Adrian Vasilescu

Preţurile, în economiile de piaţă, sunt mişcătoare. Oricum! Dacă mai intervin şi şocuri generatoare de crize, mişcarea lor – fie în sus, fie în jos – devine, inevitabil, agitată si dezordonată.

Primul val a lovit, cum am subliniat deja, în octombrie 2024. Alte două valuri au lovit în noiembrie şi decembrie.

Inflația agresivă a cucerit cel mai înalt vârf în noiembrie 2022. Prețurile au continuat să crească si după acest moment…dar ceva mai încet. Vom încheia anul, așa cum sună prognoza BNR, cu o rată în descreștere de la 8,07 procente în octombrie la 7,50 în decembrie. Foto: Facebook Adrian Vasilescu

Într-o lume în care, de la cumpăna secolelor XX și XXI, turbulențele s-au ținut lanț - începând cu Japonia, continuând cu Asia de Sud-Est și cu Rusia, urmate de Marea Recesiune Globală și de …”crizele peste crize” izbucnite în 2020 fără să se fi încheiat încă - faimoasele “bule” economice ori financiare au devenit fenomene “obișnuite”. Toate au explodat! Conjuncturi în care “raidurile” Statului în teritoriile economiei de piață sunt tot mai frecvente. Inclusiv, dacă nu în primul rând, în Statele Unite ale Americii. În opiniile multor analiști, Piața Liberă - artizan al bunăstării în ultimele secole - e în pericol.

P. P. Carp, politician conservator cu vederi de stânga - de două ori prim-ministru…și ministru al finanțelor în primele două decenii ale secolului al XX-lea - într-o dezbatere în guvern pe marginea bugetului statului a insistat să fie consemnat că “românul se naște bursier, își petrece viața activă ca salariat și moare pensionar”. Vrând să spună că, la noi, în bugetele gospodăriilor populației, veniturile din capital erau o rara avis. Foto: Inquam Photos/ Octav Ganea

De ani buni, s-au tot adunat dovezi - si încă dintre cele mai semnificative - ce pun în valoare piața noastră valutară ca stâlp de stabilitate al economiei românești. Și ca probă certă a sănătății leului.

Dacă BNR ar fi finanțată de la Buget, deși ar fi absurd să fie așa, Bugetul ar fi obligat să suporte toate cheltuielile băncii centrale. Din ce fonduri? Din veniturile adunate din impozite si taxe și din împrumuturile angajate pentru acoperirea deficitelor anuale! Absurd! Calculați ce sume fabuloase ar trebui să aibă Bugetul pentru ca să finanțeze investițiile băncii centrale, cheltuielile de susținere a politicii monetare, achizițiile de blindate în care se transportă zilnic bani în toate zonele țării și întreținerea lor, plus întreținerea echipajelor militare care asigură paza transporturilor de bani, salariile personalului, menținerea în stare de bună funcționare a întregului patrimoniu al BNR! (sursa foto: opiniibnr.ro)

Preocuparea pentru formarea gândirii economice în școli evoluează încă pe terenuri de căutări și de încercări. Fie că scopul este educația financiară sau cea antreprenorială, fie economia generală sau mai specialele cursuri de contabilitate în colegiile economice, misiunea profesorilor care și-au asumat predarea acestor discipline este extrem de dificilă. Din cel puțin două motive. Mai întâi pentru că, în tematicile de la bacalaureat, nu se regăsește niciuna dintre aceste discipline. Așa că, potrivit … “cutumei”, interesul elevilor - și mai cu seamă al multor părinți - pentru orele de economie…e scăzut. Din ce în ce mai scăzut!

Camelia Popa, psiholog, jurnalist, scriitor si profesor, autoarea romanului Regina nebunilor - “care a surprins pe toată lumea” cum remarca, într-un interviu, editoarea cărții - regretă “zăpezile de altădată”. Într-o reacție pe Facebook, la întâmplările de săptămâna trecută - într-un liceu din București și într-o școală din județul Prahova - ce au scandalizat opinia publică, invocă anii în care era ea elevă…când “rușinea avea rol de pârghie în procesul educativ”.

Picasso, la o expoziție cu desene ale copiilor, a scris în cartea de impresii: “Eu am muncit 20 de ani ca să învăț să desenez ca ei”… Ce însușiri nu lipsesc în comunicarea copiilor cu cei din jur? Simplitatea și firescul exprimării. Foto Inquam Photos