Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de patru ani. Ascultați editorialele audio publicate pe platforma noastră și testați viitorul tehnologiei. Am implementat conversația vocală direct în browser. Apăsând pe butonul de microfon, puteți cere acces. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Asociația procurorilor cere demisia de onoare a membrilor CCR care au votat pentru revocarea lui Kovesi: Curtea nu mai poate reprezenta „gardianul” respectării Constituției

magistratii CCR - Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Plenul Curţii Constituţionale, noiembrie 2019. Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Asociația profesională a procurorilor (AMASP) solicită demisia de onoare a tuturor membrilor Curții Constituționale care au adoptat decizia prin care a fost validată propunerea ministrului Tudorel Toader de demitere a Laurei Codruța Kovesi.

„AMASP reliefează, totodată, importanța istorică a deciziei prin prisma concluziei potrivit căreia revocarea din funcție și motivele pe care s-a întemeiat nu pot fi conciliate cu importanța ce trebuie acordată funcției judiciare ca o ramură independentă a Statului și principiului independenței procurorilor, consacrat de multiple reglementări ale Consiliului Europei și internaționale, ca element cheie al menținerii independenței sistemului judiciar în ansamblul său. Or, revocarea din funcție a procurorului șef DNA a avut un efect disuasiv nu numai asupra sa, ci și asupra altor procurori și judecători, pe care această sancțiune extrem de severă, de natură a înfrânge în esența sa principiul independenței sistemului judiciar, i-a descurajat de a mai participa la alte dezbateri publice având ca obiect tocmai reforme legislative (par. 208, 209).

În lumina acestor considerente, AMASP solicită demisia de onoare a tuturor membrilor Curții Constituționale ce au adoptat decizia nr. 358 din 30.05.2018, fiind evident că în componența care a validat propunerea ministrului Tudorel Toader, Curtea nu mai poate reprezenta ”gardianul” respectării Constituției și a tratatelor internaționale la care România este parte.”, se arată într-un comunicat al Asociația profesională a procurorilor (AMASP)

Totodată, asociația solicită Guvernului revocarea lui Tudorel Toader din funcția de reprezentant național în cadrul Comisiei de la Veneția.

„De asemenea, solicităm Guvernului României declanșarea demersului de revocare a d-lui Tudorel Toader din funcția de reprezentant național în cadrul Comisiei de la Veneția, iar prin prisma obligativității de punere în executare a hotărârii CEDO, conform legii nr. 30/1994 de ratificare a Conventiei pentru apararea drepturilor omului şi a libertatilor fundamentale şi a protocoalelor aditionale la aceasta conventie, solicităm demararea tuturor modificărilor legislative necesare resetării din temelii a forului constituțional, pentru a nu mai permite, în viitor, printr-o distorsionare a textelor legii fundamentale, încălcarea drepturilor și libertăților individuale și vulnerabilizarea statului de drept”, arată AMASP.

Comunicatul Asociației profesionale a procurorilor (AMASP):

În contextul pronunțării de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului a hotărârii de condamnare a României în cauza KÖVESI, asociația profesională a procurorilor, AMASP, face următoarele precizări:

În ceea ce privește contextul revocării din funcție a d-nei Laura Codruța Kövesi, reamintim opiniei publice că subsecvent refuzului Președintelui României de a o revoca din funcția de procuror șef DNA, la propunerea fostului ministru al justiției, Tudorel Toader, prim ministrul a sesizat Curtea Constituțională cu o cerere de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre ministrul justiţiei şi Preşedintele României.

Prin decizia nr. 358 din 30.05.2018 Curtea Constituțională a stabilit că Preşedintele României este obligat să emită decretul de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie”. Printre argumentele Curții, cele învederate în paragrafele 88, respectiv: ”deşi nu face parte nici din puterea executivă sau autoritatea executivă, Ministerul Public nu are o poziţie de independenţă instituţională faţă de aceasta” și 91:”Curtea reţine, de asemenea, că autoritatea ministrului justiţiei nu este una administrativă, din contră, acesta are plenitudine de competenţă sub aspectul autorităţii asupra procurorilor”, s-au convertit ulterior într-un principiu uzitat repetat și valorificat de atunci încoace în toate demersurile de subminare a autorității prosecutoriale de către puterea politică.

Or, prin decizia istorică de astăzi, concluzionând asupra încălcării de către statul român a art. 6 Convenție, CEDO învederează în paragrafele 114 și 115 că deși accesul într-o funcție precum cea ocupată de către reclamantă constituie un privilegiu ce poate fi acordat de autoritatea competentă, nu același lucru se poate spune despre încetarea mandatului, fiind exclus ca decizia să fie unilaterală și arbitrară, existând un cadru legal care ar fi trebuit să protejeze reclamanta de o astfel de decizie nelegală. Pe baza analizei cadrului legal la data revocării CEDO constată că accesul la instanță al reclamantei, chiar dacă teoretic nu a fost eliminat putea viza doar aspecte formale ale decretului și nu ar fi condus niciodată la soluționarea problemei de fond.

Argumentele CEDO contrazic flagrant ”statuările” auto-suficiente ale Curții Constituționale, mai sus redate, acestea continuând în sensul în care membrii corpului judiciar, ca orice alți cetățeni, trebuie protejați de modul arbitrar de exercitare a puterii executive, și doar controlul exercitat asupra demersului de revocare de către un organ judiciar independent poate garanta caracterul efectiv al acestui drept, în condițiile în care CCR a subliniat că ”73. (…)instanţa de contencios administrativ va reţine numai competenţa de control stricto sensu a legalităţii decretului/refuzului emiterii acestuia”, neputând analiza fondul propunerii de revocare. CEDO a conchis asupra încălcării în cauză a art. 6, determinat de înseși limitele pe care hotărârea Curții Constituționale le-a impus posibilității reclamantei de a-și exercita dreptul de acces la o instanță.

În ceea ce privește încălcarea dreptului d-nei Kövesi la liberă exprimare, CEDO a constatat că motivele de revocare pe care ministrul Tudorel Toader și-a fundamentat propunerea vizau, mai degrabă, opinii exprimate de către procurorul șef DNA cu privire la modificări legislative propuse de Guvern, fără ca aceste opinii să depășească cadrul normal al exercitării funcției, precum și consecințele acestor modificări asupra anchetelor penale în derulare, pe care d-na Kövesi le-a subliniat în mod repetat și care i-au fost imputate în nu mai puțin de 12 pagini ale raportului.

Curtea reține că principalul motiv al revocării din funcție a d-nei Kövesi a fost modul de exercitare a libertății sale de exprimare și, în pofida susținerilor cuprinse în raportul ministerial, potrivit cărora comportamentul procurorului șef DNA ar fi generat ”o criză fără precedent, stârnind îngrijorări la nivel național, european și internațional”, ”Curtea constată, dimpotrivă, că îngrijorări la nivel național, european și internațional au suscitat revocarea din funcție a reclamantei, (..)nefiind decelată vreo dovadă că măsura adoptată ar fi servit protejării statului de drept sau vreunui scop legitim” (par. 196).

AMASP subliniază, astfel, uriașul impact al acestei decizii în privința modificării aduse legii nr. 303/2004, care, în articolul 9 al. 3 prevede că ”judecătorii şi procurorii sunt obligaţi ca, în exercitarea atribuţiilor, să se abţină de la manifestarea sau exprimarea defăimătoare, în orice mod, la adresa celorlalte puteri ale statului - legislativă şi executivă.” Învederăm opiniei publice că există acțiuni inițiate de către Inspecția Judiciară pe acest temei la adresa tuturor magistraților care au ”îndrăznit” în ultimii ani să critice fie modificările aduse legilor justiției sau codurilor penale, fie deciziile Curții Constituționale.

Or, CEDO statuează neechivoc ”că într-un sistem democratic, actele sau omisiunile guvernamentale trebuie supuse unui scrutin strict nu numai din partea legislativului sau a puterii judecătorești, dar și din partea opiniei publice și a mass media (par. 199)”.

AMASP reliefează, totodată, importanța istorică a deciziei prin prisma concluziei potrivit căreia revocarea din funcție și motivele pe care s-a întemeiat nu pot fi conciliate cu importanța ce trebuie acordată funcției judiciare ca o ramură independentă a Statului și principiului independenței procurorilor, consacrat de multiple reglementări ale Consiliului Europei și internaționale, ca element cheie al menținerii independenței sistemului judiciar în ansamblul său. Or, revocarea din funcție a procurorului șef DNA a avut un efect disuasiv nu numai asupra sa, ci și asupra altor procurori și judecători, pe care această sancțiune extrem de severă, de natură a înfrânge în esența sa principiul independenței sistemului judiciar, i-a descurajat de a mai participa la alte dezbateri publice având ca obiect tocmai reforme legislative (par. 208, 209).

În lumina acestor considerente, AMASP solicită demisia de onoare a tuturor membrilor Curții Constituționale ce au adoptat decizia nr. 358 din 30.05.2018, fiind evident că în componența care a validat propunerea ministrului Tudorel Toader, Curtea nu mai poate reprezenta ”gardianul” respectării Constituției și a tratatelor internaționale la care România este parte.

De asemenea, solicităm Guvernului României declanșarea demersului de revocare a d-lui Tudorel Toader din funcția de reprezentant național în cadrul Comisiei de la Veneția, iar prin prisma obligativității de punere în executare a hotărârii CEDO, conform legii nr. 30/1994 de ratificare a Conventiei pentru apararea drepturilor omului şi a libertatilor fundamentale şi a protocoalelor aditionale la aceasta conventie, solicităm demararea tuturor modificărilor legislative necesare resetării din temelii a forului constituțional, pentru a nu mai permite, în viitor, printr-o distorsionare a textelor legii fundamentale, încălcarea drepturilor și libertăților individuale și vulnerabilizarea statului de drept.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Ionel check icon
    Pe presedinte il inteleg, este profesor de fizica si ...politician. Dar, asociatiile absolventilor de drept sa nu cunoasca legile statului si sa atace C Constitutionala cand, de fapt, decizia CEDO nu are nicio legatura cu.......asta este prea mult. Dar cand onor C Constitutionala emitea in 2012 o erata care il lasa in functie pe basescu era buna sau rea C Constitutionala ?????
    • Like 0
  • Romania , Stat bizantin cu institutii doldora de forma , dar goale de continut ! Ne prefacem ca muncim , mai mult ne foim , ca facem ceva - Mircea , fa-te ca lucrezi ! , avem pretentii sa traim la fel ( de multe ori vrem chiar mai bine ) precum natiunile responsabile si sobre ! Avem institutii pline de fala , sclipici si zurgalai - BOR, Curtea Constitutionala , Avocatul Poporului - ce parere aveti de ombudsmanii Ciorbea , Renate Weber , tipul ala propus de PDL-imi scapa numele , Judetele , Consiliile Judetene , Politia Locala , etc . Curtea Constitutionala , institutie parazit - va mai aduceti aminte de rolul marsav jucat in telenovela Referendumului din 2012- destituirea odiosului T. Basescu ? Curtea Constitutionala trebuie DESFIINTATA si atributiile sale transferate catre ICCJ sau Curtea Suprema ! Sute de mii de paraziti traiesc si traiesc bine , parazitand trupul din ce in ce mai slabit al organismului social -economic ! Ajunge ! Vrem un Stat suplu , eficient , dinamic - in dinamica economiei private , in contrar cu acesta , Statul actual , aproape milenar corupt , combinator , infect , plasmuitor de fente . Fentam Statul , el ne fenteaza pe noi , noi ne fentam unul pe celalalt , fentam societatea , dar iata , mai nou , nu fentam moartea cea aproape institutionalizata... Doar ea ne mai da , ocazional , masura exacta a valorii noastre - om , natiune , pardon rectific , populatie ... Cer desfiintarea Curtii Constitutionale !
    • Like 5
  • Nume check icon
    Nu o sa isi dea demisia cu siguranta, pentru ca ei nu o sa isi gaseasca motive sau onoare.
    In plus, pe acest motiv ar trebui ca toti judecatorii sa isi dea demisia, eventual si procurorii daca este cazul, unde am pierdut procese la CEDO. Este corect sau nu acest lucru?
    In afara cazului LCK, care nu a avut nimic de a face cu o judecata, ci a fost o razbunare politica, pe mine ma ingrijoreaza calitatea actului de justitie din Romania.
    Suntem locul 2 in topul statelor reclamate la CEDO si pierdem ceva procese. Prin urmare in ciuda salariilor, beneficiilor si privilegiilor tututor celor care lucreaza in sistemul de justitie, performanta actuala generala se justifica?
    Daca da, este in regula. Daca nu, ce putem face in acest caz?
    • Like 4
  • Ar fi posibil, dacă ar avea onoare... Ăia sunt niște instrumente, numite politic, care-și râd de restul cetățenilor, și de drepturilor acestora, pentru sporirea dimensiunilor buzunarelor unor nenorociți cu tupeu.
    • Like 6
  • DEMISIA,DEMISIA,DEMISIA astora,cica,judecatori:
    Valer Dorneanu, Marian Enache, Petre Lăzăroiu, Mona Pivniceru, Simona-Maya Teodoroiu și Varga Attila .
    • Like 5
    • @ Nicolaie Apolzan
      Gr Mihai Gr Mihai check icon
      Judecatorii nu isi pot da demisia in urma unor presiuni politice.
      • Like 0
  • Gr Mihai Gr Mihai check icon
    Nici CEDO nu mai poate pretinde ca apara drepturile omului de ceva ani, ci ca mai mult fac politica, asa ca se potrivesc de minune.
    • Like 0
  • Îmi este dor de arestările ei în direct!
    • Like 0
  • ce onoare sa aibe slugile lui zdragnea?? noarea de ciorditor?
    • Like 0
  • Demisia de onoare??Asta e ca si cum i s-ar cere PSD sa
    nu mai minta...
    • Like 0


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Simona Halep - Foto: Andrew Schwartz / SplashNews.com / Splash / Profimedia)

„Am crescut cu o mentalitate că eram mică, că nu o să ajung să fiu tenismenă, nu o să ajung să fiu sus în clasament, nu o să ajung să câștig turnee mari. Cum până nu demult, în 2017, mi se spunea « nu ai mental de campion de Grand Slam».” (Foto; Andrew Schwartz / SplashNews.com / Splash / Profimedia)

Citește mai mult

Oradea centru

„Trebuie să existe o abordare integrată pentru că altfel, cu sisteme, cu programe diferite, cu lucruri făcute nișat, nu ai cum să faci o integrare la nivel național. Toate sistemele folosite de autoritățile din România trebuie să fie compatibile, pentru că altfel nu poți să faci mai mult decât s-a făcut până acum”, crede Ilie Bolojan. (Foto: Silviu Filip/ Inquam Photos)

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Halep - Moisescu

Sportivii români trebuie să depășească- pentru a face performanță- limite care le sunt impuse de la vârste mici. „Nu poți să faci aia”, „Nu ești în stare”, „Nu poți să ajungi numărul unu”, „Nu poți să câștigi un Grand Slam”, spune Simona Halep, care crede că un sportiv cu pishicul „tare”, e mai pregătit să fie campion. Ea are și câteva sfaturi pentru părinții care își încurajează copiii să facă sport.

Citește mai mult

ANAF - declarații online

În ultimele două luni și jumătate, multe dintre instituțiile publice din România au descoperit că pot funcționa și fără dosar cu șină. O ordonanță dată de Guvern în perioada pandemiei le obligă astăzi să primească de la cetățeni documente în format electronic și să le răspundă în același fel. „

Citește mai mult