Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Avem cea mai scăzută intermediere financiară din UE. Guvernul ar trebui să reducă economia subterană și să stimuleze intermedierea financiară prin digitalizarea administrației publice

ATM

Foto Ashok Saxena / Alamy / Alamy / Profimedia

Un paradox al economiei românești este acela că, deși aproape jumătate dintre români au contractat o formă de împrumut (bănci, leasing, IFN, cooperativă, familie, prieteni) -maximul din UE, avem cea mai scăzută intermediere financiară din UE (volum credite bancare / PIB).

Această situație reflectă câteva probleme grave ale economiei românești:

- polarizarea societății, cu multe persoane sărace care contractează credite mici. Creșterea păturii de mijloc se poate realiza numai prin dezvoltarea și maturizarea companiilor prin accelerarea investițiilor publice și private.

- economia subterană și informală foarte ridicată, cea mai mare din UE. Deloc întâmplător, avem cea mai scăzută intermediere financiară din UE (volum credite / PIB, conturi bancare / persoane adulte, carduri & ATM / 1.000 locuitori). Guvernul ar trebui să reducă economia subterană și să stimuleze intermedierea financiară prin digitalizarea administrației publice și a economiei, stimularea extinderii infrastructurii de tranzacții intermediate prin bănci și plăți online (facilități fiscale), înăsprirea pedepselor din legislația privind combaterea evaziunii și spălării banilor, integrarea bazelor de date publice.

Creșterea plăților online cauzate de pandemia Covid-19 este o mare oportunitate în acest sens. Se pot arde multe etape și se poate accelera digitalizarea economiei. 

Citiți și: 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Nume check icon
    Nu stiu cat de mult ajuta digitalizarea in cazurile in care tranzactiile comerciale nu intra in nici un flux legal de documente. Digitalizarea este un instrument de eficientizare si reducere costuri, dar nu inseamna ca daca fac o tranzactie - in general cash - si nu o raportam intr-un flux analogic de documente o sa se vada intr-unul digital.
    Cel mai bun exemplu sunt casele de marcat digitale. Cea mai ieftina casa de marcat a fost undeva in jur de 1.000 de lei. Ca paranteza, a fost cea mai tare afacere pe care au putut sa o primeasca - cu sau fara dedicatie - importatorii (pentru ca noi nu suntem in stare sa producem) de astfel de echipamente. Plus taxele de instalare cu sau fara urgenta si abonamentele de service. Toate au crescut pentru ca valoarea produsului vandut a crescut.
    In sfarsit, sa zicem ca a fost cu buna intentie. Cu cat s-a redus comertul la negru? Zero. Ce s-a schimbat? Inainte tipaream Z-ul si dadeam bonuri de casa si acum un stick cu date. Pai, daca oricum nu bateam nimic pe casa, vezi piata, magazine de cartier de la tara, faimoasele angrouri si mult "oropsita" industrie de ospitalitate cum ajuta digitalizarea sa iasa acesti bani la suprafata?
    In plus, in continuare sunt foarte mult tranzactii pe persoane fizice de valori ridicate: masini, apartamente, etc. facute cu bani cash si inca nu s-a reusit sa se obtina un cadru legal prin care sa fortezi ca aceste tranzactii sa fie facut cu carduri sau cu ordine de plata.
    P.S. Nu am avut noi un fost prim-ministru care se ducea la caserie sa ridice salariul lunar de vreo 15.000 lei cash - poate si in bancnote de 10 lei - ce pretentii sa ai de la restul populatie. Sunt curios daca acum de la EU, tot la caserie se duce sa incaseze salariul plus diurnele de vreo 20.000 Euro lunar in bancnote de 5 lei? Ar fi interesant sa il intrebati cand ii mai luati vreun interviu
    • Like 2
    • @ Nume
      Foarte buna si reala ,,expunerea . Asa , economia subterana functioneaza cu motoarele turate la maxim . Concret , chiscarii-bruneti ,,zarzavagii ,care vand ,lebenita bio ,,cica ,, rosii ,etc . etc, de fapt acel individ ,are acte total false, casa de marcat o tine sub masa , si primeste un apeltel cand vine controlul ,Este incredibil cati bani ,, manevreaza ,,acesti indivizi ,Ei merg cu duble la Depozitul de legume ,acolo sunt intelesi cu cei de la tyr, trag duba langa tyr , si se descarca direct , apoi cu cei din dep. se inteleg la pret sa fie bine ptr ambii si ,,vitata merge inainte ,,,Caravana trece ,,cainii latra etc,, si ANAF-ul , fac legi ,legi ,,dar controale severe pe teren ,sau acesti ,,mafioti desfiintati totalmente ,,Personal imi fac umparaturile de la Kaufland , dar mai cumpar cate o lebentita de la ,,tuciurii ,,,ptr ca le verifica ,
      • Like 0
vezi toate comentariile
Îți recomandăm

”Cravata galbenă”

”Cravata galbenă”, filmul regizat de Serge Ioan Celebidachi, fiul marelui dirijor, Sergiu Celibidache, este o biografie cinematografică și, în același timp, o confesiune; o ”partitură” a memoriei naționale scrisă cu ”notele” unui destin încercat. Dincolo de cronologia unei vieți extraordinare, filmul este o introspecție despre libertate și identitate și despre România care a dăruit lumii figuri emblematice și genii; dar pe care nu a prea știut să le păstreze acasă.

Citește mai mult

Transformare digitală

Digitalizarea în România avansează cu viteze diferite în sectorul public și cel privat. Firmele private în special din industriile bancară, sănătate sau retail au fost forțate de împrejurări concurența acerbă să se transforme digital, dar instituțiile de stat sunt încă prinse în inerția birocrației și lipsa de viziune strategică. În mediul privat, digitalizarea nu mai este un moft, ci o necesitate pentru scalare și eficiență. În sistemul public lipsa bugetelor multianuale și absența ownership-ului fac implementarea proiectelor de IT un proces greoi sau chiar eșuează (foto: Shutterstock).

Citește mai mult
Citește în continuare pe republica.ro