentru raţiuni de interes public dreptul de a fi ales este, practic, suspendat în exercitarea lui şi nu în existenţa acestuia.

Ar mai fi multe de spus, sunt convins. Însă, dincolo de actualitatea temei, societatea românească trebuie să găsească căile potrivite pentru a ieşi dintr-o situaţie fără precedent, care-i subminează chiar valorile morale pe care e construită şi după care ar trebui să se guverneze. E necesar să existe o dezbatere publică pe tema restrângerii dreptului de a fi ales în situaţiile mai sus-pomenite. Iar societatea civilă, dacă clasa politică nu e în stare, ar trebui să fie motorul care să propună în dezbatere publică o astfel de temă atât de importantă pentru însănătoşirea naţiunii.

Dacă nu, există pericolul ca prin conservarea puterii de către corupţi, persoane controversate acuzate şi chiar condamnate penal pentru infracţiuni grave să pună stăpânire pe toate mecanismele statului de drept şi să ajungem într-o fundătură istorică.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Acest articol ar putea fi baza dezbaterii publice la care face referire. De asemenea, acest articol reprezinta datele tehnice si motivarea (ca la un dosar de tribunal), insa devine greu de citit si parcurs de o mare majoritate. Prin urmare articolul poate fi sintetizat pentru a crea baza dezbaterii publice, plecand de la minimul din Constitutie (cel prezentat), la care se adauga celalalt articol din Constitutie care face trimitere la morala, securitate si siguranta. Prin urmare legea trebuie sa fie simpla si s-a mai discutat pe tema asta chiar pe Republica. Asadar, legea trebuie sa prevada: varsta, domiciliul, cetatenia si morala. Iar la morala: dosarele existente si dosarele in curs. 1. Daca ai dosare existente finalizate si in care ai fost acuzat, atunci nu mai poti candida NICIODATA pe o functie publica, tu si toate rudele tale de gradul I si II, ca in servicii, armata si politie. Nota: in aceste servicii, inainte de a ti se aproba nivelul de secret profesional esti investigat din toate punctele de vedere, inclusiv sunt intrebati vecinii despre ce fel de om esti; deci se face o analiza riguroasa a moralitatii angajatului inainte sa i se aprobe nivelul de secret profesional. 2. Daca ai dosare in curs, atunci nu poti candida pana la solutionarea dosarului, iar la solutionare se aplica punctul unu. Aici se mai poate face si altfel: daca ai dosar/dosare in curs/nesolutionate (dar nu mai altele finalizate in care ai fost deja acuzat), atunci sa poti candida, iar la finalizarea dosarului, daca nu ai iesit basma curata, efectiv sa se puna automat in functiune procedura demiterii din functie, adica a concedierii ca urmare a unei hotarari judecatoresti (vezi articolele 56 si 61 din codul muncii). In maxim 5 pagini A4 ai realizat toata legea, simplu si la obiect si am terminat povestea. Restul e can can. Nota: la intrebarea de ce se intampla toate acestea, autorul a raspuns la obiect, corect, dar insuficient si anume: asa este, respectivii care candideaza au avut sau acces la mari resurse financiare. Ce trebuie completat? Cu aceste resurse financiare fac ample campanii de promovare, publicitate si lobby pe care omul, cu un anumit nivel de cunoastere, nu le poate contracara la nivelul rationalului sau individual sau, cel mult, de anturaj. Altfel spus, banii publici sunt folositi de penali sa manipuleze opinia publica de la un nivel de cunoastere (al functionarii spiritului civic si al democratiei) in jos. Aceasta categorie a opiniei publice din Romania, din pacate, reprezinta o majoritate. Aceasta majoritate este cumparata, din bani publici, in campaniile electorale cu: mici, bere, pixuri, pungi colorate, calendare, ulei, faina, orez, tigai si alte cratite etc. La aceste lucruri materiale marunte se adauga partea psihologica, PROMISIUNEA electorala in TERMENI SIMPLI, EMOTIONALI si REPETITIVI. Si iata reteta succesului penalilor in fata majoritatii insuficient cunoscatoare de legislatie primare, de drepturi si obligatii publice de baza, de democratie efectiva, reala.
    • Like 0
  • Aşa cum merg lucrurile, mă aştept ca de la alegerile următoare să poată candida doar cei care sînt cel puţin suspecaţi de justiţie! Cei condamnaţi să fie aleşi fără vot, să nu se mai piardă vreme.
    • Like 1
  • check icon
    Constitutia Romaniei. Art. 23 – Libertatea individuală. (11) Până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti de condamnare, persoana este considerată nevinovată. Conventia Europeana a drepturilor omului. Paragrafele 2-3 ale art. 6 din Convenţie se referă numai la cauzele penale şi conţin următoarele componente inseparabile ale dreptului la un proces echitabil: Dreptul la prezumţia de nevinovăţie (orice persoană acuzată de o infracţiune este prezumată nevinovată până ce vinovăţia sa va fi legal stabilită). Declaratia Universala a Drepturilor Omului. Articolul 11 Orice persoana acuzata de comiterea unui act cu caracter penal are dreptul sa fie presupusa nevinovata pina cind vinovatia sa va fi stabilita in mod legal in cursul unui proces public in care i-au fost asigurate toate garantiile necesare apararii sale. Nimeni nu va fi condamnat pentru actiuni sau omisiuni care nui constituiau, in momentul cind au fost comise, un act cu caracter penal conform dreptului international sau national. De asemenea, nu se va aplica nici o pedeapsa mai grea decit aceea care era aplicabila in momentul cind a fost savirsit actul cu caracter penal.
    • Like 0
  • check icon
    Articolul a fost scris de un membru al CSM. Articolul este in contradictie flagranta cu principiului prezumtiei de nevinovatie, cu constitutia si cu declaratia universala a drepturilor omului. CSM ar trebui sa se autosesizeze!? Adica colegii din CSM sunt chemati sa verifice pe colegul lor din CSM. Va dati seama in ce lume traim? Sigur nu se va autosesiza nimeni, chiar daca s-ar autosesiza rezultatul ar fi cu maxima probabilitate o decizie care va constata ca nu s-au adus incalcari justitiei. Intr-un stat de drept, democratic cel ce judeca pe altcineva trebuie sa fie independent, ori colegii autorului nu au cum sa fie independenti de colegul lor. Insusi calitatea lor de colegi infirma independenta.
    • Like 0
  • Ma duc sa schimb componenta membrilor de baza ai unui ONG. Pentru a introduce noi membri, mi se cere, in dreptul lor, cazier judiciar si cazier fiscal. Oare pentru Primarie nu se cere cazier judiciar sau fiscal (vezi cazul Negoita)? Am un broker de asigurare. Pentru a fi director aici, trebuie sa atasez cazier judiciar, plus recomandari, plus declaratie la notar, toate pentru a proba "moravurile" mele. La nivelul acest mic, la care suntem noi, statul filtreaza cu sete. La un nivel mai sus, oare nu ar fi esential un filtru mult mai bun pentru candidati? Da, fara nicio suspiciune, cu datorii platite, curat ca lacrima. Asa ar trebui!
    • Like 0
    • @ Vlahopol Cosmin
      check icon
      E o tema complet falsa !! Primarul ti-l ALEGI ca sa-ti faca o treaba anume timp de 4 ani , daca nu-ti convine nu-l alegi sau daca l-ai ales si n-a facut nu-l mai votezi si a doua oara ! Iar daca e vinovat de ceva va fi condamnat cu executare si nu-si va putea exercita mandatul ! Este foarte simplu ! Si lui Iohannis i s-a trecut cu vederea averea uriasa dobandita EXCLUSIV ca bugetar , probabil oamenii s-au gandit ca fiind atat de bogat va putea face si pt ei ce-a facut pt el insusi ! :) Deci oamenii vad calitati si nu defecte la acesti oameni cu initiativa , chiar daca sunt in afara legii cu averea cum s-a DOVEDIT de INSTANTA in cazul lui Iohannis ! Deci daca l-ai votat pe Iohannis si ceri standarde ultrainalte pt toti ceilalti alesi esti un mare IPOCRIT tu insuti , Cosmin Vlahopol ! :)
      • Like 0
    • @
      Nu neg ca sunt ipocrit. Ar insemna sa mai fiu o data ipocrit. Standardele pe care le cer le consider normale, nu inalte. Nu vad legatura cu Iohannis, e o paranteza subiectiva care nu are legatura cu subiectul general, mi se pare ca ascunde o frustrare.
      Cand statul filtreaza componenta unui ONG, accesul la functii relativ lipsite de risc, impunand verificare prin caziere si probitate morala, ar trebui sa faca asta la toate functiile de risc major. Cum sunt cele de primar, de pilda. Oamenii nu au timp sau mijloace sa verifice candidatii, sa le cunoasca defecte sau calitati, decat la suprafata. Statul s-ar proteja el insusi daca ar filtra accesul unora la functii. Cer standarde inalte si pentru Iohannis, si pentru mine. Si pentru tine, de accea te sfatuiesc sa...vorbesti frumos. ;)
      • Like 0
    • @ Vlahopol Cosmin
      check icon
      Pai standardele inalte ar cere sa-i ceri intai demisia lui Iohannis si ca fost primar incompatibil (dar UNICUL salvat de ICCJ de la incompatibilitate , dupa ce a fost ales presedinte) si ca actual presedinte si simultan acuzat prin sentinta irevocabila de uz de fals ! Legatura cu Iohannis este deci SENTINTA impotriva sa, nu e nici o frustrare , e masura unica pt toti ! Un presedinte dovedit ca a folosit un fals nu poate MORAL sa ceara altora sa demisioneze pt ca sunt urmariti intr-un dosar ! Si Basescu a castigat presedentia desi avea dosar penal cu prejuduciu calculat la 300 de milioane de dolari iar pana la urma s-a constatat ca era prejudicu zero (prin grja procurorului general de atunci) ! Desigur ca acesta este un contraexemplu de fapt ! :))
      • Like 0
    • @ Vlahopol Cosmin
      check icon
      Deci atata timp cat in Romania se fac dosare ARTIFICIALE unora si se ascund /inchid altora in mod preferential si nu putem pune baza nici pe condamnari (blaturi judiciare) nu vad nici un motiv de a cenzura dreptul unuia sau altuia sa fie ales ! Nu avem criterii obiective , nu exista modele ! Singura modalitate ramane condamnarea cu executare si restrangerea drepturilor electorale prin sentinta !
      • Like 0
    • @
      Iohannis vine si pleaca. Nu mai suntem pe vremea PCR, sa cerem presedintelui. Eu cer tarii sa faca legi bune, care sa ramana, dincolo de presedinti si vremuri. Asta e un criteriu obiectiv: lege, cazier judiciar si cazier fiscal. Asta e calea de a bara accesul unora sau altora la functii. Ne-am obisnuit si ne complacem in a judeca totul prin prisma personajelor: Basescu, Iohannis. Ne place teatrul si uitam ca trebuie sa actionam perpendicular pe situatii: avand legi, reguli ale jocului, teatrul va inceta.
      • Like 0
  • Valentin check icon
    Si 45 de ani de comunism se curata in 27? E o problema de generatii, nu de ani. Nu s-a irosit nimic. E un proces firesc, dar e lung si nu vom apuca rezultatele. Ele vor exista pentru ca un mecanism natural. Societatile sunt corpuri vii si au mecanisme de reglare ca orice corp viu. Ca sunt mecanisme de durata e ghinionl nostru, celor de-acum. In definitiv diamantul nu se formeaza in cativa ani.
    • Like 0
    • @ Valentin
      check icon
      Valentin , dureaza atat de mult deoarece Monica Macovei prin "mica reforma " a facut un pas INAPOI si a reintrodus numirea politica in functiile inalte si nu propunerile CSM-ului avizate de ministerul justitiei ! Practic acum suntem intr-un regres , intr-o cacialma juridico-politica , un circ total facut INTENTIONAT de Basescu pentru a-si pierde urma dosarelor sale din care cel mai cunoscut este "Flota" ! Daca acest impostor , care la randul lui a numit intentionat oameni de mana a III-a si a IV-a pt a deturna justitia si a crea diversiune, a putut candida de 2 ori zic ca ORICINE are dreptul sa candideze , daca asta este standardul !
      • Like 0
  • Argumentul e de bun simt, insa mi se pare ca prin modificare legislativa s-ar trata efectul, nu cauza problemei. Pentru ca, dpdv juridic trebuie sa functioneze prezumtia de nevinovatie. A restrange exercitarea unor drepturi fata de persoane care nu sunt considerate vinovate de lege risca sa genereze alt tip de abuz: declansarea unor anchete strategice inainte de alegeri, pentru a impiedica anumite persoane sa candideze.
    Exigenta morala de integritate, pe care autorul o invoca in aceasta propunere, este ceva ce tine de ... moralitate. A alesului si a alegatorului deopotriva. Problema e in fibra morala a populatiei, in faptul ca modelul de reusita in Romania ramane personajul cu educatie medie care nu a excelat in nimic, nu se pricepe la mare lucru dar “se descurca”, adica improvizeaza. Deci nu are reguli, valori, principii. Si cata vreme stau astfel lucrurile, orice lege va fi deturnata; pentru ca moralitatea se construieste si prin educatie, nu doar prin legi.
    • Like 2
  • Ionel check icon
    Daca un membru CSM ridica aceasta problema, inseamna ca cei 27 de ani trecuti dupa 1989 sunt ani irositi. Prezumtia de nevinovatie exista in Romania ??? Sa nu fiu inteles gresit, dar moral este una, iar juridic este alta......Cu tot respectul pentru Justitie.
    • Like 0
    • @ Ionel
      check icon
      Respect pt cine ? Nu vedeti ca cesemistii isi aroga drepturi de legislativ ? Ei sunt o institutie total nedemocratica , intai avem nevoie de mandate MAI SCURTE la CSM , criterii CLARE de REVOCARE in orice moment sau reconfirmare la jumatatea mandatului ! "Doamna" Stanciu , aceasta procuroare stalinista ,apoi judecatoare si presedinta a ICCJ a ajuns pe aceaste functii prin intermediul defunctului sot care era prieten cu Mircea Toader , un basist notoriu , astazi penelist , care a pus o vorba buna la Base , a facut o suma de servicii politice celui care a numit-o ! Deci ce respect sa avem ? Ea isi da motivarile dupa 6 luni sau chiar un an desi legea prevede 30 de zile , iar motivarea in cazul lui A. Nastase e o nuvela SF , sunt doar acuze morale si propuneri de legislatie ! Ea a dat condamnarea tocmai prin EXCEPTIE de la lege , nicidecum pe baza articolelor de lege ! I-a facut Monica Macovei cateva pagini batute la masina de la Bruxelles prin care ii spunea ce exceptii sa faca pt a condamna , practic sa nu tina cont de nimic si sa condamne daca dosarul vine de la DNA !
      • Like 1
    • @
      check icon
      "Partenera de nadejde a DNA " dupa cum s-a autocaracterizat ! Eu am spus inca de atunci pe Fb ca ce a spus dansa atunci a fost practic un autodenunt , nu o afirmatie ! Dupa 2-3 ani li s-au destupat urechile si altora , inclusiv numitorului ei pe functie !
      • Like 0
  • Pe mine ma surprinde logica dlui judecator. Probabil ca dansul nu a inteles niciodata notiunea de "prezumtie de nevinovatie" . Daca argumentele de mai sus ar fi fost prezentate de un procuror... mai treaca-mearga. Dar un judecator...
    • Like 0
  • check icon
    Eu vad problema asa : daca procurorii si judecatorii ar fi in afara oricarui dubiu NEIMPLICATI in jocul politic am putea adopta o asemenea lege , fiindca altfel Constitutia ne interzice ! In plus daca am fi avut o astfel de prevedere nu am mai fi avut nici ultimii doi presedinti in functie , oameni mai mult decat patati AMBII ! Pana cand vom trece de stadiul asta de primitivism si infantilism judiciar cu acuzatii de "foloase de imagine" din zugravirea de fatade sau organizarea de concerte sau "nu exista probe directe nici indirecte" dar totusi condamnam " ca exemplu" cu executare nu se poate renunta dreptul de a fi ales ! Mai rau decat Basescu , acuzat impreuna cu alti 80 de insi si cu un prejudiciu de 300 de milioane de dolari nu mai poate exista vreun candidat vreodata si atunci de ce sa restrangem drepturile in viitor mai mult decat am facut-o in trecut !
    • Like 0
    • @
      check icon
      Deci avand in vedere cele de mai sus raspunsul legislativului de IGNORARE TOTALA a "sentintelor" si "dosarelor la DNA" mi se pare chiar o masura necesara , sanogena pt tanara noastra democratie , in care DNA, SRI , CSM , CCR sunt toti actori politici cu obiective si tinte politice stravezii , exhibate chiar in ciuda interdictiei legiferate ca acesti oameni sa faca politica ! Noi trebuie sa curatam justitia de astfel de persoane inainte de orice altceva , sa prevedem sanctiuni drastice si imediate pt orice suspiciune de amestec al judiciarului in legislativ sau politic !
      • Like 0


Îți recomandăm

litoral 2021

Totul a pornit de la o simplă aluniță pe care o avea pe spate, din naștere. Mereu râdea cu părinții ei - era alunița după care o puteau recunoaște imediat, în cazul în care ar fi pierdut-o pe malul mării. (Foto: Rob Wilkinson / Alamy / Alamy / Profimedia)

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Echipa de fericire

„Am tras de mine cât am putut și la 11 și 50 de minute știu că a venit pe lume Teodor. I-am auzit pentru prima dată glasul, l-am simțit pe pieptul meu, i-am văzut pielea, am știut că i s-a pus sângele în mișcare... că a venit pe lume, de fapt”- Alexandra povestește zâmbind cele mai intense 40 de minute din viața ei.

Citește mai mult

Silvia Demeter

Acel grajd avea să capete, în doi ani, o nouă funcțiune - living, dining și bucătărie în ceea ce avea să devină, prin măiestria arhitectei, reședința de vară a Prințului Charles. Totul cu un mesaj – păstrarea tradiției, salvarea patrimoniului arhitectural din zonele rurale ale României. Foto opiniatimisoarei.ro

Citește mai mult