Sari la continut
Republica
Sustenabilitate

Avertismentul unei specialiste în nutriție: „Degeaba ai un stil alimentar sănătos dacă mănânci în timp ce ești stresat, uitându-te la televizor, stând pe telefon sau la laptop, răspunzând la un e-mail. Tu nu te hrănești cu ce ai în farfurie în acel moment, ci cu informațiile din fața ta”

Tania Nicoară

În ultimii doi ani, am început să gătesc mai diversificat, ceea ce m-a motivat să acord o atenție mai mare ingredientelor pe care le folosesc și, implicit, meselor pe care le consum. În timp ce nu adopt un regim vegetarian strict, am observat că reducerea consumului de carne a avut un impact semnificativ asupra nivelului meu de energie. Să ne cultivăm obiceiurile bune legate de hrană înseamnă să fim responsabili de ceea ce punem și cât punem în farfurie.

Într-o societate în care risipa alimentară atinge cote alarmante, iar conștientizarea asupra impactului alimentației devine din ce în ce mai importantă, Tania Nicoară, antreprenor al unui startup dedicat produselor vegane, ne povestește într-o conversație habits by Republica despre viziunea ei asupra unui stil de viață vegan. Ea evidențiază nu doar beneficiile personale ale unei astfel de alegeri, ci și contribuția la reducerea risipei alimentare și a impactului negativ asupra mediului.

- Ce înseamnă pentru tine un stil alimentar sustenabil?

- Pentru mine, acest lucru înseamnă să știi să mănânci în funcție de sezon. Am rude care au trăit o viață lungă consumând alimente de origine animală, dar le mâncau pe toate cumpătat, în funcție de anotimp și de ce aveau. Nu mi se pare un stil de consum sustenabil să mănânci constant orice, indiferent de momentul anului. Căpșunile, de exemplu, cireșele, pepenii… acestea nu au ce căuta iarna în farfuria noastră.

Înainte, la țară, beai lapte doar când dădea vaca. Poate că este o surpriză pentru unele persoane, dar vacile nu dau lapte tot timpul, ci doar în lunile după ce au fătat. Nu există vaci „de lapte.” Găinile au și ele sezonul lor, iar dacă este foarte frig, de exemplu, ele se vor opri din ouat. Mai mult, roșiile se consumau doar într-o anumită perioadă, în niciun caz pe tot parcursul anului. Înainte consumul venea natural, într-un mod firesc, deoarece existau pauze și perioade de răgaz de la unele alimente. Acum, însă, totul este accesibil și poți mânca orice oricând, fără prea mult efort. Dacă vrei să mănânci de trei ori pe zi carne, poți face acest lucru. Dar dacă ai mânca fie și doar puțin mai rar carne, ți-ai face în primul rând ție un bine - digestia ne consumă și așa foarte mult din energie - și poate așa ai fi și mai motivat să îți procuri alimente de o mai bună calitate.

- Cum consideri că ar trebui să discutăm despre stilul alimentar vegan?

- Acum niște ani, am participat la un atelier despre cum să vorbești asertiv chiar pe tema aceasta. Era acolo o domnișoară care prezenta următoarea situație: tu ești vegan și ai o prietenă care încearcă și ea să se îndrepte cam tot în aceeași direcție. Ea vine și îți spune că ți-a pregătit niște paste foarte bune și că speră să îți placă. Dar când ajungi la fața locului, se întâmplă să te uiți pe cutia de paste și vezi că ele conțin ouă. Ce faci? Mănânci sau nu mănânci? - aceasta fusese întrebarea adresată publicului. Foarte mulți răspunseseră destul de răspicat că nu. Însă domnișoara a continuat și a spus: „eu aș mânca, pentru că ea este la început de drum și nu vreau să-i tai aripile. La final, poate i-aș sugera să ne uităm pe cutie ca să știe pe viitor la ce să fie atentă, dar important este că ea a depus acolo un efort pentru a-mi găti și nu vreau să o descurajez.”

Nu mi se pare un stil de consum sustenabil să mănânci constant orice, indiferent de momentul anului. Căpșunile, de exemplu, cireșele, pepenii… acestea nu au ce căuta iarna în farfuria noastră. Înainte, la țară, beai lapte doar când dădea vaca. Poate că este o surpriză pentru unele persoane, dar vacile nu dau lapte tot timpul, ci doar în lunile după ce au fătat. Nu există vaci „de lapte.” Găinile au și ele sezonul lor, iar dacă este foarte frig, de exemplu, ele se vor opri din ouat. Mai mult, roșiile se consumau doar într-o anumită perioadă, în niciun caz pe tot parcursul anului. Înainte consumul venea natural, într-un mod firesc, deoarece existau pauze și perioade de răgaz de la unele alimente.

Tania Nicoară, antreprenoare, specialistă nutriție vegană

Cu siguranță, există oameni care sunt foarte înverșunați sau agresivi pe tema veganismului, însă cu agresivitatea nu ajungi nicăieri. Nu toată lumea trebuie să fie vegană sau să mănânce plant-based. Noi doar putem să arătăm lumii cât de poluant este pentru planetă să mănânci atât de multă carne și câte cereale se cresc doar pentru hrănirea animalelor. Putem să mai arătăm, de asemenea, și cât de bine este pentru corp și mediu să mănânci de două-trei ori pe săptămână o masă vegană.

- De ce contează proveniența ingredientelor și cum anume le alegeți pentru produsele Unison?

- Voi răspunde la întrebarea aceasta folosindu-mă de povestea din spatele untului de arahide. Ar fi cam două variante ale acestei istorioare. Prima susține că ar fi fost gândit drept alternativă la carne pentru bătrânii care nu mai puteau mușca prea bine din cauza danturii. Untul de arahide, fiind bogat în proteine și destul de ușor de consumat, e o opțiune bună în acest sens.

A doua variantă, însă, mai controversată, ne spune că în sacii de arahide ai comercianților americani rămâneau la final arahide sparte, iar pentru a nu fi irosite, se prepara unt de arahide din acestea. Problema este că arahidele crude și sparte pot dezvolta mucegai - iar de aici au apărut tot felul de zvonuri cum că untul de arahide nu ar fi sănătos sau că ar avea tot felul de toxine. Evident, găsim pe piață variante mai sănătoase și mai puțin sănătoase ale acestui produs. Cele de proastă calitate sunt făcute din resturi și rămășițe de arahide. Spre deosebire de acei producători, noi la Unison cumpărăm nucile întregi, nu mărunțite, iar asta are mare relevanță.

De aceea contează calitatea ingredientelor și de aceea este bine să cumperi de la un business local, dat fiind că oamenii din spatele său sunt mult mai motivați să investească efort și interes în a se asigura că produsul pe care îl livrează este în cea mai bună stare a sa. În cazul unui startup, trebuie să ai un produs de o calitate foarte bună în comparație cu o companie mai mare, care are un buget mai substanțial de marketing și care își permite să lanseze un produs de o calitate mai scăzută, dar care oricum se va vinde.

- Cui ai recomanda să încerce produse vegane?

- Aș recomanda produse vegane cuiva curios, care vrea să vadă alternative la ceea ce consumă deja. Până la urmă, nimeni nu mănâncă exclusiv produse animale. Oricine poate să combine o banană cu niște unt de arahide drept gustare, iar de aceea noi spunem că produsele Unison pot fi consumate de oricine, nu doar de vegani. 

În plus, aș mai recomanda produse vegane cuiva care are tot felul de afecțiuni, precum oboseala cronică, indigestie, insomnie… Eu de exemplu am descoperit acum niște ani că eram intolerantă la cazeină, o proteină din lactate care nu poate fi eliminată așa cum se poate scoate lactoza. Astfel, am fost nevoită să renunț la lactate, iar după o perioadă m-am simțit mult mai bine. Prin urmare, dacă ți se pare că ai încercat totul și simți că nimic nu te ajută, recomand să-ți reevaluezi puțin alimentația. După cum am menționat deja, o mare bucată din energia noastră se duce pe digestie, iar dacă mănânci o masă foarte grea, mai apoi nu te vei putea concentra cum trebuie, ceea ce devine frustrant dacă ai de lucru după prânz, să zicem. Dacă lucrurile merg înspre bine schimbându-ți alimentația, poți să mergi mai departe cu acel stil, iar dacă nu se schimbă nimic și nu te simți mai bine, poți oricând să revii la cum mâncai înainte.

- Cum contribuie produsele voastre la o dietă echilibrată?

- De exemplu dacă ești o persoană ocupată și nu ai timp să-ți prepari micul dejun, mi se pare că în loc să mănânci clasicele cereale cu zahăr din comerț, mai bine încerci granola, care este o alternativa sănătoasă și mult mai la îndemână. Conține nuci, semințe, fibre și carbohidrați cu absorbție lentă, fără zahăr și așa ai un mic dejun rapid, hrănitor și care te ajută să nu sari peste o masă a zilei.

Apoi, ele pot deveni un bonus pe lângă ceea ce mănânci deja. Dacă vrei să-ți faci un dressing pentru salată, ca să-i mai dai puțin gust, poți să adaugi unt de migdale ca să faci un sos sănătos. Sau la ora cinci după-amiaza, când ne scade tuturor glicemia, poți mânca un baton raw vegan, care e ușor, hrănitor și îți va da un boost de energie treptat. În cazul dulciurilor cu mult zahăr, ele îți dau energie aproape instant, dar energia aceea trece repede și rămâi obosit.

- Consideri că genul acesta de dietă poate influența pe cineva care nu are restricții alimentare din punct de vedere medical să deprindă un mod obsesiv de a interacționa cu mâncarea? De exemplu, sunt persoane care se simt foarte vinovate când consumă fast food sau dulciuri ce conțin mult zahăr.

- Hai să o luăm așa: când tu simți frustrare, îți scade imunitatea. Dacă consumi ceva nesănătos, eu zic să te bucuri din plin de ce mănânci, pentru că dacă apar vinovăția și stresul, încet-încet te poți îmbolnăvi nu de la prăjituri, ci chiar de la propriile gânduri. De aceea e important sa faci treaba asta treptat, să o testezi, să vezi ce nu funcționează pentru tine, să ceri ajutor când ai nevoie. Asumă-ți când ai o scăpare și mergi mai departe.

De asemenea, degeaba ai un stil alimentar sănătos dacă mănânci în timp ce ești stresat, uitându-te la televizor, stând pe telefon sau la laptop, răspunzând la un e-mail. Tu nu te hrănești cu ce ai în farfurie în acel moment, ci cu informațiile din fața ta.

Când tu simți frustrare, îți scade imunitatea. Dacă consumi ceva nesănătos, eu zic să te bucuri din plin de ce mănânci, pentru că dacă apar vinovăția și stresul, încet-încet te poți îmbolnăvi nu de la prăjituri, ci chiar de la propriile gânduri. Degeaba ai un stil alimentar sănătos dacă mănânci în timp ce ești stresat, uitându-te la televizor, stând pe telefon sau la laptop, răspunzând la un e-mail. Tu nu te hrănești cu ce ai în farfurie în acel moment, ci cu informațiile din fața ta.

Tania Nicoară, antreprenoare, specialistă nutriție vegană

- Cum i-ai determina pe oameni să fie mai curajoși și mai creativi cu ingredientele pe care le folosesc?

- Când cineva dorește să guste un produs de la noi, eu îi recomand să-l încerce de minimum cinci ori ca să-și dea seama dacă îi place și să tragă o concluzie dacă este sau nu este pentru el. Prima dată poate că ai gustat acel produs când erai stresat, altă dată poate l-ai încercat după ce mâncaseși ceva înainte care nu se potrivea, iar altă dată poate erai obosit. Așa e și la oameni, de fapt; persoana din fața ta poate că nu are o stare bună și imediat presupunem că sigur nu ne vom înțelege bine. În cazurile acelea, mai dă o șansă, iar apoi încă o șansă și încă o șansă - așa o să cunoști persoana aceea în diferite momente și din mai multe perspective. Revenind la alimente, poate ceea ce nu-ți place este de fapt combinația în care ai încercat acel produs, sau poate ar trebui să-l testezi de la un alt producător, să vezi cum îl prepară și alții. De aceea e important să fim răbdători cu noi înșine și să ne lăsăm timp să procesăm lucrurile acestea. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • O manipulare perversă: roșile (pătlăgelele) se consumau mereu, de exemplu, în bulion. Ce ne facem cu nucile și altele asemenea?
    • Like 0


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult