Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Bogdan a prins gustul profitului: Câte „scrijele” rămân dintr-un kilogram de mere

scrijele de mere

Bogdan Ghineț are 33 de ani și face „scrijele de mere ca la bunica”. Cum, nu știți ce sunt scrijelele?

Afacerea a început în 2015, pentru că Bogdan „voia să fie propriul lui stăpân”. A demarat o colaborare cu un partener din altă regiune, dar și-a dorit să aibă afacerea în Iași. A început cu distribuția. Anul trecut a câștigat un proiect la o bancă și a început producția la Iași. Acum vrea să se dezvolte, chiar dacă asta înseamnă „credite și iar credite”.

Și, totuși, ce sunt scrijelele de mere? „Sunt practic felii de mere. Spălăm mere. Folosim mere mai mari, pentru a avea eficiență economică. Extragem cotorul și se feliază. Apoi, feliile se lasă la deshidratat 30 de ore. Deshidratarea se face la 40 de grade. Se pot mânca precum o gustare, între mese, poți face ceai, le poți folosi la prăjituri... În funcție de imaginația fiecăruia“, îmi spune Bogdan. 

Sunt acum doi asociați și doi angajați care lucrează la partea de producție la Scrijele de mere. Costurile depind de fiecare magazin în parte. Punga are 75 de grame. Ca materie primă înseamnă, explică Bogdan Ghineț, 400 de grame. De la 5,5-6-7 lei punga. Și nu e pungă de platic. „Dintr-un kilogram de mere rămâne 10-15%. 84 la sută este doar apă. Scrijele de mere, de pere, gutui și prune”, dezvăluie Bogdan Ghineț. 

Unii clienți i-au spus că este „dulciul din copilărie” 

Bogdan Ghineț spune că a plecat de la ideea de a folosi materie primă locală. Sunt probleme la producători. „Nu reușesc și nu știu să-și valorifice materia primă. Foarte mulți nu sunt obișnuiți să investească în depozite, pentru a avea mult timp materia. Mulți preferă să vândă tot în toamnă la un preț scăzut. Produsul se termină în noiembrie și în ianuarie nu mai găsești mere din România”, spune zâmbind Bogdan Ghineț care a dezvăluit că scrijelele de mere vor ajunge în Marea Britanie. De altfel, întrebat cum se vede peste zece ani, Bogdan zâmbește: „Departe, foarte departe.”

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Eu recunosc, nu știam ce sunt alea "scrije", dar arată ca ce știam a fi "poame".
    • Like 2


Îți recomandăm

Pălărie de damă

Copiii mamei soacre și-au confruntat notițele abia după înmormântare. Adevărul i-a eliberat, au urât-o pentru câteva ore, dar prevederile testamentare și o ladă de șampanie vintage, scumpă, cumpărată chiar de soacră-mea pentru ocazie, a mai atenuat șocul și a netezit o parte din drumul spre vindecare. (Foto: Profimedia Images)

Citește mai mult

Bosnia Romania

Suntem contrariați de atmosfera din Bosnia, de modul în care a fost primită echipa națională. Lucescu vorbea chiar de condiții de divizia C, evident după ce a criticat arbitrajul, ca în toată cariera lui. Comentatorii sunt siderați de ostilitatea gazdelor, și ne întreabă retoric cu un ton superior dacă ne-am săturat de UE, uitați asta ne așteaptă în afara blocului comunitar. Înseamnă că domnul Lucescu, domnii Grădinescu și Mocanu și tot restul suporterilor care cred că România e altfel, nu știu în ce condiții joacă unii juniori în România. foto Profimedia

Citește mai mult

Nicolae Șerban

E greu să vezi în agricultură mai mult decât vreme, prețuri și noroi. Dar în halele de la Orbeni, printre senzori, tabele și camioane care nu merg niciodată goale, înțelegi că povestea asta e despre altceva: despre disciplină. Despre felul în care cineva a decis că nu „merge și-așa”, că agricultura e știință, nu poezie, și că, atunci când partenerii potriviți se întâlnesc, produsul românesc poate sta pe raft nu doar în iulie, ci și în ianuarie.

Citește mai mult

 expert contabil

Pentru fiecare 10.000 de lei distribuiți, impozitul crește de la 1.111 lei la 1.905 lei, iar firmele trebuie să verifice activul net și capitalul social înainte de a face orice distribuție. „Cota de 16% intră în vigoare de la 1 ianuarie, dar se aplică pentru dividendele distribuite după 1 ianuarie. Or, ce dividende pot eu să distribui în ianuarie? Pe cele din trimestru IV, cele care se formează chiar acum”, explică expertul contabil.

Citește mai mult