Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Asociația Română a Băncilor: Băncile au lichiditate suficientă în lei şi valută, pe care o pot mobiliza foarte repede

Bancnote euro

Chiar dacă în ultimele zile, există o cerere crescută de valută, „băncile au lichiditate suficientă în lei şi valută, pe care o pot mobiliza foarte repede”, a declarat pentru Ziarul Financiar Bogdan Neacşu, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor (ARB). 

Acesta a precizat că cererea de valută  nu este „masivă” nici chiar în zonele de graniță cu Ucraina, estimând acolo „undeva la dublul mediei zilnice. Vârful a fost la începutul acestei săptămâni şi în unele zone vedem că cererea s-a temperat deja.” 

Potrivit lui Neacșu „sistemul funcţionează şi se aduc bani la ghişee. 

E o întreagă logistică în spate – de la transporturile între centrală şi centre regionale, până la mecanismele de import de valută în numerar, inclusiv cu avionul. Această logistică funcţionează fără probleme. Dacă apar sincope, acestea sunt cazuri izolate şi temporare şi se rezolvă - similar cu fluxurile de aprovizionare din retail. Estimez că este o situaţie temporară şi că după ce va trece panica, banii se vor reîntoarce în sistem. La debutul pandemiei am trecut prin ceva similar, dar până la sfârşitul anului 2020, depozitele au avut o creştere record – 14% anual”.

Întrebat de ZF cum pot bancile diminua tensiunile care au aparut in piata de retail/case de schimb valutar, acest a răspuns:

„Multe din casele de schimb valutar sunt operatori independenţi, mici. Şi nu au fost pregătiţi să acopere nevoia suplimentară de numerar în valută. Fie au crescut cursurile, fie au venit tot la bănci ca să cumpere numerar. De aici percepţia că ar fi probleme cu valuta, când mai degrabă vorbim de sincope logistice în lanţul de aprovizionare.

Vreau să subliniez că nu este o problemă sistemică: sistemul nostru bancar este solid şi poate face faţă provocărilor. Indicatorul de solvabilitate la nivel de sistem este de peste 22%, de două ori şi jumătate peste limita legală. Băncile stau foarte bine şi la lichiditate: indicatorul de lichiditate era la începutul anului peste 250%, dublu faţă miniumul legal. Adică băncile dispun de resurse pe care le pot mobiliza foarte repede.”

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Fantastic! Parca puteau sa ne spună ca au probleme. Nu pot sa ne spună.
    • Like 0
    • @ Iancu Jianu
      ion check icon
      adevarat ! ...si pe urma nu costa nimic sa tiparesti hartie......
      • Like 0


Îți recomandăm

Cristian Tudor Popescu

Există în istoria cinematografului două pietre de hotar: „Nașterea unei Națiuni”, de David Wark Griffith (1915), și „Triumful Voinței”, de Leni Riefenstahl (1935). Din punct de vedere al inovării în limbajul cinematografic, aflat în perioada de început a filmului mut la Griffith, și a primilor ani ai sonorului la Riefenstahl, e vorba de capodopere. Însă ideologia și etica lor sunt cât se poate de malefice: rasism feroce antinegri la Griffith, glorificarea lui Hitler la Riefenstahl.

Citește mai mult

Cybersecurity

„Avem un exces de producție în anumite intervale orare- de exemplu, între ora 10 dimineața și ora 16, când panourile fotovoltaice produc mai mult. Responsabilitatea noastră, ca furnizor, este să dăm clienților tarife orare: când există surplus, energie mai ieftină; când există deficit, un alt preț. Responsabilitatea clientului este să-și adapteze profilul de consum. Dacă la ora 13 există surplus și eu îmi permit să ofer energia cu un preț mai mic, ar fi bine dacă și clientul s-ar educa să consume în acel interval- să pornească aspiratorul din casă sau mașina de spălat de la depărtare”, spune Radu Brașoveanu, Director Digital Solutions la PPC România (foto: Yau Ming Low / Alamy / Profimedia).

Citește mai mult

Eugen Rădulescu

Am tot spus-o și o voi repeta până problema va fi rezolvată: cea mai severă constrângere a economiei românești este, de foarte departe, deficitul bugetar. Am trecut de la o datorie publică de sub 12% din PIB în 2006, anul dinainte de intrarea în UE, la 60% din PIB în prezent – o dinamică înfricoșătoare, care a atins apogeul în 2024, an fără crize sau evenimente excepționale, când deficitul unui singur an a ajuns la un neverosimil 9,3% din PIB.

Citește mai mult