Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Bogdan a prins gustul profitului: Câte „scrijele” rămân dintr-un kilogram de mere

scrijele de mere

Bogdan Ghineț are 33 de ani și face „scrijele de mere ca la bunica”. Cum, nu știți ce sunt scrijelele?

Afacerea a început în 2015, pentru că Bogdan „voia să fie propriul lui stăpân”. A demarat o colaborare cu un partener din altă regiune, dar și-a dorit să aibă afacerea în Iași. A început cu distribuția. Anul trecut a câștigat un proiect la o bancă și a început producția la Iași. Acum vrea să se dezvolte, chiar dacă asta înseamnă „credite și iar credite”.

Și, totuși, ce sunt scrijelele de mere? „Sunt practic felii de mere. Spălăm mere. Folosim mere mai mari, pentru a avea eficiență economică. Extragem cotorul și se feliază. Apoi, feliile se lasă la deshidratat 30 de ore. Deshidratarea se face la 40 de grade. Se pot mânca precum o gustare, între mese, poți face ceai, le poți folosi la prăjituri... În funcție de imaginația fiecăruia“, îmi spune Bogdan. 

Sunt acum doi asociați și doi angajați care lucrează la partea de producție la Scrijele de mere. Costurile depind de fiecare magazin în parte. Punga are 75 de grame. Ca materie primă înseamnă, explică Bogdan Ghineț, 400 de grame. De la 5,5-6-7 lei punga. Și nu e pungă de platic. „Dintr-un kilogram de mere rămâne 10-15%. 84 la sută este doar apă. Scrijele de mere, de pere, gutui și prune”, dezvăluie Bogdan Ghineț. 

Unii clienți i-au spus că este „dulciul din copilărie” 

Bogdan Ghineț spune că a plecat de la ideea de a folosi materie primă locală. Sunt probleme la producători. „Nu reușesc și nu știu să-și valorifice materia primă. Foarte mulți nu sunt obișnuiți să investească în depozite, pentru a avea mult timp materia. Mulți preferă să vândă tot în toamnă la un preț scăzut. Produsul se termină în noiembrie și în ianuarie nu mai găsești mere din România”, spune zâmbind Bogdan Ghineț care a dezvăluit că scrijelele de mere vor ajunge în Marea Britanie. De altfel, întrebat cum se vede peste zece ani, Bogdan zâmbește: „Departe, foarte departe.”

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Eu recunosc, nu știam ce sunt alea "scrije", dar arată ca ce știam a fi "poame".
    • Like 2


Îți recomandăm

Cristian Tudor Popescu

Români trumpiți sunt destui, și în țară și peste hotare. Nu-mi imaginez că românii adevărați, trumânii, ar putea avea o tresărire morală și umană în legătură cu ce spune și ce face ticălosul lor: aruncă un ultimatum de 48 de ore Iranului, pe rețeaua sa Truth Social, la 1 trecute fix noaptea, să deschidă Ormuz sau dă cu bombardeaua în ei.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Camera care crește odată cu tine: cum arată designul pentru adolescenți în 2025

Camera de tineret este, probabil, cel mai personal spațiu dintr-o locuință. Este locul în care un copil de 10 ani începe să devină altcineva - mai complex, mai revendicativ, mai conștient de sine. Pe pereți apar afișe cu artiști, pe rafturi se adună cărți, căști, obiecte care spun ceva despre cine ești sau despre cine vrei să fii. Este spațiul în care se fac teme și se ascultă muzică tare, în care se doarme cu telefonul lângă cap și se plânge după o zi grea.

Citește mai mult

Turisti Columbia

Columbia e departe azi de ce vedem în Narcos. Cocaină se mai produce în junglă, dar clanurile s-au mutat în Mexic. Cu toate astea, mulți turiști occidentali își doresc o Columbie în care să trăiască un sejur de experiențe extreme și aduc vagoane de bani să-și satisfacă nevoile. Evident că cererea fiind mare, oferta e pe măsură.

Citește mai mult

CT Popescu

„Niels Bohr a fost un fizician danez, laureat Nobel pentru Fizică în 1922. Pe când era student, Niels Bohr a fost întrebat de profesorul său de fizică: Cum se poate măsura înălțimea unei clădiri cu ajutorul unui barometru? Bohr a propus aruncarea barometrului de pe acoperișul clădirii și măsurarea timpului în care acesta ajunge la sol. Bohr cerea nota maximă, iar profesorul voia să i-o dea pe cea mai mică.

Citește mai mult