Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Atacul asupra binomului politician–funcționar. Încrederea socială – cimentul oricărei democrații funcționale – s-a fisurat periculos

Protestatară supărată

Foto: Profimedia

Într-o Românie obosită de tranziții neterminate și promisiuni neonorate, discursul radical al liderului AUR, George Simion, capătă rezonanță. Nu este doar o manifestare a nemulțumirii populare – este o strategie politică bine calibrată, care țintește în inima sistemului: binomul politician–funcționar.

Această alianță tacită, între decidenții politici și aparatul birocratic, este prezentată ca o simbioză toxică, responsabilă pentru stagnarea instituțională a statului. În acest context, propunerea lui Simion de a concedia jumătate de milion de bugetari nu este doar o exagerare populistă, ci un atac direct asupra unui model de guvernare perceput ca fiind corupt, ineficient și rupt de cetățeni.

Simion împrumută și adaptează o retorică anti-sistem care face carieră în întreaga Europă. La Bruxelles, unde distanța dintre cetățeni și decidenți este adesea acuzată, funcționari și politicieni sunt descriși drept captivi într-un „turn de fildeș” – bine plătiți, bine protejați, dar deconectați de realitate. Aceeași imagine este proiectată acum și asupra funcționarilor de la București.

Această paralelă are priză la un segment tot mai larg al societății: oamenii care simt că au muncit, dar nu au primit; care plătesc taxe, dar nu beneficiază de servicii publice de calitate; care văd cum fondurile europene dispar în contracte dubioase și proiecte neterminate. Pentru ei, administrația nu este garantul ordinii, ci expresia unei injustiții cronice.

Aici se joacă miza reală a discursului lui George Simion. Pe de o parte, el validează furia populară, captând sprijinul celor care nu mai au încredere în „stat”. Pe de altă parte, atacă direct fundamentele instituționale și administrative ale democrației românești.

Această dublă strategie – de revoltă sinceră și destabilizare calculată – poate părea legitimă într-un climat de neîncredere. Dar ea vine cu riscuri uriașe. Atunci când contestarea sistemului devine echivalentă cu distrugerea lui, câștigul politic pe termen scurt poate însemna haos instituțional pe termen lung.

Și mai grav este impactul asupra relației României cu Uniunea Europeană. În discursul său, fondurile europene nu sunt un motor al dezvoltării, ci un combustibil pentru o oligarhie locală. Este o idee seducătoare pentru cei care nu simt efectele concrete ale integrării europene. Dar ea subminează însăși legitimitatea proiectului european. Dacă mecanismele UE sunt percepute ca simple extensii ale unui sistem corupt, atunci de ce să le mai susținem?

Europa are, fără îndoială, limitele și hibele sale. Dar are și un set de valori fundamentale – transparență, solidaritate, dezvoltare echitabilă – care nu trebuie aruncate peste bord din cauza eșecurilor interne. Întrebarea reală este: de ce o parte semnificativă a cetățenilor nu simte aceste beneficii?

Este o întrebare dureroasă, dar necesară. Și ea trebuie adresată cu sinceritate, nu cu cinism. Fiindcă dacă în fața unei discuții serioase despre securitatea statului sau despre rolul instituțiilor publice tot mai mulți cetățeni răspund cu detașare sau ironie, înseamnă că încrederea socială – cimentul oricărei democrații funcționale – s-a fisurat periculos.

George Simion mizează pe această fisură. Întrebarea e: o va folosi pentru a o repara sau pentru a o adânci definitiv?

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • domnul contributor are dificultăți. „s-a” în loc de „au”. și „politrucii, judecătorii și securiștii”. e? crește rezoluția.
    • Like 0
  • D check icon
    Se simt beneficiile, însă se simte și lipsa de competență în accesarea fondurilor UE, de colectare a TVA-ului, justiția diferențiată, aroganța și lehamitea funcționarilor care lucrează cu publicul.

    Da, Simion exploatează nemulțumirile astea pentru că din partea sistemului nu bate nici măcar un zvon de reformă. Singura ‘reformă’ de care auzim este “creștem taxele și tva-ul”. Și mai angajăm niște neamuri la stat fără niciun criteriu de competență. Simion este doar un simptom, un oportunist care profită de gaura din gard.

    Întrebarea reală este: când o să avem parte de o reformă REALĂ a administrației publice, când se va întâmpla descentralizarea aia de care tot uităm să vorbim serios, când o să invețe instituțiile statului să comunice între ele?

    Haideți să vedem CUM am ajuns la Simion în primul rând! Pentru că nu papițoiul ăsta a cauzat deficit de 10% și ne-a adus în impasul economic în care ne aflăm! Nu el s-a bătut cu pumnul în piept cu banii de PNRR care acum sunt blocați pentru că unii sunt speciali.

    Nemulțumirile astea sunt cât se poate de reale! Iar dacă cineva crede că într-un stat democratic cu instituții funcționale un singur om ne poate scoate din UE, ei bine, atunci poate că nu crede în democrație suficient!
    • Like 1


Îți recomandăm

Alexandra Căpitănescu finala Eurovision / sursa foto: Profimedia

Alexandra Căpitănescu și trupa ei au obținut rezultat istoric la Eurovision 2026. Cifrele arată așa: locul 3 în clasamentul final, locul 2 la televot în finală, locul 2 în semifinală. Însă, în spatele acestora, se ascunde povestea unei fete de 22 de ani, care urmărește Eurovision de când era mică, și care a ajuns acum să-și transmită mesajul pe scena mult visată, în văzul a peste 160 de milioane de telespectatori.

Citește mai mult

Alexandra Căpitănescu Eurovision / sursa foto: Profimedia

Alexandra a fost înainte de toate mare fană Eurovision, urmărind concursul încă de când era copil. La unele ediții, poate a și adormit înainte de miezul nopții. Sâmbătă, cam pe la aceeași oră, va rupe scena cu „Choke me” și vreo 170 de milioane de oameni o vor privi. Piesa e despre luptele noastre interioare. Și, iată, despre cum le dăm afară în văzul tuturor.

Citește mai mult

bulgaria - profimedia

Românii sunt pasionali și impulsivi când vine vorba de politică. Ne-am obișnuit să fie o caracteristică pe care o justificăm cu originea noastră latină, însă e un aspect negativ. Am observat evoluția vecinilor noștri de la sud, de-a lungul anilor și cu predilecție în ultima perioadă. Cu toate că au avut o instabilitate politică — între 2021 și 2026 au avut loc 8 alegeri pentru diferite structuri de putere și s-au schimbat 10 guverne, iar în aprilie 2026 au ales un pro-rus să facă guvernul — Bulgaria a aderat la moneda euro și a rămas o țară stabilă economic foto: Profimedia

Citește mai mult

Biserica cu Moartea / sursa foto: Google Maps

Ceea ce face Biserica cu Moartea unică – și ceea ce, consider, a popularizat acest nume pentru ea, chiar și printre localnici, unii dintre ei chiar necunoscând faptul că numele oficial al bisericii este “Sf. Nicolae” – este multitudinea de evenimente stranii și tragice ce s-au desfășurat în jurul ei. foto Google Maps

Citește mai mult