Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Spui că elevii nu sunt în măsură să-ți aprecieze ție munca pentru că nu au pregătirea ta profesională? Înseamnă că nu ai înțeles ca profesor faptul că ei sunt beneficiarii direcți ai actului educațional

Cancelarie

Foto: Inquam Photos

Îngăduiți-mi câteva (scurte) considerații cu privire la formularele de feedback date de elevi profesorilor:

1. În lumea reală, aia sănătoasă la cap, feedback-ul este cel mai bun instrument pentru a-ți îmbunătăți calitatea serviciilor oferite.

2. În lumea reală, chiar dacă vor fi unii care îți vor oferi feedback negativ pe motive subiective, întotdeauna dar întotdeauna un profesionist, un om care își face cu responsabilitate meseria, va fi apreciat de mai multă lume decât cei care îl critică.

3. Orice profesionist știe că are nevoie de feedback pentru că nu ai cum să fii perfect. Nu ai cum sa le faci bine pe toate. Un șut în fund, un pas înainte, nu? 

4. Dacă spui ca nu ai nevoie de feedback înseamnă că nu ești profesionist, nici nu mai are rost să argumentez de ce, ești un biet diletant înspăimântat de orice ți-ar clătina imaginea aia construită pe hârtii, bibliorafturi și pupincurisme. Doar mediocrii se cred perfecți.

5. Spui ca elevii nu sunt în măsură să-ți aprecieze ție munca pentru că nu au pregătirea ta profesională? Înseamnă că nu ai înțeles încă faptul că ei sunt beneficiarii direcți ai actului educațional.

6. Dacă susții că elevii vor da calificative proaste profesorilor exigenți, iar te înșeli, vezi punctul doi, un profesionist, un profesor bun, exigent dar corect nu se va teme niciodată de așa ceva.

7. In calitate de mediocru, vei găsi întotdeauna scuze să refuzi un feedback dat de cineva. Dacă este elev, nu e calificat, dacă e un coleg, nu e de specialitate, dacă e de specialitate, e invidios pe tine, dacă e director, e numit politic și are ceva cu tine, dacă e inspector, o face pe-a șeful. Nimeni dar nimeni nu are voie să-ți dea ție feedback, cu excepția ta, firește, care te crezi perfect.

8. Dacă faci parte din categoria celor care se cred perfecți, nu-ți face griji, vei deveni irelevant în scurt timp. Lumea merge într-o direcție în care validarea muncii tale va deveni o condiție obligatorie pentru exercitarea ei. Cu sau fără tine, în direcția aia ne îndreptăm.

Și e foarte bine asa.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Mihai check icon
    Draga Marcel, cam agresive opiniile tale, nu crezi ? Sunt parinte, nu sunt profesor, dar hai să nu punem la colt toti profesorii doar pentru ca se tem sa nu le fie "terfelită" munca. Este clar că sistemul de notare al elevilor va fi un "popularity contest", asa cum este clar ca profesorii mai sobri si/sau peste o anumită varsta, nu vor fi "votati pozitiv" de copii pentru simplu fapt că "nu sunt fun(ny)". Definitiv este nevoie de feedback despre munca profesorilor, asa cum.definitiv trebuie sa "amendam" acest instrument al feedback-ului cu un alt instrument , (nu stiu care) astfel incât să dăm sanse ambelor realitati (ale copiilor si ale profesorilor) să găseasca un teren comun. Doar ca exemplu, cand eram la liceu era un profesor tânăr (30-35 ani) care arata bine, era funny si cu care râdeam mai tot timpul. In fundament era un miștocar "răspopit" la profesorat; nu am învatat nimic de la el, nu retin nimic de la materia lui (amuzant este că materia pe care o preda era "Tehnologia materialelor" iar eu am terminat inginerie mecanica (1993) deci era materie de bază pentru mine). Profu' de matematica in schimb era un zeflemist si un nemultumit constant, care n-a dat decat de vreo 2-3 ori nota zece in cariera lui, insa am.invatat la el de am rupt (se dadea examen de admitere la facultate, am luat 32 din 36, din care vreo 25 la Politehnică, unde se intra destul de greu). Așa că nu stiu ce să zic despre profii tineri care vor lua feedback majoritar pozitiv BY DEFAULT pentru ca sunt evident mai aproape de varsta elevilor......instrumentul feedback-ului este bun in principiu, dar trebuie cuplat cu alte instrumente , ca să nu ne batem joc unii de altii. In experimentul 'Standford", dacă esti familiar cu el, am vazut ce poate face "puterea" din niste colegi de clasa, darămite in relatie elev-profesor ! Un alt exemplu revelator pentru mine este urmatorul: se intampla sa imi placă constructiile civile , am si vreo 25 de ani de experientă practica pe santier si mă uit constant pe Youtube ca sa ramân tot timpul in contact cu materialele si tehnologiile noi . Pentru asta intru pe multe canale ale companiilor producatoare de materiale si ma informez de la sursa, dupa care merg pe canalele celor care deja folosesc acele materiale si tehnologii si vad argumente pro si contra, pentru că niciodată nu trebuie sa luam vreo opinie pe nemestecate. Câte tâmpenii si idiotenii am vazut facute, mi s-au străpezit dintii !!! Si câte feedback-uri pozitive am vazut la acele tâmpenii si idioțenii, din nou mi s-au străpezit dintii. Este stiut ca natura umană consideră ceva ca fiind performant dacă are cel putin 2 ingrediente: "bine" si "repede". Un om ajunge sa faca ceva bine prin repetitivitate. Asa este creierul nostru legat la celelalte "departamente", asa a decis natura sa se intample. Ca atare, cu cat faci un lucru de mai multe ori , cu atat devii mai bun la acel lucru . In consecintă, cu cat faci un lucru prost de mai multe ori, cu atat devii mai bun la a face acel lucru prost. Si acum, succes in a-i convinge pe cei care fac demult un lucru prost, ca ei fac un lucru prost de fapt ! N-o să poti convinge un Dorel pe santier că el face de 10-15-20 de ani niste lucruri proaste IN MOD CONSTANT ! D-aia există "Dorel" , este ratiunea insăși pentru care "Dorel" este deja o institutie ! Trebuie sa ne ferim in acest subiect al relatiei profesor-elev să aplicam sabloane, de exemplu , sa luam feedback-ul la "face value" cum se spune
    .Trebuie să-i contrapunem acestui feedback o altă masura, in antiteză cu acesta bineinteles, care să dea valoare feedback-ului si nu sa-l transforme intr-un mijloc punitiv, de genul "payback time". Personal, am multe nemultumiri la adresa profesorilor, muuuuuulte, insă nu cred in justetea acestui instrument de feedback aplicat orbeste, doar pentru ca ne-a obisnuit dl Mark Zuckerberg cu "prieteni" si "feedback" intr-o cheie.de formă fără continut. Nu am o solutie clară la aceasta problemă insă nu e jobul meu sa vin cu solutii ci a dinozaurilor din minister. "Democratizarea" relatiei elev-profesor este de dorit, insă aven nevoie de finete in instrumentarea acesteia, ca să nu bastardizăm aceasta relatie. Din păcate 90% dintre profesori (doar o opinie personală) NU au har pedagogic. Isi "bazează" relatia cu elevul pe o fundatie de "putere", adica "eu sunt mare -tu esti mic, deci eu zic X iar tu faci X pentru ca zic eu iar tu nu ai cum să știi dacă este bine sau nu pentru ca esti prea mic". Nu este deloc simplu să gasim un (set de) instrument(e) care să multumească ambele tabere. Absolutizarea nu duce nicăieri.
    • Like 0
  • În primul rând, de acord cu postarea Nicoletei.

    În al doilea rând, elementul cel mai important din articol și la care ar trebui raportat restul articolului, ar trebui să fie cele scrise de autor la punctul 1:
    "În lumea reală, aia sănătoasă la cap...".
    Cu lumea "reală" și "sănătoasă la cap" (cu și fără ghilimele, sub toate formele: și ca urmare a educației și grijii din familie și din școală, și ca urmare a anturajului, și ca urmare a mediului în care trăiesc, și ca urmare a legislației care îi diriguiește) avem o problemă. O astfel de lume (citește “elevi”) care este din ce în ce mai numeroasă (aproape 50% dintre elevii cu vârsta în jur de 15 ani sunt analfabeți funcțional) nu poate face un feedback corect.
    Aia cu “...că nu ai înțeles ca profesor faptul că ei sunt beneficiarii direcți ai actului educațional” e o zicere falsă (ca să fiu elegant în exprimare). Nu “pentru că nu au pregătirea ta profesională”, ci pentru cele spuse de mine mai sus.
    • Like 1
  • Nicoleta check icon
    Spun ca un elev nu-mi poate evalua munca si deci salariul meu nu depinde de el pentru ca e minor,domnule. Intelegeti? Pana la majorat legea il prezuma ca lipsit de discernamant. Nu poate incheia contracte,nu poate face nimic. Tie nu-ti spune psihologia copilului ca e incapabil,pentru ca nu e dezvoltat psihic si intelectual indeajuns. Chiar o luam de la capat cu soimii si pionierii? Cat de comunisti puteti sa fiti?? De unde dracului atata egalitate?
    • Like 3
  • Cred ca asistam la un tsunami anti intelectual. Indiferent de charisma profesorului, dacă profesorul este sau nu clovn, elevii trebuie sa invete la scoala cat e 2-1 sau sa faca deosebirea dintre substantiv si verb. Faptul ca majoritatea elevilor, urmand exemplul majoritatii parintilor, nu vor, pur si simplu nu vor sa invete, oricate calitati sau defecte ar avea profesorul, nu ii scuza. Criteriul cantitativ nu inlocuieste criteriul calitativ. Faptul ca majoritatea populatiei prefera manele nu inseamna ca manelele sunt mai ,,de valoare,, decat muzica clasica. Nu exista nici un geniu pe lumea asta care sa transforme in masa manelistii in diletanti ai muzicii clasice. Bineinteles, exceptiile confirma regula.
    • Like 1


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult