Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

Atacul asupra binomului politician–funcționar. Încrederea socială – cimentul oricărei democrații funcționale – s-a fisurat periculos

Protestatară supărată

Foto: Profimedia

Într-o Românie obosită de tranziții neterminate și promisiuni neonorate, discursul radical al liderului AUR, George Simion, capătă rezonanță. Nu este doar o manifestare a nemulțumirii populare – este o strategie politică bine calibrată, care țintește în inima sistemului: binomul politician–funcționar.

Această alianță tacită, între decidenții politici și aparatul birocratic, este prezentată ca o simbioză toxică, responsabilă pentru stagnarea instituțională a statului. În acest context, propunerea lui Simion de a concedia jumătate de milion de bugetari nu este doar o exagerare populistă, ci un atac direct asupra unui model de guvernare perceput ca fiind corupt, ineficient și rupt de cetățeni.

Simion împrumută și adaptează o retorică anti-sistem care face carieră în întreaga Europă. La Bruxelles, unde distanța dintre cetățeni și decidenți este adesea acuzată, funcționari și politicieni sunt descriși drept captivi într-un „turn de fildeș” – bine plătiți, bine protejați, dar deconectați de realitate. Aceeași imagine este proiectată acum și asupra funcționarilor de la București.

Această paralelă are priză la un segment tot mai larg al societății: oamenii care simt că au muncit, dar nu au primit; care plătesc taxe, dar nu beneficiază de servicii publice de calitate; care văd cum fondurile europene dispar în contracte dubioase și proiecte neterminate. Pentru ei, administrația nu este garantul ordinii, ci expresia unei injustiții cronice.

Aici se joacă miza reală a discursului lui George Simion. Pe de o parte, el validează furia populară, captând sprijinul celor care nu mai au încredere în „stat”. Pe de altă parte, atacă direct fundamentele instituționale și administrative ale democrației românești.

Această dublă strategie – de revoltă sinceră și destabilizare calculată – poate părea legitimă într-un climat de neîncredere. Dar ea vine cu riscuri uriașe. Atunci când contestarea sistemului devine echivalentă cu distrugerea lui, câștigul politic pe termen scurt poate însemna haos instituțional pe termen lung.

Și mai grav este impactul asupra relației României cu Uniunea Europeană. În discursul său, fondurile europene nu sunt un motor al dezvoltării, ci un combustibil pentru o oligarhie locală. Este o idee seducătoare pentru cei care nu simt efectele concrete ale integrării europene. Dar ea subminează însăși legitimitatea proiectului european. Dacă mecanismele UE sunt percepute ca simple extensii ale unui sistem corupt, atunci de ce să le mai susținem?

Europa are, fără îndoială, limitele și hibele sale. Dar are și un set de valori fundamentale – transparență, solidaritate, dezvoltare echitabilă – care nu trebuie aruncate peste bord din cauza eșecurilor interne. Întrebarea reală este: de ce o parte semnificativă a cetățenilor nu simte aceste beneficii?

Este o întrebare dureroasă, dar necesară. Și ea trebuie adresată cu sinceritate, nu cu cinism. Fiindcă dacă în fața unei discuții serioase despre securitatea statului sau despre rolul instituțiilor publice tot mai mulți cetățeni răspund cu detașare sau ironie, înseamnă că încrederea socială – cimentul oricărei democrații funcționale – s-a fisurat periculos.

George Simion mizează pe această fisură. Întrebarea e: o va folosi pentru a o repara sau pentru a o adânci definitiv?

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • domnul contributor are dificultăți. „s-a” în loc de „au”. și „politrucii, judecătorii și securiștii”. e? crește rezoluția.
    • Like 0
  • D check icon
    Se simt beneficiile, însă se simte și lipsa de competență în accesarea fondurilor UE, de colectare a TVA-ului, justiția diferențiată, aroganța și lehamitea funcționarilor care lucrează cu publicul.

    Da, Simion exploatează nemulțumirile astea pentru că din partea sistemului nu bate nici măcar un zvon de reformă. Singura ‘reformă’ de care auzim este “creștem taxele și tva-ul”. Și mai angajăm niște neamuri la stat fără niciun criteriu de competență. Simion este doar un simptom, un oportunist care profită de gaura din gard.

    Întrebarea reală este: când o să avem parte de o reformă REALĂ a administrației publice, când se va întâmpla descentralizarea aia de care tot uităm să vorbim serios, când o să invețe instituțiile statului să comunice între ele?

    Haideți să vedem CUM am ajuns la Simion în primul rând! Pentru că nu papițoiul ăsta a cauzat deficit de 10% și ne-a adus în impasul economic în care ne aflăm! Nu el s-a bătut cu pumnul în piept cu banii de PNRR care acum sunt blocați pentru că unii sunt speciali.

    Nemulțumirile astea sunt cât se poate de reale! Iar dacă cineva crede că într-un stat democratic cu instituții funcționale un singur om ne poate scoate din UE, ei bine, atunci poate că nu crede în democrație suficient!
    • Like 1


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult