Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Autobuzul cu măști

Printre jucăriile mele de copil, într-o Republică Populară cenușie care începuse a construi socialismul după model stalinist, se număra un autobuz de tablă, vopsit în culori țipătoare, care m-a fascinat și mi-a stăruit multă vreme în amintiri. La ferestrele autobuzului meu se arătau chipuri venite dintr-o lume străină: copii-păpușă, cu părul pieptănat fără cusur, bunicuțe proaspete, cu ochelari pe nas și clasicul coc pe ceafă, bătrânei roșii în obraz, cu părul alb și mustața răsucită, dar și adulți îmbrăcați impecabil, plini de aplomb, care se vedea de la o poștă că în viața de zi cu zi se ocupau cu treburi importante, inaccesibile mie. Îmi plăcea să-mi imaginez pentru fiecare dintre ei o poveste, un destin. Cu toate acestea, mă neliniștea imobilitatea, aerul lor inflexibil, ca o amenințare, dincolo de zâmbetul monolitic optimist. Ce n-aș fi dat să pot arunca o punte vizuală măcar cu fetița aceea cu codițe aurii și ochi albaștri, sau cu băiețelul de alături, cu privire serioasă și obraji bucălați! Cât despre cei mari, era imposibil să-mi imaginez un dialog cu ei. Aceste fețe priveau dincolo de mine, ca și cum ar fi văzut ceva ce eu nu puteam vedea, ridicând o barieră de netrecut. Atunci am înțeles că eu nu voi fi niciodată acolo, dar nu am încetat să mă întreb cine sunt ei, de unde vin, încotro se îndreaptă. 

După aceea, autobuzul de tablă, vopsit în culori țipătoare a trecut de nenumărate ori prin viața mea, stârnind o uimire și o teamă comparabile cu acelea de odinioară. L-am observat în Decembrie ‘89, furișându-se printre umbrele trecutului; apoi adesea în timpul acestei interminabile tranziții, în ‘90, ‘91 și ‘99; în toiul mineriadelor, grevelor generale și frământărilor de tot felul; bântuie la mitinguri, crize economice sau politice. Își taie drum printre noi, peste noi, și de fiecare dată lasă în urmă răni grele, ca o molimă puturoasă. În acest sarcofag aproape etanș nimeni nu pătrunde, în afară de ei și ai lor, iar privirile lor țintesc dincolo de noi, ridicând bariere de netrecut. Sunt la fel de imobile și de nepătruns ca pe vremuri, numai că acum, dezbrăcate de misterul ce le disimula, au redevenit ceea ce au fost dintotdeauna: doar niște măști.

Astăzi, cu aceeași nedumerire, nu încetez a mă întreba: Ce caută ei aici? De unde vin? Încotro se îndreaptă?

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Corina check icon
    Probabil că era o jucărie din străinătate autobuzul acela, că prea seamănă a operă de artă, cu atâtea detalii expresive. :) Altfel, mă mir că retrăiți sentimentul de excludere. Azi, la noi autobuzul e al săracului, al omului simplu în genere. Mă bucur foarte mult că o persoană ca dumneavoastră s-a hotărât să scrie pe Republica. E deosebit, mi-a plăcut.
    • Like 0
  • Ce coincidenta, tocmai am comentat pe Adevarul (la un articol bun al lui Liviu Avram), unde, din nenorocire, nu poti respira de un trol ingrozitor care se izteste mereu si otraveste atmosfera cu o rautate de reptila revenita din paleolitic. M-a dus cu gandul la regimul anterior din Romania. Toti cei care s-au prins ca in acea societate e suficient sa minti si sa joci teatru ca esti cu partidul si chiar sa-i torni pe cei care erau cinstiti si spuneau adevaruri incomode, au ajuns bine, au intrat in mafia lor. Acea mafie era formata din toti profitorii de prostia maselor indobitocite care-si vedeau de munculita lor si-si castigau painea cinstit. Desigur ca marsavia a transpirat si tot mai multi oameni au fost corupti la nemunca, la spaga, la furat, incat societatea noastra devenise locul unde se fura propria caciula...Dar indivizi lipsiti de bun simt si de scrupule descendenti din fosta mafie au proliferat in perfecte conditii dupa '89, au capatat un aplomb de neimaginat. CUM SA-TI MAI FACI SPERANTE ca tara asta se va civiliza vreodata cand haladuiesc atatea elemente de acest gen in libertate si ranjesc la noi!!! De aceasta factura sunt cei care au fost in stare sa-si traga foloase din tranzitie dupa '89 fara sa se gandeasca la mii si mii de suflete care au avut de suferit din cauza actiunilor lor...Acestia sunt cei care urasc ideea de justitie, de anticoruptie, de insanatosire a climatului politic, adminsitrativ, social, educational. Lor le place sa traiasca in CLOACA INFRACTIUNILOR in care ei sunt tartorii si au pus mana pe toate mijloacele de prostire in masa, jucandu-se cu soarta acestei tari. Si in aceasta plaga a societatii se situeaza, desigur, fostii agenti sovietici care si-au asigurat stafeta mai departe. Cam stim unde vor ei sa ajunga!
    • Like 3
vezi toate comentariile
Subiecte din acest articol
Îți recomandăm

Pălărie de damă

Copiii mamei soacre și-au confruntat notițele abia după înmormântare. Adevărul i-a eliberat, au urât-o pentru câteva ore, dar prevederile testamentare și o ladă de șampanie vintage, scumpă, cumpărată chiar de soacră-mea pentru ocazie, a mai atenuat șocul și a netezit o parte din drumul spre vindecare. (Foto: Profimedia Images)

Citește mai mult

Bosnia Romania

Suntem contrariați de atmosfera din Bosnia, de modul în care a fost primită echipa națională. Lucescu vorbea chiar de condiții de divizia C, evident după ce a criticat arbitrajul, ca în toată cariera lui. Comentatorii sunt siderați de ostilitatea gazdelor, și ne întreabă retoric cu un ton superior dacă ne-am săturat de UE, uitați asta ne așteaptă în afara blocului comunitar. Înseamnă că domnul Lucescu, domnii Grădinescu și Mocanu și tot restul suporterilor care cred că România e altfel, nu știu în ce condiții joacă unii juniori în România. foto Profimedia

Citește mai mult

Nicolae Șerban

E greu să vezi în agricultură mai mult decât vreme, prețuri și noroi. Dar în halele de la Orbeni, printre senzori, tabele și camioane care nu merg niciodată goale, înțelegi că povestea asta e despre altceva: despre disciplină. Despre felul în care cineva a decis că nu „merge și-așa”, că agricultura e știință, nu poezie, și că, atunci când partenerii potriviți se întâlnesc, produsul românesc poate sta pe raft nu doar în iulie, ci și în ianuarie.

Citește mai mult

expert contabil

Pentru fiecare 10.000 de lei distribuiți, impozitul crește de la 1.111 lei la 1.905 lei, iar firmele trebuie să verifice activul net și capitalul social înainte de a face orice distribuție. „Cota de 16% intră în vigoare de la 1 ianuarie, dar se aplică pentru dividendele distribuite după 1 ianuarie. Or, ce dividende pot eu să distribui în ianuarie? Pe cele din trimestru IV, cele care se formează chiar acum”, explică expertul contabil.

Citește mai mult
Citește în continuare pe republica.ro