Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Banii „dispăruți” din pilonul 2 de pensii private încep să apară. De unde?

oameni pe strada in Bucuresti - Foto: Inquam Photos / George Călin

Foto Inquam Photos/George Călin

De câteva luni, spațiul mediatic este inundat de anunțuri alarmiste privind „dispariția” banilor din fondurile de pensii private. În același spirit senzaționalist, am putea spune că banii din pilonul 2 după ce au „dispărut”, acum „reapar”. De unde? Îi scoate cineva dintr-un cufăr?

Cătuși de puțin. Pentru că, de fapt, termenul de „dispariție” a banilor este total incorect. Fluctuațiile în valorile activelor personale pe care mulți participanți din sistemul de pensii private le-au constatat sunt consecința volatilității piețelor financiare în care fondurile de pensii investesc. Dacă dorești ca pe termen mediu și lung să ai un randament investițional semnificativ peste o dobândă bancară (da, total predictibilă) sau semnificativ peste rata inflației, nu ai de ales și trebuie să îți asumi fluctuațiile investițiilor în piețele financiare. Banii nu dispar și apar, ci valoarea activelor în care sunt investiți fluctuează.

Și acum situația la zi. Graficul de mai jos ne arată faptul că, după ce la mijlocul lunii iulie, media aritmetică a valorii unității de fond în pilonul doi scăzuse cu 8,6% față de prima zi a anului, alaltăieri scăderea se micșorase la 5.1%.

Asta înseamnă că, doar în ultimele două săptămâni, valoarea unității de fond a recuperat aproximativ 40% din pierderile întregului an. Cum așa?

Ca și în cazul scăderilor, și în acest caz, influența majoră provine din evoluția titlurilor de stat care au o pondere de aproximativ 60% în portofoliul fondurilor de pensii. Graficul de mai jos arată evoluția indicelui care reflectă mișcările prețurilor titlurilor de stat.


Și în acest grafic se observă inversarea tendinței de scădere a valorii și creșterile apărute în ultimele două săptămâni. Este o tendință asociată unui interes semnificativ mai mare manifestat de investitori pe piața primară a titlurilor de stat.

Va continua această tendință? Pe termen mediu, cel mai probabil. Chiar dacă la un moment dat titlurile se tranzacționează sub prețul la care au fost emise prima dată, așa cum se întâmplă astăzi, în final, ele vor se întoarce la valoarea lor nominală. Cu alte cuvinte, pe termen mediu, tendința de creștere a valorii titlurilor de stat va continua. Implicit, fondurile de pensii ar trece cu succes peste încă un episod de volatilitate. Cu siguranță nu ultimul.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Ati izolat o perioada scurta de crestere si ati facut predictii absolut nefondate (adica stiti ca pe termen mediu se vor intampla niste cresteri, ce sa-ti povestesc!). Chiar pe graficul aratat, in februarie a fost o crestere similara, urmata de o scadere lenta, dar continua. Ce anume va face sa credeti ca aceasta crestere nu va fi urmata de o evolutie similara? Bineinteles, in afara de faptul ca vi s-a revelat ca titlurile de stat vor creste catre valoarea lor nominala.
    Predictia mea (tot revelata) este ca - in momentul in care acesti operatori privati vor trebui sa inceapa sa plateasca bani grei pentru pensii - vor "descoperi" ca nu exista bani pentru plata si ca economia a mers foarte prost si investitiile lor nu sunt suficiente sa sustina alte plati in afara de salariile si profiturile lor.
    • Like 0
  • Asa este, precum spuneti. Volatilitatea este specifica pietelor financiare si ar trebui sa ne obisnuim cu asta.

    Cu toate acestea, exista un aspect pe care eu nu l-am vazut discutat. Volatilitatea nu ar trebui sa ingrijoreze pe nimeni pe termen lung, situatie inca valabila pentru marea majoritate a contribuitorilor la P2. Dar ce se intampla in cazul in care un episod de scadere apare chiar in anul in care iesi la pensie?

    Din cate stiu, discutiile despre cum se vor plati sumele din P2 - lump sum, transe, renta lunara etc. nu sunt inca incheiate. Poate se discuta si scenariul asta si, probabil renta lunara calculata in functie de speranta de viata ar fi solutia. Sau popularizarea unui instrument de hedging la un cost acceptabil pentru o perioada de, sa zicem, 2 ani inainte de intrarea in pensie? Oricum, eu unul nu am auzit/citit nicio opinie pe subiect pana acum
    • Like 1
  • Marea problemă este că fondurile private de pensii investesc preponderent în titluri de stat, că sînt garantate se stat.
    Și de aici e problema. Ele nu se,, riscă" să investească în mediul privat, că trebuie să știi ce și cum... Și,, statul" merge rău, că este administrat de politicieni, care sînt cam corupți și incompetenți și slugarnici.
    • Like 2
  • Dan check icon
    Ar fi fost util sa prezentati si situatia pe ultimii 3-5-10 ani, ca sa aratati prostilor imaginea de ansamblu.
    • Like 2


Îți recomandăm

Bucuresti / sursa foto: Profimedia

Cea mai mare frustrare a locuitorilor și a oamenilor din zonă, și lărgind situația la nivel național, vine din sentimentul că trăiesc într-o zonă ignorată și că problema extrem de importantă pentru ei e neglijată, negociabilă sau ”uitată”. Și credința lor este că statul român devine complice la toată mizeria (la propriu și la figurat) pe care ei o trăiesc și o respiră.

Citește mai mult

Mark Carney

Discursul rostit de premierul canadian Mark Carney la Forumul Economic Mondial a produs ecouri puternice, nu pentru că ar fi fost inovator, ci pentru că a spus cu voce tare ceea ce mulți gândesc deja. Ideea că „dacă nu ești la masă, ești la meniu” a rezonat larg, tocmai pentru că surprinde sentimentul de anxietate globală – regulile se subțiază, iar cei care nu negociază activ devin obiecte, nu subiecți ai politicii internaționale. foto: Profimedia

Citește mai mult

turma de oi

Dacă-mi aduc aminte bine, era în ziua de SântăMărie. Eram singur la stână, tata coborâse la slujbă. Înțeleși să tun cu oile și cu măgarii în valea Diereșului, ne-am întâlnit în jur de ora 1, puțin mai sus de pod, într-o poieniță unde, de obicei, își parca el mașina . Mi-a făcut o surpriză: soția mea și copiii l-au însoțit. Vremea era deosebit de caldă, soare și nicio adiere de vânt. Oile au păscut liniștite la umbra pădurii și, până să ajungă ei, am profitat să fac o baie în râu. foto: Profimedia

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu

Problema de matematică s-a dovedit a fi destul de grea. Nu au rezolvat-o corect decât domnii Dan Tudose și Florin Belgun. Iată soluția: în ce caz a³+b³ divizibil cu ab (a,b nr. naturale). Fie d cmmdc al lui a și b. Prin urmare, a=da₁, b=db₁, cu a₁ și b₁ prime între ele. a³+b³=d³(a₁³+b₁³); ab=d²a₁b₁; deoarece a₁ este prim cu b₁, a₁³+b₁³ nu este divizibil cu a₁, nici cu b₁. a³+b³ va fi divizibil cu ab dacă și numai dacă d³ este divizibil cu ab și, deci, d=ka₁b₁ (k natural). Rezultă a=ka₁², b=ka₁b₁².

Citește mai mult

Trump Groenlanda / sursa foto: Profimedia

Privită prin lentila unui strateg geopolitic, reluarea obsesivă a temei Groenlandei nu trebuie citită ca un proiect teritorial, ci ca un instrument de arhitectură a atenției. În politica de mare putere, agenda publică este la fel de importantă ca desfășurarea de forțe, iar Donald Trump a demonstrat în repetate rânduri că înțelege acest adevăr mai bine decât mulți dintre criticii săi. Groenlanda este zgomotul. Iranul este fondul.

Citește mai mult