Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

Bogdan a prins gustul profitului: Câte „scrijele” rămân dintr-un kilogram de mere

scrijele de mere

Bogdan Ghineț are 33 de ani și face „scrijele de mere ca la bunica”. Cum, nu știți ce sunt scrijelele?

Afacerea a început în 2015, pentru că Bogdan „voia să fie propriul lui stăpân”. A demarat o colaborare cu un partener din altă regiune, dar și-a dorit să aibă afacerea în Iași. A început cu distribuția. Anul trecut a câștigat un proiect la o bancă și a început producția la Iași. Acum vrea să se dezvolte, chiar dacă asta înseamnă „credite și iar credite”.

Și, totuși, ce sunt scrijelele de mere? „Sunt practic felii de mere. Spălăm mere. Folosim mere mai mari, pentru a avea eficiență economică. Extragem cotorul și se feliază. Apoi, feliile se lasă la deshidratat 30 de ore. Deshidratarea se face la 40 de grade. Se pot mânca precum o gustare, între mese, poți face ceai, le poți folosi la prăjituri... În funcție de imaginația fiecăruia“, îmi spune Bogdan. 

Sunt acum doi asociați și doi angajați care lucrează la partea de producție la Scrijele de mere. Costurile depind de fiecare magazin în parte. Punga are 75 de grame. Ca materie primă înseamnă, explică Bogdan Ghineț, 400 de grame. De la 5,5-6-7 lei punga. Și nu e pungă de platic. „Dintr-un kilogram de mere rămâne 10-15%. 84 la sută este doar apă. Scrijele de mere, de pere, gutui și prune”, dezvăluie Bogdan Ghineț. 

Unii clienți i-au spus că este „dulciul din copilărie” 

Bogdan Ghineț spune că a plecat de la ideea de a folosi materie primă locală. Sunt probleme la producători. „Nu reușesc și nu știu să-și valorifice materia primă. Foarte mulți nu sunt obișnuiți să investească în depozite, pentru a avea mult timp materia. Mulți preferă să vândă tot în toamnă la un preț scăzut. Produsul se termină în noiembrie și în ianuarie nu mai găsești mere din România”, spune zâmbind Bogdan Ghineț care a dezvăluit că scrijelele de mere vor ajunge în Marea Britanie. De altfel, întrebat cum se vede peste zece ani, Bogdan zâmbește: „Departe, foarte departe.”

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Eu recunosc, nu știam ce sunt alea "scrije", dar arată ca ce știam a fi "poame".
    • Like 2


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult