Sari la continut
Republica
Sustenabilitate

Miceliul — super-puterea naturii. Cum a ajuns să fie folosit în construcții, design și ambalare

Miceliu

Foto - Witold Korczewsk / Alamy / Profimedia

Cine ar fi crezut că o ciupercă are rădăcini care se pot întinde kilometri întregi? Și cine ar fi crezut că aceste rădăcini nu doar că mențin echilibrul și sănătatea ecosistemelor, sprijinind creșterea și comunicarea plantelor, dar că pot fi folosite și în construcții, în designul interior și chiar în producția de ambalaje? Această parte vegetativă a ciupercii se numește miceliu și este capabilă să înlocuiască polistirenul și alte materiale clasice, fiind o alternativă sustenabilă și versatilă a acestora. 

Deoarece voiam să aflu mai multe despre miceliu, am apelat la Gabriel Barta, cercetător în domeniul biotehnologiei, antreprenor. Proiectul său a pornit din dorința de a valorifica deșeurile agro-industriale, de la zațul de cafea din numeroasele cafenele ale orașului său până la reziduurile din activitățile agricole din zonă. Astfel, folosindu-se, spune el, de ceea ce are de oferit natura, a reușit să-și transforme curiozitatea și pasiunea într-un proiect inovator și unic la noi în țară. Spre exemplu, un prim produs dezvoltat de compania sa este panoul izolator cu miceliu, primul de acest tip din România și printre puținele la nivel mondial. Mai mult, materialele din miceliu pot fi turnate pentru a produce mobilier, accesorii, țesături, materiale de ambalare și chiar cărămizi. V-am făcut curioși despre cum o ciupercă poate duce la lansarea unor produse așa ambițioase?

Ce este de fapt miceliul? Ce avantaje are și de ce este o alternativă demnă de luat în considerare (sau chiar superioară) în construcții, design și ambalare?

Miceliul este format dintr-o masă de hife filamentoase întrepătrunse care formează partea vegetativă a unei ciuperci. În termeni simpli, acesta este o rețea de structuri care alcătuiesc partea de rădăcină a ciupercilor. Dacă ar fi să enumerăm avantajele sale, ne-am referi la:

• Sustenabilitate: miceliul este o resursă regenerabilă care poate fi cultivată și recoltată cu ușurință.

• Costuri și emisii reduse: produsele pe bază de miceliu pot fi realizate la un cost redus, cu un consum minim de energie și fără emisii de gaze cu efect de sera, sau cu emisii scăzute. Procesul de cultivare a miceliului are ca rezultat deșeuri limitate, iar materialele compozite pe bază de miceliu sunt produse folosind creșterea naturală a ciupercilor ca metodă de biofabricare.

• Biodegradabil: spre deosebire de materialele de construcții tradiționale, cum ar fi betonul și plasticul, miceliul este biodegradabil și se va descompune în mod natural în timp, reducând astfel deșeurile și poluarea.

• Proprietăți de izolare: miceliul are proprietăți excelente de izolare termică și acustică, ceea ce îl face potrivit pentru utilizarea în pereți și izolații.

• Rezistență la foc: miceliul este rezistent la foc, oferind un plus de siguranță în construcții.

• Versatilitate: poate fi turnat în diferite forme, ceea ce îl face potrivit pentru o gamă largă de aplicații, cum ar fi ambalaje și proiecte arhitecturale.

• Rezistență și durabilitate: miceliul este un material puternic și durabil care poate rezista la uzură.

• Remedierea mediului: această resursă poate fi utilizată pentru a remedia solul contaminat, ceea ce îl face o alegere responsabilă pentru proiectarea și construcția produselor.

Cât de durabil este miceliul? Dat fiind că se descompune în mod natural cu trecerea timpului, cât de indicat este să-l folosim în construcții?

Deși miceliul se descompune în mod natural în timp, acesta poate fi în continuare adecvat pentru utilizare în construcții, în special pentru izolație, pereți interiori și placarea fațadelor. Este adevărat că miceliul are o rezistență structurală scăzută—ceea ce limitează utilizarea sa în aplicații portante—însă oferă proprietăți excelente de izolare termică și acustică, rezistență la foc, precum și rezistență la mucegai, ceea ce îl face un material promițător.

De menționat este că durabilitatea produselor din miceliu depinde în mare măsură de mediul în care sunt aplicate. Pentru a le asigura longevitatea, este esențial ca ele să fie păstrate uscate și ferite de umiditate, deoarece altfel își pot pierde rezistența. În condiții optime, produsele pe bază de miceliu pot avea o durată de viață de aproximativ 20 de ani. În același timp, atunci când intră în contact cu solul sau când este expus la umiditate, un panou de miceliu poate începe să se descompună în aproximativ șase săptămâni.

Ce impact are utilizarea miceliului asupra sănătății și a ecosistemelor?

Când vine vorba de sănătatea umană, miceliul a demonstrat diverse proprietăți medicinale. S-a constatat că are efecte antiinflamatorii, antimicrobiene, antioxidante, citotoxice și anticancerigene. În plus, s-a demonstrat că suplimentele pe bază de miceliu susțin funcția imunitară sănătoasă și oferă un sprijin imunologic semnificativ.

În ecosisteme, miceliul servește drept o componentă vitală în ciclul nutrienților și în structura solului. Ajută plantele să împartă nutrienții și să comunice prin semnale chimice. Miceliul contribuie, de asemenea, la sechestrarea carbonului, la descompunerea toxinelor și la susținerea biodiversității. Formează rețele de micoriză care transferă apă, nutrienți și informații între copaci, promovând sănătatea generală a pădurii. Mai poate, de asemenea, să remedieze solurile contaminate și să transforme deșeurile în materiale utilizabile și ecologice. Miceliul are chiar potențialul de a descompune și de a absorbi și cele mai toxice deșeuri create de om, ceea ce îl face o resursă valoroasă pentru detoxifierea și remedierea mediului.

O întrebare la care probabil cu toții ne gândim… este miceliul încă viu după ce este prelucrat? Mai poate crește?

Și noi ne mai întrebăm asta... Lăsând gluma, după ce miceliul este prelucrat pentru a fi utilizat în produse, acesta nu mai este viu și nu mai poate continua să crească. În timpul procesării materialelor pe bază de miceliu, acesta este de obicei uscat și, uneori, tratat termic, ceea ce ucide celulele vii. Acest proces garantează că materialul este stabil și nu continuă să crească sau să se descompună atunci când este utilizat în produse sau în construcții. Așadar, odată ce miceliul nu mai este viu, acesta nu se poate reproduce sau extinde în continuare.

Care sunt obstacolele întâmpinate în prelucrarea materialelor din miceliu și care ar mai fi aspectele ce pot fi îmbunătățite la această tehnologie?

Ar fi mai multe aspecte, printre care asigurarea reproductibilității materialelor în cazul producției în masă, din cauza naturii lor biologice, care este foarte variabilă și sensibilă la condițiile de mediu. Totodată, este necesară o sterilizare adecvată pentru a preveni contaminarea cu alte organisme în timpul fabricării.

Proprietățile mecanice ale materialelor din miceliu pot fi îmbunătățite prin adăugarea de materiale poroase, cum ar fi textilele fibroase (precum cânepa, inul sau bumbacul), dar sunt necesare îmbunătățiri suplimentare pentru a face din acesta un material universal, cum este plasticul de exemplu. Pentru a îmbunătăți tehnologia și rezistența miceliului, cercetătorii se pot concentra pe dezvoltarea de biomateriale compozite cu proprietăți controlate și reglabile în timpul procesului de creștere.

Mai rămân desigur și provocări în ceea ce privește rentabilitatea producției și adoptarea produselor pe piață. Este posibil ca industriile tradiționale să adopte lent aceste soluții noi și e nevoie de activități educaționale pentru a promova beneficiile materialelor din miceliu. Prin abordarea acestor provocări, consider că materialele propuse de noi pot deveni alternative competitive și durabile la produsele convenționale din diverse industrii.

Cât de receptivi sunt românii la această alternativă la momentul prezent?

Încă sunt mulți care nu cred că este posibil ca miceliul să fie folosit în construcții sau în ambalare, sau care nici nu au auzit de așa ceva. Însă nu putem spune că nu remarcăm câțiva indici de interes pentru materialele de acest gen în România.

Dacă privim lucrurile la nivel global, piața de miceliu este în creștere, iar acest lucru se datorează cererii tot mai semnificative de ingrediente și materiale naturale, dar și datorită investițiilor guvernamentale în produse ecologice și progrese tehnologice. Drept urmare, pe măsură ce piața globală pentru miceliu se extinde, este posibil ca românii să devină mai receptivi la utilizarea acestui material în construcții și ambalare.

Cam care crezi că este viitorul acestei tehnologii?

Viitorul tehnologiei miceliului pare promițător, cu aplicații potențiale în multe domenii, de la arhitectură și design interior, la industria alimentară, a ambalajelor, a plasticului și cea a modei. Toate acestea au manifestat interes pentru crearea de produse ecologice și durabile folosind miceliul, iar noi, RongoDesign suntem aici pentru a oferi ajutor.

Pe măsură ce eforturile de cercetare și dezvoltare se intensifică, se așteaptă ca materialele din miceliu să devină mai versatile și mai prezente. Interesantă este și estetica pe care acestea o aduc, fiind caracterizată de imperfecțiuni și neregularități prin creșterea naturală și spontană a rădăcinilor ciupercii. Vedem în acest sens că mai mulți artiști și designeri au creat deja produse din miceliu, cum ar fi textile, mobilier, lămpi și pantofi tipăriți 3D—și da, miceliul poate fi folosit ca material de îmbrăcăminte pentru a înlocui hainele și încălțămintea din piele.

Odată cu trecerea timpului, este probabil ca materialele din miceliu să-și găsească aplicații tot mai largi în industria confecțiilor, oferind alternative ecologice și durabile materialelor tradiționale. Dacă ne întrebi pe noi, această resursă poate fi folosită aproape oriunde și în orice când vine vorba de izolare, ambalare, design, fashion etc. Poate putem fi considerați subiectivi, însă noi vedem și conviețuim alături de aceasta super-putere a naturii care ne permite să inovăm în atât de multe domenii.

Acest articol despre sustenabilitate este realizat cu sprijinul Lidl Romania, promotor al faptelor pentru un viitor mai bun.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult