
Foto: Profimedia
Menopauza e un moment de restart și nu înseamnă încheierea vieții; dimpotrivă, explică doctor Alina Burlacu, medic primar endocrinolog. Într-un interviu pentru Republica.ro, medicul vorbește despre perspectiva pe care femeile ajunse în cabinetul specialistului o asociază cu menopauza: dispariția vieții sexuale, reducerea feminității și îngrășarea. Adesea sunt prejudecăți bazate pe niște proiecții, în special la nivel emoțional și psihologic, atenționează medicul punctând soluțiile pe care fiecare dintre noi le avem astăzi la îndemână.
Coordonator al Centrului de menopauză Floreasca din cadrul rețelei de sănătate Regina Maria, doctorul Alina Burlacu vede săptămânal zeci de paciente aflate la menopauză. Pe ușa cabinetului, acestea intră nu doar cu simptome, ci și cu prejudecăți legate de etapa în care se află: nu se mai simt atrăgătoare sexual și fizic, nici utile în viața familiei și, din punct de vedere social, intră într-un con de umbră. O prejudecată extrem de nocivă ține însă de absența monitorizării medicale, remarcă medicul: „Considerând că nu mai au menstruație, nu mai vin la controale ale sânilor și a aparatului genital, sau nu mai folosesc protecție în timpul actelor sexuale” (n.r. și de aici riscul transmiterii BTS). Alina Burlacu vorbește și despre prejudecata publică existentă vizavi de comportamentul femeilor aflate la menopauză: că sunt nesuferite, că sunt schimbătoare, au bufeuri, se îngrașă. „O femeie la menopauză nu se transformă într-un monstru”, spune medicul care oferă și soluții pentru combaterea acestor prejudecăți: „o corectă informare a femeii care este în această perioadă și o discuție deschisă cu familia referitor la nelămuririle și schimbările care apar”.

Când apare menopauza. Se întâmplă să fie modificări în ceea ce privește vârsta la care o persoană de sex feminin intră la menopauză. Potrivit definiției, orice încetare a funcție sexuale active la 40 de ani este menopauză precoce. Între 40 și 45 este menopauză precipitată. Unele femei intră mai devreme la menopauză, iar motivele diferă, spune medicul. De la tratamente chirurgicale și tratamente de chimioterapie, radioterapie pentru diverse forme de cancer, la cauze genetice sau stres excesiv, stres emoțional, fluctuații mari de greutate, anumite boli autoimune, la fumat, obezitate și alimentație dezechilibrată. Toate acestea duc la o intrare la menopauză mai devreme, explică Alina Burlacu. Potrivit medicului, prin menopauză se poate trece și lin. Și asta dacă sunt parcurși câțiva pași, precum:
Informarea corectă a pacientei privind evoluția tulburărilor menstruale și a simptomelor
- O pregătire legată de consult ginecologic, consult endocrinologic, imagistică a sânului, analize de sânge, ecografie abdominală
- Înțelegerea tuturor simptomelor și a semnelor care apar, bazată pe informarea pacientei și a consulturilor necesare
- Tratarea celor mai supărătoare semne și simptome care apar, la ginecolog sau la endocrinolog, cu medicație naturopată sau cu medicație hormonală adecvată și, evident, cu suplimente corect administrate și personalizate.
Simptomele aflate în vârful icebergului. O femeie informată își menține frumusețea, feminitatea și sănătatea și după menopauză, concluzionează Alina Burlacu: „Soluțiile stau la medic, la psiholog, la bucătărie sau la nutriționist și la sala de sport”. Întrebată câte simptome sunt asociate acestei perioade din viața unei femei, doctorul endocrinolog spune: „Miriade”, un termen termen derivat de la noțiunea de miriapod. Ea compară menopauza cu un iceberg. „Vârful e reprezentat de simptomele cele mai supărătoare: bufeuri, transpirații nocturne, ceața mentală, tulburările de dispoziție. Destul de supărătoare sunt și uscăciunea vaginală, jena la contactul sexual și secundar, libidoul – a cărui scădere vine atât din uscăciunea vaginală, cât și din modificările care apar la nivelul hipotalamusului, hipofizei și cortexului. Mai sunt modificări mai puțin cunoscute – la nivelul articulațiilor mici (mâini și picioare). Foarte cunoscută este retenția hiposalină cu grăsime în jurul abdomenului și cu plusul ponderal, dar redutabilele semne ale menopauzei apar în timp și se leagă de afecțiuni ale aparatului cardio vascular, riscul de ateromatoză carotidiană, coronariană și generalizată, creșterea colesterolului, hipertensiune”, explică doctor Burlacu. Alte simptome sunt osteoporoza și predispoziția la apariția Alzheimer. Evident, cunoscute sunt și afectarea elasticității pielii, a strălucirii, și căderea și rărirea părului.
Suplimentele minune există? Pentru menopauză te poți pregăti însă, și aici funcționează proverbul Cum îți așterni, așa dormi. Așa că un program armonios de alimentație, urmărirea stării de sănătate, somnul echilibrat și sportul ne pot ajuta în confruntarea cu această perioadă de viață. Suplimente minune nu există, oricât de bine ar fi marchetate, consideră medicul. Suplimentele de care se ocupă medicina alternativă pot fi pe bază de fitoestrogeni din plante, medicație ayurvedică și suplimente bazate pe plante și combinații de plante care nu conțin hormoni. Potrivit coordonatoarei Centrului de Menopauză Floreasca, „adevăratul tratament care ajută ca o femeie să treacă bine fizic și psihic, cu o bună sănătate a organelor și sistemelor, evident coroborat cu tratarea specifică a fiecăruia, e menopost hormone therapy (MHT). Nu se mai numește tratament de substituție, deoarece noi nu putem substitui în întregime hormonii care încep să ne părăsească”.
Cu răbdare, despre estrogeni. Estrogenii rămân simbolul feminității. Sunt trei tipuri de estrogeni: estradiol (estrogenul cel mai potent), estrona și estriolul, care este cel mai slab și este metabolitul celor două. Estrogenii au receptori, practic în toate aparatele și sistemele: la nivelul pielii, la nivelul creierului, la nivelul oaselor, a sânilor, a endometrului, a ovarelor, a tubului digestiv. Ne mențin frumusețea, sănătatea, buna funcționare a sistemului nostru genital. În momentul în care intrăm la menopauză, rezervele de estrogeni scad. Nu există rezerve nebănuite de estrogeni, explică dr Burlacu, pentru că principala sursă de estradiol este la nivelul ovarului, mai puțin la nivelul suprarenalei. Estrona se produce și în țesutul adipos, dar este un estrogen de calitate mai scăzută, iar estriolul are efecte puține și doar la nivel local. Și pentru că rezervele noastre de estrogeni sunt limitate, în aproximativ patru ani de când începe menopauza, ne pierdem și rezerva. Întrebată dacă putem suplimenta pe cale naturală estrogenii, răspunsul medicului endocrinolog este negativ. Și asta pentru că estradiolul produs de ovarele noastre este unic. „Putem încerca să suplinim, să aducem din exterior fitoestrogeni – adică estrogeni din plante, precum cei din soia, brusture, trifoi – sau putem lua tratament hormonal, bazat pe estrogen și progesteron (n.r. produse în laborator și care au o structură biochimică identică cu a hormonilor noștri) astfel încât să putem preveni neplăcerile menopauzei, să întreținem sănătatea osoasă și să prevenim creșterile de colesterol, depunerile de colestorol pe vase și să menținem sănătatea inimii și a creierului”.
Ce presupune tratamentul cu estrogen. Tratamentul cu estrogen – administrat și dozat corespunzător, și mereu combinat cu progesteron - este unul benefic sănătății, afirmă doctorul Alina Burlacu. Estrogenii se administrează singuri doar în situații particulare, atunci când pacienta a trecut printr-o intervenție de îndepărtare a uterului. Tratamentul cu estrogen poate fi început la apariția primelor simptome și se poate aplica atât sub formă de puf-uri, cât și sub formă de gel, pe piele. Administrarea poate fi zilnică sau discontinuă: 21 de zile, cu o pauză de o săptămână pentru persoanele care doresc să aibă menstruație. Beneficiază de acest tratament orice femeie care nu are contraindicații majore, acestea fiind reprezentate de un cancer estrogeno dependent activ, trombofilie cu mutații severe, istoric de trombembolism pulmonar, obezitate morbidă cu complicații, hemangioame hepatice evolutive. Durata tratamentului poate fi de 10 ani, conform ultimelor ghiduri, cu monitorizare frecventă. Înainte de a începe acest tratament, pacienta este supusă mai multor controale: ecografie și mamografie, ecografie transvaginală, test Babes Papanicolau, ecografie abdominală, consult cardiologic cu ecografie Doppler de carotidă și de vene – tocmai pentru a limita la minim reacțiile potențial negative asociate tratamentului cu estrogeni.
Studii și riscuri. Pentru a minimiza riscul de apariție al cancerului de sân, anterior începerii tratamentului, pacienta este supusă unor investigații complexe, accentuează dr Alina Burlacu.: „Facem o anamneză profundă a istoricului de cancer sân / ovar / uter sau de endometru pe care îl are pacienta. Eventual se pot face și analize genetice dacă există mai multe femei în familia doamnei, care au cancer de sân sau de ovar. Adevărat, a existat un studiu mai vechi, WHI, care a arătat o legătură între cancerul la sân și tratamentul cu estrogen, dar aici s-a dovedit a fi un lot ales nepotrivit. Doamnele aveau peste 60 de ani și începuseră tratamentul de substituție destul de târziu și / sau nu fuseseră corect monitorizate. Se consideră mai nou că, riscul de a face cancer de sân la o doamnă care face tratament exclusiv cu estrogen este extrem de mic. Riscul de cancer de sân este de fapt crescut prin adăugarea progesteronului, mai ales de sinteză la estrogen. De exemplu, din 10.000 de paciente care fac tratament de substituție fac cancer de sân 36, iar din 10.000 de paciente care nu fac tratament de substituție vor face cancer de sân 30. Prin tratament de substituție înțeleg tratamentul cu estrogeni și cu progesteron”.
Pacientele au nevoie de informații corecte, de investigații complexe și de tratament, iar în cadrul rețelei de sănătate Regina Maria există un centru dedicat menopauzei, în care orice femeie aflată în acest moment al existenței poate beneficia de o echipă pluridisciplinară, spune dr Alina Burlacu. Indiferent dacă face sau nu tratament de substituție, aici poate să își trateze o problemă cardiacă, își poate trata osteoporoza, poate obține informații corecte privind îngrijirea părului, poate învăța cum să își țină în control greutatea, își poate trata sau ameliora problemele de somn sau emoționale. La Regina Maria, în centrul nostru, oferim suport și tratament”.
Mesajul medicului endocrinolog pentru femeile din România
- „Menopauza este o etapă fiziologică, nu este o boală. Avem nevoie de informație, suport, control și de tratament, în cazul în care se impune”.
- „Consider menopauza ca un moment în care ne resetăm stilul de viață și prioritățile, ritmul în care alegem să trăim prioritizându-ne pe noi însene.”
- „A veni la medic și a vorbi despre problemele care apar în perioada de menopauză nu este o dovadă de slăbiciune, ci una de putere. Inclusiv de a cere ajutor. Femeia la menopauză nu este la sfârșitul vieții, ci dimpotrivă. Începe o nouă perioadă în care să avem grijă de noi și să prevenim boli cronice, astfel încât să avem o viață lungă și sănătoasă. Tratamentul hormonal nu este nici elixirul tinereții, nici otravă. Nu trebuie să îl priviți ca pe o rezolvare a tuturor problemelor, legate, de exemplu, de plusul ponderal, de problemele de piele, de tulburările de memorie. Ținem cont că tratamentul hormonal este unul de susținere, care ajută. Nu este otravă. Riscul de boală cardiovasculară, de tromboză, poate fi diminuat și chiar înlăturat printr-un screening corect înainte de a începe tratamentul de înlocuire hormonală”.
Proiect susținut de Rețeaua de sănătate REGINA MARIA – partener principal de obiceiuri sănătoase.
Un demers educativ, menit să stimuleze mintea și corpul pacientului modern.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.