Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Ascultă-ți tusea! Îți poate salva viața! „În 60-70% din cazuri diagnosticul de cancer bronho-pulmonar este pus tardiv”. Interviu cu Florin Mihălțan, directorul Școlii Societății Române de Pneumologie

Florin Mihaltan - Foto Inquam Photos / Octav Ganea

În timpul pandemiei, oamenii au devenit mai atenți la simptomele respiratorii și au început să se alarmeze când auzeau pe cineva tușind. Și nu de puține ori primeau, pe post de răspuns liniștitor, o replică precum: „Așa tușesc mereu” sau „E doar tusea mea de la țigări. O am de ani de zile”.

Chiar dacă nu este contagioasă, o tuse persistentă nu trebuie tratată niciodată cu lejeritate. Uneori, ea poate reprezenta un simptom al unei boli grave, care, în România, este diagnosticată în foarte multe dintre cazuri mult prea târziu: cancerul bronho-pulmonar. Conform profilului de țară din 2021 în ceea ce privește sănătatea, publicat de către Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) și European Observatory on Health Systems and Policies, în cooperare cu Comisia Europeană, cancerul bronho-pulmonar este cea mai frecventă cauză de decese provocate de cancer în România

În România, cancerul de plămân reprezintă cea mai frecventă formă de cancer în rândul bărbaților, respectiv a patra cea mai frecventă formă de cancer în rândul femeilor. Cu toate acestea, sub rezerva diagnosticării precoce, ratele de supraviețuire se pot dubla. Deși ratele de supraviețuire în cancer se îmbunătățesc, România se situează, în continuare, cu mult sub media Europeană (15%), figurând cu o rată de supraviețuire de 11%. Comparativ cu situația înregistrată la nivel european, există o diferență semnificativă în ceea ce privește diagnosticarea timpurie. 

„Marea provocare a cancerului bronho-pulmonar este că acesta nu generează semne sau simptome în stadiile incipiente”

În acest context, Societatea Română de Pneumologie (SRP), alături de Societatea Română de Radioterapie (SRR), Societatea Română de Radioterapie și Oncologie Medicală (SRROM), Societatea Națională de Medicina Familiei (SNMF), Asociația Medicilor de Familie București-Ilfov (AMF-B), Societatea Națională de Oncologie Medicală din România (SNOMR), Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer (FABC), cu sprijinul Bristol Myers Squibb, au lansat campania Ascultă-ți tusea!, un proiect pilot de conștientizare privind cancerul bronho-pulmonar în rândul publicului general. În următoarele săptămâni, vom publica pe Republica interviuri cu medici pneumologi, oncologi și de familie, dar și cu reprezentanți ai pacienților. Vom vorbi despre cum poate fi diagnosticată boala, despre ce traseu trebuie să urmeze prin sistemul medical o persoană diagnosticată cu cancer bronho-pulmonar și despre ce trebuie făcut pentru a crește șansele de supraviețuire ale celor care se luptă cu această afecțiune.

„Marea provocare a cancerului bronho-pulmonar este că acesta nu generează semne sau simptome în stadiile incipiente, iar în primele faze ale bolii, durerea este rară. Tocmai de aceea este important ca pacienții să fie atenți la semnalele corpului și să se adreseze imediat medicului dacă apar: tuse persistentă sau cu sânge, chiar și în cantități reduse, infecție respiratorie care nu dispare sau revine, respirație șuierătoare, dificultate la respirație, senzație de lipsă de aer, durere în piept sau umăr care persistă, răgușeală, durere la nivelul oaselor sau durere de cap. Totodată, prevenția primară în încercarea de a educa adolescenții pentru a nu debuta ca fumători, dar și forma de prevenție secundară, cu mărirea accesului la cabinetele de consiliere, sunt extrem de importante”, explică prof. Dr. Florin Mihălțan, directorul Școlii Societății Române de Pneumologie.

Florin Mihălțan și-a dedicat întreaga viață profesională tratării bolilor de plămâni, după ce a văzut în propria familie ce impact au factorii de mediu asupra sănătății și, mai apoi, cum boala provocată de aceștia îți poate afecta iremediabil viața. „Tatăl meu, în momentul în care era activ, fiind funcționar, era expus la fumatul pasiv. Fiind fumător pasiv a dezvoltat, în lipsa unei legislații protective în România, o bronhopneumonie obstructivă și a avut ani de chin: cu tuse, dispnee și crize de sufocare, care au fost pragul de instalare a unei boli pentru care nu purta vina. Era doar consecința obligației de a lucra 8 ore într-un serviciu în care ceilalți trei colegi fumau. Copil fiind, când îl vizitam, era – conform vorbei vechi românești – un fum să îl tai cu cuțitul. Din punctul ăsta de vedere, la momentul respectiv, am avut o primă orientare spre bolile respiratorii. Am avut prima dovadă a unui factor de risc cu impact la nivel de boli respiratorii a cărui dezvoltare și ulterioarele legături ale sale le-am regăsit în multiple alte boli, printre care, sigur, și cancerul pulmonar”, a povestit medicul într-un interviu pentru Republica.ro.

În 60-70% din cazuri diagnosticul de cancer bronho-pulmonar este pus tardiv

Faptul că un factor de risc este mereu prezent îl face la un moment dat să devină, în virtutea puterii noastre de a ne obișnui, aproape neobservabil. Mulți oameni trăiesc într-un mediu plin de fum sau trăiesc cu tusea până când însăși viața le este pusă sub amenințare. Mulți oameni tind să minimizeze impactul fumatului, la fel cum tind să minimizeze gravitatea simptomelor până când este prea târziu. Acesta este unul dintre motivele pentru care în 60-70% din cazuri diagnosticul de cancer pulmonar este pus tardiv.

Această situație îl îngrijorează pe Florin Mihălțan dincolo de gravitatea bolii în sine. „Sunt multe lucruri care mă sperie. Privesc și din punct de vedere al strategiei care există la noi în țară sau nu există. Mă sperie faptul că din 2016 în domeniul legislației de control a tabagismului, factor important în lupta pentru prevenția acestor forme de cancer – ca o paranteză, fluctuează foarte mult impactul fumatului și legătura fumat-cancer pulmonar - , fumatul este primul factor de risc. 60-80 la sută dintre pacienții cu cancer sunt fumători. Efect-cauza și consecința, or aceste trei elemente pe pacient nu îl sperie. Pacientul fumător, de asta spun că e oarecum deconcertant pentru medic, nu înțelege de multe ori și nu are nimic din educația pe care ar trebui să o aibă și formată la nivel de grădiniță, de școală pentru a evita acest factor de risc major. Sunt pacienți tușitori care vin cu primele semne de boală și e foarte greu să le explici și să și înțeleagă că primul lucru pe care trebuie să îl facă e să întrerupă fumatul. E, dacă vreți, primul element care mă sperie. Al doilea este legat de evoluția bolii. Din păcate, diagnosticele, în peste 60-70 la sută dintre cazuri, sunt tardive. Și tardivitatea este dictată de o minimă simptomatologie sau de tendința pacientului de a minimaliza simptomatologia.

Celui care tușește frecvent dimineața îi este greu să sesizeze când ceva s-a schimbat în rău

Și aici mă refer la două aspecte care sunt importante: tușitorul de dimineață, care e fumător: îi e foarte greu să își identifice în această tuse matinală caracterele care se schimbă, care se modifică. De obicei, episoadele de tuse sunt mult mai lungi, expectorația poate să fie sau nu prezentă, dar devine extrem de deranjantă. Ori, în mintea unui fumător este o tuse acceptată matinal, la prima oră, la prima țigară, care îl liniștește și îl face să nu continue cu alte investigații.

Al doilea element care poate să apară este legat de o simptomatologie frustă: poate să aibă o scădere în greutate, de exemplu, o gâfâială care progresează. Și aici interpretările sunt personalizate pentru fumător, el considerând că o gâfâială suplimentară este pe seama vârstei sau de la consumul de tutun care duce la un declin funcțional.

În foarte puține situații există acea expectorație cu sânge, hemoptizia, care este revelatorie. Este oarecum o hemoptizie diagnostică. Este situația în care pacientul vine la doctor, speriat, și este momentul în care se pune diagnosticul de cancer, dar aceste lucruri sunt extrem de rare”, atrage atenția medicul.

Acces inegal la servicii medicale pe cuprinsul țării

Florin Mihălțan vorbește și despre distribuția inegală a serviciilor medicale pe teritoriul țării, care echivalează, de fapt, cu o distribuție inegală a șanselor la viață. „Sunt zonele universitare unde există o concentrare puternică de logistică și medici specializați, dar sunt și colțuri ale țării în care pacienții care vin pentru depistarea cancerului au probleme de acces și de programări”.

Această realitate românească agravează una dintre problemele legate de diagnosticarea cancerului bronho-pulmonar, ale cărui simptome pot fi confundate cu cele ale tuberculozei sau chiar ale unei banale infecții respiratorii. „Este un retard de diagnostic în momentul respectiv. De multe ori, cancerul, dintr-o formă operabilă, poate să treacă într-o formă inoperabilă. De aici încep toate îngrijorările. Accesul și screeningul de cancer, așa cum propune proiectul european, este o modalitate importantă de identificare reactivă”, susține el.

Importanța screening-ului a fost demonstrată în timpul pandemiei de COVID-19. „Singurul serviciu pe care ni l-a făcut COVID-ul în cei doi ani a fost că foarte mulți pacienți au ajuns la tomografia computerizată și au fost descoperite expresii incipiente de cancer, așa cum este nodulul solitar. Este singurul serviciu pe care ni l-a făcut COVID-ul. De aceea, în aceste screeninguri de cancer avem screeningul activ și avem descoperirile intermitente, întâmplătoare ale nodulilor, care sunt utile pentru că marchează un cancer în stadiu incipient, perfect operabil și curabil”, crede Florin Mihălțan.

Cel care are tuse mai mult de două săptămâni trebuie să se adreseze pneumologului

Una dintre metodele de screening este cea pe baza tomografiei computerizate la doze mici. Pacientul de peste 55 de ani, care este fumător învederat sau care a lăsat fumatul de mai puțin de 15 ani face parte din grupul țintă al acestui tip de screening. „Riscul de cancer scade după întreruperea fumatului, dar nu dispare complet. Cu ajutorul screening-ului, pacienții pot fi procentual identificați mai devreme cu forme de cancer incipiente și care pot fi vindecate. În altă ordine de idei, trebuie spus că cel care are tuse mai mult de două săptămâni trebuie să se adreseze pneumologului, pentru că se ascund multe boli, printre care și cancerul. Identificarea radiologică și consultul pneumologului pot dirija spre o altă investigație imagistică, spre alte investigații bronhoscopice care să pună diagnosticul precoce”, explică medicul.

Continuarea fumatului în timpul tratamentului pentru cancerul de plămân diminuează șansele de supraviețuire. „Continuând fumatul există riscul de recidivă. Sigur că deciziile astea sunt foarte importante. Continuarea fumatului la un bolnav cu un cancer pulmonar care este sub tratament scurtează viața. Există deci o rată de supraviețuire mult mai scurtă, complicații mult mai multe. Rezistența este mai ales la marii fumători. Marii fumători: 20-40 de țigări pe zi, la care nicotinemia dictează dependența și comportamentul lor. Dar și acești oameni pot fi ajutați. Există un program dedicat, care de doi ani însă agonizează din cauza lipsei fondurilor și unde sunt medici specializați și psihologi pentru consilierea acestor pacienți care trăiesc drama dependenței de un drog”, arată medicul.

„Riscul se cuantifică și în funcție de numărul de țigări”

Ești mai puțin fumător dacă fumezi mai puține țigări sau ocazional? „Amândoi sunt fumători. Riscul se cuantifică și în funcție de numărul de țigări. Există și pentru fumătorul pasiv o cuantificare a riscului. De exemplu, într-o încăpere câți metri cubi sunt, câți fumători sunt și cu ce ritmicitate fumează. Să nu uităm că există o expunere și la fumatul la mâna a treia. Dacă, de exemplu, un nefumător se duce într-o cameră de hotel care a fost cameră de fumător. Există această expunere la particule care sunt încastrate în mobilă, în carpete, tapet.

Legat de ofertele generoase ale industriei tutunului și aici nu e vorba doar de țigara electronică și de tutunul încălzit, din punctul ăsta de vedere industria tutunului a făcut un mare progres, în sensul că încearcă să ne convingă că există alternative mai sănătoase uitând să spună că și ele pot fi dăunătoare, încercând să scindeze lumea medicală în adepți medici care susțin și țigara electronică și tutunul încălzit, și care se bazează pe studii sponsorizate pe industria tutunului versus medici care se bazează pe studii independente, unde nocivitatea și toxicitatea celor două oferte este dovedită pe multiple planuri.

Din punctul ăsta de vedere avem o strategie schimbată în industria tutunului care, știind foarte bine că avem pe plan mondial un declin al tutunului convențional, încearcă să-l substituie cu alte oferte demonstrând sau încercând să demonstreze responsabilitatea socială, un alt slogan sub care defilează cu aceste oferte.

Legat de trabuc sau de țigările de foi, aici expunerile sunt similare cu tutunul convențional. La fel și la narghilea. Nu există nimic protectiv suplimentar”, crede Florin Mihălțan.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

e.on - energie

În viața de zi cu zi, când spunem energie, ne referim la lucrurile mici pe care le facem în mod uzual, fie că aprindem un bec, deschidem televizorul, gătim sau dăm drumul la centrală pentru a ne încălzi. Aceste acțiuni au devenit atât de uzuale, încât nu mai stăm să ne gândim cum a fost produsă energia respectivă - dacă vorbim despre energia electrică - sau de unde provine ea - dacă vorbim despre gazele naturale.

Citește mai mult

Cluj Napoca.

Persoanele care au în derulare credite cu dobândă variabilă, majorată ca urmare a creșterii indicilor de referință în funcție de care se calculează aceasta, ar putea avea parte de o perioadă în care ratele să nu mai crească atât de puternic, începând din a doua jumătate a anului. Foto: Andras Ferencz

Citește mai mult