Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

Banii nu mai circulă. Sunt statele naționale capabile să reziste? Despre coronavirus din perspectivă darwinistă

Darwin și coronavirus

photo icon Darwin și coronavirus

În anul 2020, specia umană este împărțită în 195 de triburi principale, numite state naționale. Fiecare dintre ele ocupă un teritoriu, din cauze istorice, irelevante aici. În prezent, un dușman al speciei umane, numit COVID19, și-a făcut apariția, iar toate cele 195 de triburi luptă împotriva lui. Însă fiecare trib luptă pentru el însuși, iar acest lucru a fost evident atunci când primele țări au decis să-și închidă granițele.

Inevitabil, s-a creat o competiție între țări, prin testarea capacităților naționale de a face față pandemiei. Știm deja că Hong Kong sau Taiwan fac față admirabil situației și mai știm că Italia sau Iran sunt în haos. China, cea mai mare țară din lume, originea și centrul epidemiei, spune că a depășit aproape complet criza. Dacă am fi fost la Olimpiadă, unele țări ar fi primit medalii pentru evoluția lor iar altele s-ar fi făcut de râs.

Pandemia a ajuns la actori, sportivi si politicieni. Până și profeții care, până acum câteva săptămâni, se amuzau pe teama panicii inutile de pe facebook, au ajuns și ei in carantină. Pandemia de COVID19 este o lebădă neagră. Lebedele negre sunt evenimente majore, care nu pot fi anticipate și care tulbură grav normalitatea lumii. Cel mai acut resimțite de oameni sunt războaiele, calamitățile și molimile.

De-a lungul istoriei, mai multe lebede negre au bulversat specia umană, care a ajuns de multe ori la limita extincției. Însă oamenii au supraviețuit și s-au înmulțit, ajungând la peste 7 miliarde de exemplare. Oamenii și-au îmbunătățit constant condițiile de viață și și-au crescut speranța de viață. Însă, în lupta individuală a fiecăruia cu virusul, se aplică teoria darwinistă a supraviețuirii celor mai bine adaptați. Previzibil, bătrânii și cei suferinzi sunt mai expuși.

Însă într-o lume globalizată, supraviețuirea darwinistă nu mai poate fi privită individual, întrucât oamenii sunt mult prea interconectați, în societățile lor. Formula de organizare tribală în care au ales să trăiască, în cele 195 de teritorii, diferă foarte mult, de la democrații, mai mult sau mai puțin corupte, la dictaturi sau regimuri militare. Inclusiv aceste formule de organizare se testează acum, în lupta cu COVID19. Acesta este tot un test darwinist, de fapt social-darwinist.

Va fi simplu să evaluăm ulterior care au fost statele sau formulele de guvernare care au funcționat în războiul cu dușmanul comun, COVID19. Lebedele negre sunt înțelese doar dacă sunt analizate aposteriori. Se va calcula raportul dintre efortul financiar și numărul de victime și se va evalua fezabilitatea disciplinei stricte în democrații. Formula câștigătoare va fi probabil adoptată ulterior și de statele care s-au dovedit vulnerabile în lupta cu dușmanul extern, virusul.

Pandemiile paralizează capitalismul, prin reducerea producției și a consumului. Serviciile colapsează, iar turismul se prăbușește primul. Avioane, hoteluri, vase de croazieră, mașini și trotinete de închiriat, toate stau degeaba. Dar turismul este doar prima piesă de domino, de obicei creditele din turism clatină băncile, cererea generală scade iar banii nu mai circulă. Or, banii trebuie să circule. Asta este mema capitaliștilor. Dacă banii nu circulă, atunci economia frânează iar statul colapsează.

Așadar, dacă criza se va prelungi, statele vor începe să colapseze. Și am putea accepta că este normal să fie așa dacă îi urmărim pe liderii mondiali, depășiți și speriați, negând evidențele sau chiar dând bir cu fugiții.

Totuși, va exista viitor. Lumea de după criză va fi mult mai bună, poluarea va fi fost redusă, fundamentalismul religios la fel, iar digitalizarea se va fi accelerat. Până atunci însă, dacă competițiile sportive sunt suspendate, nu ne rămâne decât să stăm în fotoliile carantinelor noastre și să urmărim evoluția statelor naționale în lupta cu virusul. Meciul va fi greu, cu multe răsturnări de situație. Vom face pronosticuri darwiniste și vom conchide că au șanse de supraviețuire doar statele adaptabile la noua realitate. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Cate ceva despre COVID-19 gasiti aici:https://www.youtube.com/watch?v=Fqw-9yMV0sI&fbclid=IwAR1-uYKBHfH7Nx2t65L-QV6CvOCghzsB-DL3o4X4d4XScAWtrMpb61YPMXE
    Titlul este: Coronavirus is our future. La asta se adauga, schimbarile climatice, noi virusi, bacterii ucigatoare, prabusiri ale economiei, imbecilitate, lacomie si prostie umana la varf, lepadare de Dumnezeu, de stiinta, cunoastere si de stiutele legi ale fizicii. Si din toate astea se vor gasi unii spre a extrage mai raul din rau spre folosul personal ca doar vorba aia, just business.
    • Like 0
  • Meh. Schimbarea climatică e o amenințare mult mai mare pentru societate, dar nu crează aceeași panică pe care o crează virusul ăsta. La naiba, în fiecare zi în lume mor mai mulți oameni în accidente rutiere, din cauza fumatului sau a poluării decât de la coronavirus și nu ne isterizăm pe seama lor. Dacă aș căuta datele, suspectez că zilnic mor mai mulți chiar și de gripă. În țara noastră mor oamenii din cauza condițiilor proaste din spitale sau a corupției, și nu decretăm stare de urgență. Meh.
    • Like 1
    • @ Nicu Buculei
      raimond check icon
      Esti tare. Dar ia sa lasam liber virusul asta, ca e "bland". Specialistii estimeaza o rata de 60-70% infectare, la liber. La 3.4% decese, asta ar veni un 2% per total. Si zici ca (mai mult) de 2% din populatia globului moare de poluare sau fumat? Meh
      • Like 1
  • Verbul "a colapsa" nu există în limba română. În schimb, există "a se prăbuși". De ce vă bateți joc de limba română?
    • Like 3
    • @ Ponta Victorita
      daca exista colaps, si nu numai prabusire, exista si cum sa ajungi in colaps (colapsand!)
      e un termen frecvent in tehnica (acolo unde e cazul) dar , de pilda , sufleul colapseaza si nu prea imi vine sa zic ca s-a prabusit sufleul si, si mai putin ca mi s-a prabusit cozonacul (in general, mai toate expandatele pot si ...colapsa)
      • Like 3
    • @ corneliu apostol
      corne check icon
      lu bunica i se lasa cozonacul. sa inteleg ca bunicii matale ii colapsa? asa, ca iarba su coasa? intrcisting...
      • Like 0
  • Parerist check icon
    Eu cred ca statele nationale au un anumit grad de.. arbitrar dpdv al eficientei gestionarii unor probleme. Oamenii par sa fie blocati in optiuni simpliste - statul national e cel mai bun, sau globalizarea, sau dimpotiva, gestiunea la nivel micro.
    Eu personal cred ca unele probleme trebuie adresate la nivel supra-national / global (incalzire globala, energie, hrana, pandemii). Ne convine sau nu, niciun stat separat nu se poate izola in privinta asta, sau daca o face, e contraproductiv. Cineva spunea mai jos ca Elvetia viseaza la independenta alimentara. E o iluzie, 100% din fosfatii folositi in agricultura elvetieni sunt de import, ca si marea majoritate a celor din Europa (probabil din Maroc).
    Alte probleme trebuie gestionate la nivel regional (stiu eu, resursele de apa de exemplu, aceeași elvetie à trebuit sa lucreze cu francezii ca să curețe lacul leman de exemplu), altele la nivel national, iar altele la nivel local.
    Eu unul nu cred in "one size fits all". Evident, majoritatea politicienilor latra cu statele nationale (pentru ca asta e nivelul la care sunt alesi direct) si majoritatea oamenilor ii cred. Insa uita ca statele nationale sunt o inventie recenta, nu-s nici pe departe nici prima si probabil nici ultima forma de organizare.
    • Like 2
  • mike mike check icon
    Aveti mare dreptate. În acest moment guvernele injecteaza bani pentru a sprijini firmele, insa daca pandemia se prelungește cateva luni aceste guverne nu vor mai avea fonduri in lipsa fluxurilor. Totusi ceva se va schimba radical în viitor sau macar asa ar trebui. Anume modul în care omenirea va anticipa crizele si modul in care va răspunde atunci cand acestea vor apare. Mecanismele dezvoltate pentru a atenua efectele oricăror lebede negre care ar putea sa apara. Democratia va avea nevoie de un "antivirus" extrem de puternic si eficient pentru a putea supravietui. Amenințările vor trece la alt nivel si vor fi din ce in ce mai sofisticate.
    • Like 1
    • @ mike
      Parerist check icon
      Sau s-ar putea sa nu apara, din pacate. Atunci cand lumea e condusa de contabili si singurul criteriu de performanta e eficienta economica s-ar putea ca nimeni sa nu faca "rezerve" costisitoare in eventualitatea unei noi lebede negre. Necesitatea eficientizarii de exemplu discurajeaza sistemele de sanatate sa cumpere mai multe respiratoare mecanice decat sunt folosite in mod normal, care sa stea degeaba "in caz ca". Poate in unele tari mai bogate cumpara 200 atunci cand in mod normal sunt folosite 100, insa niciuna nu cred ca are 2000. Iar cu virusul asta nici 2000 pot sa nu fie de ajuns.
      • Like 3
    • @ mike
      Pandemia nu are cum să dureze mai mult de câteva luni. Chiar dacă toți (mare majoritate a oamenilor) sunt expuși, unii se îmbolnăvesc, alții nu, unii mai grav alții mai ușor, câțiva mor, asta durează câteva luni și apoi se termină.
      Am avut acum 100 de ani epidemia de gripă spaniolă, atunci au murit zeci de milioane de oameni în lume (estimările spun că între 17 și 100 milioane), apoi viața și-a reluat cursul normal. Omenirea aproape că a uitat pandemia aia.
      • Like 1
    • @ Nicu Buculei
      Parerist check icon
      Omenirea a uitat tot ce s-a întâmplat acum câțiva ani. Și tot ce-i dînainte de inventarea feisbucului e istorie antica!
      • Like 2
  • Câteva informații despre virus. Un virus reprezintă frânturi de informație genetică de tip ADN ( conține informația genetică de identitate a ființei vii ) sau de tip ARN ( păstrează temporar și transportă informația genetică ) care există atăta timp cât există celulele organismelor vii de care se leagă.
    SARS-CoV2 este un ARN viral, deci un mesager și transportator de informație genetică care se leagă preponderent de Enzima 2 de conversie a angiotensinei (ACE 2) . ACE2 are efecte directe asupra funcției cardiace și se exprimă predominant în celulele endoteliale vasculare ale inimii și rinichilor. Bolile asociate cu ACE2 includ sindromul respirator sever acut și infecția cu coronavirus.
    Avansul științific și tehnologic actual ne oferă speranța că se vor găsi modalitățile prin care organismelor umane să li se transmită informația prin care acestea să activeze sistemul imunitar pentru repudierea virusului. Până atunci se pare că singura soluție o reprezintă încetinirea diseminării virusului prin distanțare socială.
    • Like 3
  • D-le autor, impartirea administrativa a lumii in state independente este un proces social controlat.
    Teoria evolutiei se aplica proceselor naturale.
    Darwinismul nu functioneaza la legile sociale (includ economice, politice, rasiale)
    Au mai incercat si altii sa-l rasuceasca ca sa le justifice actiunile sau teoriile, cel mai recent, Ayn Rand, Hitler, Marx.
    Cum respund diferite tari la criza nu e proces de selectie naturala. E problema de organizare, posibilitati si prevedere. Unele vor fi afectate mai mult, altele mai putin, dar nu vor disparea. Chiar in scenariul apocaliptic, tarile ar putea sa dispara ca rezultat al disparitiei oamenilor. Cei care vor ramine vor fi genetic diferiti, dar asta nu are nici o legatura cu organizarea administrativa dinainte de criza.
    • Like 5


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult