Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Bogdan a prins gustul profitului: Câte „scrijele” rămân dintr-un kilogram de mere

scrijele de mere

Bogdan Ghineț are 33 de ani și face „scrijele de mere ca la bunica”. Cum, nu știți ce sunt scrijelele?

Afacerea a început în 2015, pentru că Bogdan „voia să fie propriul lui stăpân”. A demarat o colaborare cu un partener din altă regiune, dar și-a dorit să aibă afacerea în Iași. A început cu distribuția. Anul trecut a câștigat un proiect la o bancă și a început producția la Iași. Acum vrea să se dezvolte, chiar dacă asta înseamnă „credite și iar credite”.

Și, totuși, ce sunt scrijelele de mere? „Sunt practic felii de mere. Spălăm mere. Folosim mere mai mari, pentru a avea eficiență economică. Extragem cotorul și se feliază. Apoi, feliile se lasă la deshidratat 30 de ore. Deshidratarea se face la 40 de grade. Se pot mânca precum o gustare, între mese, poți face ceai, le poți folosi la prăjituri... În funcție de imaginația fiecăruia“, îmi spune Bogdan. 

Sunt acum doi asociați și doi angajați care lucrează la partea de producție la Scrijele de mere. Costurile depind de fiecare magazin în parte. Punga are 75 de grame. Ca materie primă înseamnă, explică Bogdan Ghineț, 400 de grame. De la 5,5-6-7 lei punga. Și nu e pungă de platic. „Dintr-un kilogram de mere rămâne 10-15%. 84 la sută este doar apă. Scrijele de mere, de pere, gutui și prune”, dezvăluie Bogdan Ghineț. 

Unii clienți i-au spus că este „dulciul din copilărie” 

Bogdan Ghineț spune că a plecat de la ideea de a folosi materie primă locală. Sunt probleme la producători. „Nu reușesc și nu știu să-și valorifice materia primă. Foarte mulți nu sunt obișnuiți să investească în depozite, pentru a avea mult timp materia. Mulți preferă să vândă tot în toamnă la un preț scăzut. Produsul se termină în noiembrie și în ianuarie nu mai găsești mere din România”, spune zâmbind Bogdan Ghineț care a dezvăluit că scrijelele de mere vor ajunge în Marea Britanie. De altfel, întrebat cum se vede peste zece ani, Bogdan zâmbește: „Departe, foarte departe.”

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Eu recunosc, nu știam ce sunt alea "scrije", dar arată ca ce știam a fi "poame".
    • Like 2


Îți recomandăm

Nicolae Șerban

E greu să vezi în agricultură mai mult decât vreme, prețuri și noroi. Dar în halele de la Orbeni, printre senzori, tabele și camioane care nu merg niciodată goale, înțelegi că povestea asta e despre altceva: despre disciplină. Despre felul în care cineva a decis că nu „merge și-așa”, că agricultura e știință, nu poezie, și că, atunci când partenerii potriviți se întâlnesc, produsul românesc poate sta pe raft nu doar în iulie, ci și în ianuarie.

Citește mai mult

 expert contabil

Pentru fiecare 10.000 de lei distribuiți, impozitul crește de la 1.111 lei la 1.905 lei, iar firmele trebuie să verifice activul net și capitalul social înainte de a face orice distribuție. „Cota de 16% intră în vigoare de la 1 ianuarie, dar se aplică pentru dividendele distribuite după 1 ianuarie. Or, ce dividende pot eu să distribui în ianuarie? Pe cele din trimestru IV, cele care se formează chiar acum”, explică expertul contabil.

Citește mai mult

Profesori

Ca om care și-a luat întotdeauna profesia în serios, cu multă pasiune, uneori poate prea multă, cu nopți nedormite corectând teste și realizând câte un raport cu măsuri ameliorative pentru fiecare elev, cu ore întregi petrecute la cursuri de formare, bani cheltuiți pe webinarii și conferințe, cu sute de consultații cu părinții și grelele încercări de a-i face să înțeleagă unde trebuie lucrat, exersat, cu timpul meu liber spulberat pe a face zeci, sute de fișe de lucru personalizate, aplicate lacunelor specifice ale copilului. Cu toate acestea și multe altele, domnule ministru cu prea puțină viziune în preuniversitar, mă simt profund jignit de declarațiile dumneavoastră recente.

Citește mai mult