Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Aristotel și Stalin

2.000 de ani greșeala generării spontanee a vieții din neviu, a lui Aristotel, a făcut legea. Ilustrul filosof n-a încercat niciodată s-o probeze experimental, cu bucăți de carne putrezită sau fecale și vase închise și deschise. A făcut asta Francesco Redi în 1668. Apoi, Lazzaro Spallanzani a folosit bulionul. Finalmente, Louis Pasteur a pecetluit principiul omne vivum ex vivo (tot ce e viu provine din viu). Da, experimentul lui Miller și Urey din 1953 a demonstrat că pot să apară molecule organice dintr-o combinație de metan, amoniac, hidrogen și apă, străbătută de fulger (atmosfera de acum miliarde de ani a Pământului). Aristotel susținea însă că fenomenul se petrece dintr-odată (nu în miliarde de ani de evoluție), luând astfel naștere organisme complexe, cu organe interne, cum sunt insectele. Răspunsuri pe care le consider binevenite: Diana Centaurus, Cătălin Oancea, Flavian Vulpe, Marius Simon, Dan Tudose, Florin Stoleru, Alin Voica, Ioan Gavrilă, Cecilia Ursu, Lucreția Sfetcu, Octavian Dumitriu. Nu a fost amintit olandezul Jan Swammerdamer. Aproape în același timp cu Redi, el a arătat că larvele de fluture evoluează în fluture adult, nu sunt vietăți diferite și nu apar din neviu.

Interesantă observația lui Tomislav Slovenski: teoria aristotelică a generației spontanee era susținută încă, în URSS, în perioada lui Stalin, de academiciana Olga Lepeșinskaia.

Problema plăților cu monede de 3 și 5 lei a fost rezolvată fie prin observație aritmetică și generalizare, fie prin clase de resturi, fie prin inducție de către: Octavian Dumitriu, Nicolae Georgescu, Lakshmana Griffin, Șerban Teodorescu, Sorin Spînu, Marian Ciobanu. A fost identificată și ca particularizare a problemei Frobenius, pentru două numere prime între ele. Propun și eu o variantă de demonstrație prin inducție matematică:

propoziția e valabilă pentru n=8. Presupunem că este adevărată pentru n>8. Sunt două posibilități: 1). n lei se formează numai prin monede de 3 lei. 2). E necesară cel puțin o monedă de 5 lei. Dovedim că propoziția e adevărată pentru (n+1) lei. În prima situație, există totdeauna 3 monede de 3 lei (n>8), pe care le putem înlocui cu două de 5 lei. Pentru 2)., moneda de 5 lei poate fi înlocuită cu două de 3 lei. Deci, (n+1) adevărată.

Probleme propuse:

1). Ce constatare experimentală a fizicii explică funcționarea presei lui Pascal și legea lui Arhimede?

2). Trei arabi au fost condamnați la moarte. Califul le-a spus că-i grațiază dacă unul dintre ei va ghici culoarea fesului pe care îl are pe cap. S-au adus 5 fesuri, 3 roșii și 2 albe, arabii au fost așezați în linie unul în spatele altuia și începând cu cel din spate li s-a pus câte un fes pe cap. Cel din spate a putut vedea fesurile celor din fața lui, iar cel din mijloc, numai pe al celui din fața sa. Arabul din spate a fost întrebat ce culoare are fesul lui și a răspuns „Nu știu”. Și cel din mijloc a răspuns „Nu știu”. Cel din față însă, a ghicit culoarea fesului său. Cum a făcut?

3). Să se arate că produsul a două laturi ale unui triunghi oarecare este egal cu produsul dintre înălțimea triunghiului dusă pe latura a treia și diametrul cercului circumscris triunghiului. (Brahmagupta)

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm