Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Bogdan a prins gustul profitului: Câte „scrijele” rămân dintr-un kilogram de mere

scrijele de mere

Bogdan Ghineț are 33 de ani și face „scrijele de mere ca la bunica”. Cum, nu știți ce sunt scrijelele?

Afacerea a început în 2015, pentru că Bogdan „voia să fie propriul lui stăpân”. A demarat o colaborare cu un partener din altă regiune, dar și-a dorit să aibă afacerea în Iași. A început cu distribuția. Anul trecut a câștigat un proiect la o bancă și a început producția la Iași. Acum vrea să se dezvolte, chiar dacă asta înseamnă „credite și iar credite”.

Și, totuși, ce sunt scrijelele de mere? „Sunt practic felii de mere. Spălăm mere. Folosim mere mai mari, pentru a avea eficiență economică. Extragem cotorul și se feliază. Apoi, feliile se lasă la deshidratat 30 de ore. Deshidratarea se face la 40 de grade. Se pot mânca precum o gustare, între mese, poți face ceai, le poți folosi la prăjituri... În funcție de imaginația fiecăruia“, îmi spune Bogdan. 

Sunt acum doi asociați și doi angajați care lucrează la partea de producție la Scrijele de mere. Costurile depind de fiecare magazin în parte. Punga are 75 de grame. Ca materie primă înseamnă, explică Bogdan Ghineț, 400 de grame. De la 5,5-6-7 lei punga. Și nu e pungă de platic. „Dintr-un kilogram de mere rămâne 10-15%. 84 la sută este doar apă. Scrijele de mere, de pere, gutui și prune”, dezvăluie Bogdan Ghineț. 

Unii clienți i-au spus că este „dulciul din copilărie” 

Bogdan Ghineț spune că a plecat de la ideea de a folosi materie primă locală. Sunt probleme la producători. „Nu reușesc și nu știu să-și valorifice materia primă. Foarte mulți nu sunt obișnuiți să investească în depozite, pentru a avea mult timp materia. Mulți preferă să vândă tot în toamnă la un preț scăzut. Produsul se termină în noiembrie și în ianuarie nu mai găsești mere din România”, spune zâmbind Bogdan Ghineț care a dezvăluit că scrijelele de mere vor ajunge în Marea Britanie. De altfel, întrebat cum se vede peste zece ani, Bogdan zâmbește: „Departe, foarte departe.”

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Eu recunosc, nu știam ce sunt alea "scrije", dar arată ca ce știam a fi "poame".
    • Like 2


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult