Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Beijing joacă strategic. Metalele rare devin arme în războiul tehnologic

Industie China

Foto: Profimedia

China înăsprește controalele asupra exporturilor de pământuri rare pe fondul escaladării tensiunilor comerciale cu SUA. Aceste elementele, considerate resursa strategică a secolului XXI, devin astfel un joc politic pentru dominarea tehnologică.

China impune restricții drastice asupra exportului de metale rare și tehnologii conexe și marchează o escaladare a războiului comercial cu Statele Unite. Noile reglementări, care intră în vigoare la 1 decembrie, impun licențe de export chiar și pentru produsele care conțin cantități minime din aceste materiale cheie.

Deși Beijingul prezintă această măsură ca fiind una de protejare a securității naționale, ea exercită o presiune suplimentară asupra lanțurilor de aprovizionare globale și asupra pieței tehnologice mondiale.

Metalele rare constau din 17 elemente chimice esențiale pentru tehnologiile moderne, de la semiconductori și magneți pentru motoare electrice, până la baterii pentru vehicule electrice. Chiar dacă aceste materiale nu sunt deosebit de rare în natură, extracția și prelucrarea lor sunt extrem de complexe și costisitoare.

China controlează aproximativ 70% din exploatarea minieră globală și până la 90% din capacitatea de prelucrare a acestor metale, ceea ce îi conferă o poziție dominantă pe piață.

Beijingul răspunde la măsurile SUA prin noi reglementări

Potrivit Ministerului Comerțului din China, noile reguli blochează exportul de pământuri rare și tehnologii legate de producția de semiconductori sau componente militare fără aprobarea corespunzătoare. Restricțiile se extind și la echipamentele utilizate în fabricarea bateriilor pentru vehicule electrice.

Beijingul susține, însă, că aceste măsuri împiedică utilizarea acestor materiale în scopuri militare, dar comunică în mod clar poziția sa în contextul tensiunilor crescânde cu Washingtonul.

Experții spun că măsurile vizează sectorul tehnologic american, inclusiv companii precum Nvidia, AMD și TSMC, care se bazează pe pământuri rare pentru a produce cipuri și componente avansate utilizate, printre altele, în inteligența artificială și electronica de ultimă generație.

Impactul asupra industriei este major

Producția de semiconductori este una dintre cele mai afectate industrii, companii precum Nvidia, Apple, TSMC, Samsung și SK Hynix depinzând de pământurile rare pentru fabricarea cipurilor. Noile reguli pot întârzia extinderea fabricilor în afara Chinei și pot genera creșteri ale costurilor de producție.

Impactul se resimte și în sectoarele auto și energetic, unde aceste metale sunt esențiale pentru producerea magneților utilizați în motoarele electrice și pentru fabricarea bateriilor. Restricțiile la export riscă să ducă la creșterea prețurilor componentelor și la întârzieri în lansarea vehiculelor electrice sau în dezvoltarea proiectelor de turbine eoliene.

În plus, interdicțiile privind exporturile pentru uz militar scot în evidență preocuparea Chinei legată de utilizarea acestor resurse în competiția tehnologică și militară, mai ales în domenii precum inteligența artificială și sistemele avansate de armament.

Rivalitatea globală ajunge la un nou nivel

Decizia Beijingului de a înăspri controlul asupra exporturilor de pământuri rare nu este doar o măsură de politică comercială, ci o manevră strategică în rivalitatea tehnologică globală. China semnalează deținerea unor elemente puternice de negociere față de SUA, folosindu-și dominația asupra materiilor prime strategice ca levier.

Ca răspuns la sancțiunile SUA care vizează industria semiconductorilor din China, în special în domeniul AI și al cipurilor avansate, Beijingul demonstrează că poate riposta în mod simetric prin restricționarea accesului la materiale vitale pentru producerea componentelor tehnologice cheie. Această mișcare geopolitică evidențiază modul în care controlul asupra pământurilor rare a devenit un element central al războiului comercial și al competiției strategice mai largi dintre puterile mondiale.

Ca urmare, țările occidentale sunt obligate să accelereze investițiile în diversificarea lanțului de aprovizionare și în dezvoltarea capacităților interne de prelucrare. Cu toate acestea, obținerea independenței față de monopolul Chinei va necesita timp și capital substanțial, ceea ce reprezintă un risc pe termen scurt pentru stabilitatea lanțurilor de aprovizionare globale.

Înăsprirea regulilor Chinei privind exportul de pământuri rare semnalează o schimbare crucială în competiția tehnologică și economică globală. Companiile și guvernele din întreaga lume trebuie să se pregătească pentru potențiale perturbări ale lanțurilor de aprovizionare și pentru un control sporit al statului asupra resurselor strategice.

Imperativul pe termen lung va fi diversificarea surselor de aprovizionare și promovarea tehnologiilor alternative pentru a reduce dependența globală de China, sporind în cele din urmă reziliența în sectoarele critice pentru securitate și creștere economică. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Chinezii au dat dovadă de viziune strategică și acum au un avantaj net, atât în ce privește rezervele de pământuri rare pe care le exploatează cât și nivelul producției efective de pământuri rare.
    Partea bună este că resursele de pământuri rare, luate la un loc, sunt mai mari față de resursele Chinei, în Australia, Brazilia și India (Ucraina și Groenlanda având și ele resurse dar mult mai mici).
    Partea mai puțin bună este că prelucrarea acestor resurse implică investiții uriașe care abia acum încep să fie făcute, deci China are un avantaj de timp greu de contracarat pe termen scurt/mediu.
    “Ceea ce a fost petrolul în secolul al XX-lea sunt mineralele de pământuri rare în secolul al XXI-lea”, spune Sean McFate, profesor adjunct la Școala Maxwell de cetățenie și afaceri publice a Universității Syracuse.
    Ce ne așteaptă? Probabil prețuri mult mai mari la tot ce înseamnă tehnologiile care utilizează aceste materiale. SUA și China o să se ciomăgească în acest război comercial iar toți ceilalți vor plăti asta cu vârf și îndesat.
    • Like 0
  • Mihai check icon
    Așa se întâmplă când faci afaceri cu… chinezii iar când aceștia se văd cu sacii în căruță, își fac de cap. Ar trebui și UE să le bage 200-300% tarife și să terminăm cu ei.
    • Like 0


Îți recomandăm

Fady Fady Chreih | Reginamaria.ro

De la etajul 17 al unei clădiri emblematice din Nordul Bucureștiului, orașul pare mai verde și mai ordonat. Fady Chreih, CEO-ul Rețelei private de sănătate Regina Maria, îmi povestește, într-un interviu pentru platforma republica.ro, despre cum s-a transformat o afacere locală lansată în toamna lui 1995 într-un motor al unei schimbări culturale- a redefinit ce înseamnă să fii pacient, medic și angajator într-o Românie care se caută încă pe sine și face eforturi să găsească răspunsuri la întrebări dificile în istoria sa de după 1990. În 20230, Regina Maria vizează afaceri de 1 miliard de euro, dublu față de astăzi.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Studenți la calculator

Din când în când mai schimb vorbe la o cafea, la sfârșit de săptămână, cu studenții sau foștii studenți cu care am lucrat în diverse momente ale vieții. Fac asta de ani de zile și încă îmi face plăcere. La început, când încercam să ne cunoaștem mai bine, eram convinsă că stăpânesc bine limba română. Aveam impresia că știu nuanțe, subtexte, ritmuri. Până într-o zi, acum câțiva ani, când unul dintre ei a spus: „Mamăăă, ce vibe soft are mesajul ăsta, dar totuși e on point.” Și-atunci am realizat că trebuie să mai învăț.

Citește mai mult

politician - Foto: Mihajlo Maricic / Panthermedia / Profimedia

O funcție atât de importantă, cum este cea de prim-ministru, este ocupată de o persoană care este numită oficial de președintele României, în principiu la propunerea partidelor politice reprezentate în Parlament. Spun în principiu, deoarece o persoană din zona non politică ar putea fi numită de președintele țării și eventual votată de partidele reprezentate în Parlament. Foto: Profimedia

Citește mai mult
sound-bars icon