Foto: Inquam Photos / George Călin
Ce simt că trebuie să fac eu, de mâine încolo, după rezultatele testelor PISA:
1. Să mă asigur de zece ori că elevii mei au înțeles ce le-am predat în clasă;
2. Să-i ajut să facă legături între noțiunile predate în clasă cu viața reală, cu locuri, oameni și simboluri care contează pentru ei;
3. Să fac mai multe trimiteri la conținuturile altor materii. Istorie, geografie, literatură, orice i-ar ajuta să înțeleagă că materiile astea nu sunt altceva decât cărări diferite care duc în același punct. Cunoașterea profundă.
4. Voi insista mai mult pe explicarea cerințelor unui exercițiu. Este important să le fie clar copiilor ce li se cere să facă;
5. Voi insista mai mult pe exerciții care presupun dezbatere, argumentare și formularea unor păreri personale;
6. Mă voi asigura că termenii noi învățați în lecție sunt folosiți corect în comunicarea scrisă și orală;
7. Îmi voi diversifica exercițiile care formează atitudini, convingeri și ajută la înțelegerea și asumarea unui sistem de valori;
8. N-am de gând să mă smiorcai, să dau vina pe alții, să cred că are cineva cu mine. N-am de gând să ridic osanale școlii de altădată, nu intenționez să mă plâng ca profesorii nu mai sunt respectați și în nici un caz nu-mi voi căuta scuze.
Mai important decât orice, sub nici o formă nu voi da vina pe copii.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
În educația occidentală, materia este modelată după tiparul individului, în timp ce în educația comunistă individul este modelat după tiparul materiei. O mare problemă a educației tehnocentriste ar fi că bazele oricărei materii sunt date prea devreme, când copilul nu are un grad ridicat de maturizare. Acest lucru se întâmplă pentru a-i imprima o cantitate mai mare de informații.
În educația occidentală - din nou, de unde provin testele PISA - bazele sunt puse mult mai târziu (cam spre clasa a 7-a). De aceea testele PISA conțin mai puțină materie din fiecare disciplină (în general bazele). Să spunem că ei parcurg cam 20% din matematică pe tot parcursul școlii, în timp ce noi parcurgem 80%. Cum se face totuși că occidentalii au matematicieni, fizicieni etc., dacă materia predată este mai puțină? Răspunsul este simplu: cei care au aplecare către științele exacte (valabil și pentru restul materiilor) sunt detectați din timp de către o echipă specializată de psihologi și îndreptați către un palier avansat.
La noi se face la grămadă, ca în Armata Roșie. Cine nu ține pasul, e călcat în picioare. Din păcate educația noastră este încă de inspirație sovietică. Noi nu avem un învățământ diferențiat, ci la grămadă.
„Ministerul Educației scoate din raportul OCDE tradus în română, al rezultatelor PISA 2022 pe țară, graficele care arată creșterea analfabetismului funcțional și scăderea sentimentului de apartenență la școală al elevilor
Ministerul Educației a publicat, în ziua lansării rezultatelor PISA 2022, o traducere „aranjată”, în limba română, a Notei de țară făcută de OCDE în limba engleză.
Documentul de 8 pagini a fost distribuit tuturor jurnaliștilor și invitaților la conferința de lansare a rezultatelor PISA 2022 de la Biblioteca Centrală Universitară, organizată de același minister. De asemenea, în comunicatul de presă publicat pe edu.ro, nu există nicio referire la aceste scoruri negative, ci sunt menționate doar rezultatele peste nivelul 2, considerat de bază.
Documentul în varianta română conține 90% din documentul publicat în limba engleză de OCDE. Au fost extrase, fără vreo semnalizare specifică pe text sau atenționare verbală la fața locului, în timpul conferinței de lansare sau la declarațiile de după, mai multe pasaje și grafice esențiale, în special cele care puneau rezultatele României la PISA într-o lumină care ar fi considerată neavantajoasă de oficialii din minister. Este vorba despre un grafic cu procentele de analfabetism funcțional la Matematică, Citire și Științe, mai multe paragrafe sau propoziții care puteau atrage critici la adresa autorităților.
Cel mai bun exemplu este cel al graficului care ilustrează procentul de analfabetism funcțional – 49% la Matematică, 42% la citire și 44% la Științe. Acest grafic a fost cu totul șters din prezentarea OCDE în varianta românească publicată de Ministerul Educației. Acest grafic mai arăta și procentul foarte mic de excelență – 4% pentru Matematică (față de 9% media OCDE), 2% la lectură (față de 7% media OCDE) și 1% la Științe (față de 7% media OCDE.
Un al doilea grafic din prezentarea OCDE a fost „prelucrat” în varianta tradusă de Ministerul Educației din România. În graficul original era ilustrată diferența foarte mare între elevii de 15 ani cu statut socio-economic și cultural dezavantajat și cu rezultatele cele mai slabe față de cei cu rezultatele cele mai bune. Comparația era făcută cu două state premiante la PISA tocmai pentru a vedea contrastul și pentru a sublinia ce înseamnă echitatea educațională și reducerea vulnerabilităților reprezentate de aceste criterii. Statele erau Estonia – cea mai bună țară la PISA din Uniunea Europeană și a patra în lume – și Japonia, a doua țară în clasamentul rezultatelor PISA 2022, cu o medie de 150 de puncte peste România. A fost introdusă pentru comparație o singură țară în graficul respectiv, făcut de Ministerul Educației – este vorba despre Turcia, care deși este cu câteva locuri înaintea României, nu poate decât să se asemene cu structura din România a diferențelor și decalajelor create de statutul socio-economic.
La paginile 4-5 ale documentului în Limba română a fost înlocuit paragraful OCDE comparativ care arăta că cei mai avantajați dintre elevi din punct de vedere socio-economic sunt mult sub cei cu același statut din Estonia și Japonia la rezultatele PISA: „În România, 26% dintre elevi (cea mai mare pondere) se aflau în prima quintilă internațională a scalei socioeconomice, ceea ce înseamnă că se aflau printre cei mai avantajați elevi care au susținut testul PISA în 2022. Media scorului la matematică a fost de 498 de puncte. În Estonia și Japonia, elevii cu un mediu socioeconomic similar tind să obțină scoruri semnificativ mai mari.” - https://www.edupedu.ro/ministerul-educatiei-scoate-din-raportul-ocde-tradus-in-romana-al-rezultatelor-pisa-2022-pe-tara-graficele-care-arata-cresterea-analfabetismului-functional-si-scaderea-sentimentului-de-apartenenta-l/
Si tot asa, pentru ca modificarile nu s-au oprit aici. Ne miram de ce nu reusim.
https://www.parintiicerschimbare.ro/teste-pisa-matematica/
să văd ce mari probleme se dau la testele Pisa pentru matematică.
Mi s-au părut ridicol de ușoare. Unele dintre ele arată mai mult a teste de inteligență (IQ) decât de matematică. Sunt sigur că un elev bun la matematică teoretică nu ar trebui să aibă dificultăți la rezolvarea lor.
Singura concluzie pe care o trag de aici este că elevii au mari deficiențe cu gândirea logică. Este rezultatul anilor de zile petrecuți în fața ecranelor (jocuri pe PC, PS, tel., căscat ochii la TV, scroll-at Tik-Tok, FB etc.) și primit totul de-a gata, fără bătăi de cap. Școala cere copiilor mai mult exerciții de memorie și mai puțin de gândire. Și pentru că ecranele mai mari sau mai mici au venit la pachet cu renunțarea la lectură au apărut și dificultățile de interpretare/înțelegere a textelor citite.
Nu știu cât are de-a face școala cu asta, cât mai degrabă familia. Copiii văd ce fac părinții și copiază comportamentul lor. Câți copii mai văd părinții citind? Dar stând toată ziua cu smartfonul în mână sau la TV?
Cum creștem în testele Pisa? Numai determinându-i pe copii să gândească și să citească. La fel cum sportul ne întărește mușchii, ar trebui să ne preocupe și exersarea minții.
Educația matematică culege din matematică doar acele elemente care ajută în mod cert - și sunt studii începute încă din anii 50 - care dezvoltă gândirea critică. Acest tip de educație poartă numele de educație pedocentristă (centrată pe copil, pedo - copil în limba greacă).
Educația românească este o educație tehnocentristă (centrată pe materie, nu pe copil), o moștenire venită din educația comunistă.
Încerc o altă explicație: educația pedocentristă fasonează și modelează matematica după nevoile copilului, în timp ce educația tehnocentristă fasonează și modelează copilul după tiparul matematicii. În educația pedocentristă matematica este doar un pretext, în timp ce educația tehnocentristă se ocupă cu studiul matematicii.
Există și niște explicații științifice. Să spunem că matematica are niște cărămizi, pe care le-am putea numi de la A la C. Tot ce începe de la C spre Z reprezintă matematică propriu-zisă. În educația tehnocentristă și în special educația de inspirație sovietică, aceste cărămizi sunt puse într-o etapă în care copilul nu este pe deplin maturizat. Ca o analogie, e ca și cum ai clădi fundația unei case pe o mlastină. În educația pedocentristă, ele sunt puse corect, însă la o vârstă apropiată adolescenței. De regulă, cam ce se învață la noi în clasa a 5-a se învață în afară în clasa a 7-a.
Desigur, există copii care se maturizează mai repede. Aceștia au o anumită aplecare către matematică. În sistemele performante ei sunt extrași și îndrumați către o zonă de matematică avansat, foarte asemănătoare cu ce se face la noi.
Rezultatul este că marea masă de elevi, datorită unor cărămizi puse la o vârstă nepotrivită, vor învăța mecanic - vă asigur, din experiență proprie, că orice exercițiu de matematică se poate face fără să-l înțelegi - și vor uita cele mai simple elemente.
Sau, dacă vreți, la ei - occidentalii, că testele PISA vin de-acolo - se învață puțin și temeinic, în timp ce la noi se îngurgitează mult, aiurea și degeaba.
Numeroși profesori au ieșit în public și au declarat, cu argumente solide, că testele PISA nu se potrivesc cu sistemul nostru. Așa că e normal să fie picate, și vor fi picate în continuare, până când educația actuală va abandona principiile sovietice și se va axa exclusiv pe principii occidentale.