Sari la continut

Ne vedem live pe Republica!

Facem anul ăsta un pas mai departe în această călătorie care ne-a unit: construirea unul loc al dezbaterii, al schimbului de idei, al bunului-simț. Lansăm un nou spațiu unde ne putem întâlni. Comunitate.republica.ro este locul unde ne vedem live.

Brâncuși vs. România: o confruntare inegală?

Două acțiuni guvernamentale petrecute într-un interval foarte scurt de timp, te pun pe gânduri.

Brâncuși, din nou. După ce în decembrie, Ministerul Culturii înregistra un eșec în a obține alocarea sumei de cinci milioane lei pentru demararea procedurilor de achiziției a celebrei sculpturi brâncușiene, „Cumințenia pământului”, parlamentari români votând cu 14 „contra” și 13 „pentru”, iată că acum înregistrează o jumătate de succes prin obținerea (promisiunii?) a cinci milioane de euro, cam jumătate din suma totală negociată cu moștenitorii sculpturii, abandonați de o casă de licitație înainte de finalizarea tranzacției (?!). 

Restul de șase milioane de euro, Ministerul Culturii va încerca să îi obțină prin subscripție publică. 

Se face din aceasta și o chestiune de patriotism, desigur, căci cum vor refuza românii să aducă opera lui Brâncuși în patrimoniul național. Ce ar putea motiva pe români dacă nu patriotismul? Deci, asta e limpede. În același timp, e și o acțiune de deșteptare a Statului în ce privește patrimoniul său cultural.

Ce nu e limpede e: de ce nu a alocat guvernul întreaga sumă? Nu am citit despre asta. Cred că avem aici un exercițiu de imagine prin care, chiar dacă românii nu vor contribui cu restul de șase milioane de euro, până la termenul convenit cu moștenitorii, care au acceptat dreptul de preempțiune al Statului, eșecul subscripției va da prilej de victimizări în an electoral. Ce se întâmplă cu banii subscriși dacă chemarea ministerului nu va fi auzită? Se vor întoarce la cetățenii patrioți? Încă nu știm. Totuși, de ce nu a achitat Statul nota de plată și cere cetățenilor săi să contribuie cu bani?

Partidele politice. A doua acțiune guvernamentală, realizată firesc, fără convulsii, a fost aprobarea decontării cheltuielilor de campanie electorală ale partidelor de la buget. Motivația fiind: evitarea banilor negri care finanțau partidele în campanie. Deci, nimic mai simplu: patruzeci de milione de euro, se pare, au fost deblocați pentru asta. Nu știu de ce, dar nu cred că măsura va stopa ilegalele operațiuni financiare ale partidelor în campanie. Ele vor deconta, de la buget, dar e probabil că, cu mai mare atenție, vor încerca continuarea unor practici ascunse. De ce a aprobat guvernul ca aceste cheltuieli să fie suportate din buget, adică tot din „banii noștri”?

Ce ridică semne de întrebare privește faptul că Ministerul lansează această provocare publică în timp ce soarta ansamblului brâncușian de la Târgu Jiu pare să nu mai facă obiectul vreunei inițiative publice. Iar acesta e acolo, ar trebui protejat și pus în valoare cum trebuie. 

Cum ar fi ca modelul subscripției publice pentru Cumințenia pământului, pentru a aduce celebra sculptură a lui Brâncuși în tezaurul național, să se extindă și la cheltuielile partidelor pentru campania electorală? Partidele ar lansa subscripția publică și doritorii/iubitorii de partid ar da bani pentru campanie. Numai și ca test – cum e și cel privind opera lui Brâncuși – și ar da rezultate lămuritoare. Dacă artistul a mai pierdut în confruntarea cu România, politicienii parlamentari nu, ei au câștigat mereu în această confruntare inegală. Căci țara e una iar ei/ele sunt mereu mulți.

E o confruntare inegală: Cumințenia pământului față în față cu „Hoțenia pământului” (citez un prieten). În timp ce în prima situație, noi vom sta cu un posibil blam moral deasupra capului (în caz de eșec al subscripției publice pentru Brâncuși), în al doilea, ei/ele nu vor sta cu nimic deasupra capului, vor deconta bani cheltuiți pentru campania electorală. De ce ei/ele ar merita asta și Brâncuși nu? Din cauză că.

Oricum, provocarea lansată de Ministerul Culturii nu are egal. E abil gândită ca gest de imagine. E relativ indiferentă față de rezultat. Căci Ministerul, ca și Educația, ar fi trebuit să se bată pentru mărirea bugetului propriu. Poate a făcut-o. Ce ridică semne de întrebare privește faptul că Ministerul lansează această provocare publică în timp ce soarta ansamblului brâncușian de la Târgu Jiu pare să nu mai facă obiectul vreunei inițiative publice. Iar acesta e acolo, ar trebui protejat și pus în valoare cum trebuie. Statul a agresat în repetate rânduri, și înainte de 1989 și după, celebrul ansamblu în aer liber.

Patriotismul și banii. Leul pentru Ateneu, ultima subscripție publică în România, a fost pentru o construcție nouă, emblematică pentru cultura națională. Euro nu rimează cu nimic, în cazul unei opere, dintre altele ale lui Constantin Brâncuși: sculptura Cumințenia pământului. În primul caz a fost vorba de organizarea unei loterii publice unde s-au pus la vânzare 500.000 de bilete de 1 leu. „Dați un leu pentru Ateneu!” M-ar bucura ca, în absența rimei, care avut un impact colosal în epocă, să curgă, totuși, banii pentru a atinge scopul. 

Ministerul știe, însă, că patriotismul (și financiar) cerut acum privește mai degrabă pe cei educați și din mediul urban decât pe cei din mediul rural unde ideea de a da un ban pentru opera unui artist român ar fi privită, probabil, ciudat. Dar și mulți dintre cei educați au probleme în a înțelege de ce-o fi atât de celebră opera asta a lui Brâncuși când, dacă te uiți la ea, ce vezi?! Prefer să citiți aici ce a publicat, admirabil, Gabriel Liiceanu. Oricum, eșafodajul legal privind dreptul de preempțiune al Statului și relația acestuia cu proprietarii operei par să devină destul de complicate în eventualitatea că subscripția nu reușește.

Totuși: în raport cu ce este decisă această prioritate, această acțiune a ministerului?

ARTICOL PUBLICAT PE BLOGUL AUTORULUI

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • check icon
    dupa momentul cu arderea unei carti, opinia mea este ca romania nu merita sa detina nimic, nici un obiect cultura, chiar daca plateste, pana la urma ce-l deosebeste pe roman de taliban ? pentru ce sa lasi ceva romaniei sa vina un roman si sa distruga ceva unic ? pana la urma cine sunteti voi ca sa distrugeti ceva, orice ? cred ca avem toti in memorie inca pe premierul care incerca sa scoata profit dintr-o descoperire arheologica, un patriot, un om de bine, un ales, un roman, nu-i mai ajungea ce fura acum dorea sa vanda mormantul stramosilor, cam asta este romanul ! este cineva care vrea replica, sa ridice piatra, sa vedem cine este el, romanul cinstit !
    • Like 0
  • check icon
    STATUL ROMÂN RECIDIVEAZĂ. Fac referire la bustul DOCTORULUI CAROL DAVILA, o lucrare a cărei recepţie a fost nesatisfăcătoare din cauză de... epoleţi. Înfuriat de inabilitatea consiliului (care fusese format de fostul său profesor, Dimitrie Gerota) de a înțelege sculptura, spre mirarea tuturor, Brâncuși a plecat din sala de ședințe fără a primi a doua jumătate a banilor necesari plecării sale spre Franța, decizând sa parcurgă drumul către Paris pe jos. ACELAŞI STAT ROMÂN A REFUZAT, în 1951, oferta lui Brâncuşi de a-i lăsa moştenire 200 de lucrări şi atelierul său din paris. La 7 martie 1951, într-o ședință prezidată de Mihail Sadoveanu, Secțiunea de Știința Limbii, Literatură și Arte a Academiei Române a luat în discuție această propunere. La ședință au participat George Călinescu, Iorgu Iordan, Camil Petrescu, Alexandru Rosetti, Al. Toma, George Oprescu, Jean Alexandru Steriadi, Victor Eftimiu, Geo Bogza, Alexandru Graur, Ion Jalea, Dumitru S. Panaitescu-Perpessicius și Krikor H. Zambaccian. Academicienii și intelectualii români au respins oferta lui Brâncuși, considerându-l pe sculptor un reprezentant al burgheziei decadente și astfel atelierul lui Brâncuși a revenit statului francez. Deci, de ce m-ar mira că acum, acelaşi stat român se zgârceşte să scoată banul din buzunar (tot buzunarul nostru, fireşte) şi se eschivează cu o SUBSCRIPŢIE PUBLICĂ SORTITĂ EŞECULUI? De ce sortită eşecului? Să ne închipuim că s-ar face subscripţie publică pentru turnarea în aur a unei statui care să-l reprezinte pe Hagi sau pe Florin Salam. Punem pariu că banii s-ar aduna într-o lună? Domnul Marian Popescu are dreptate. Acesta este statul român şi cu oamenii aflaţi la conducerea sa.
    • Like 0
  • Faptul că am avut șansa să ne naștem în preajma locurilor care au dat genii ca Brâncuși și Noica, să vorbim aceiași limbă cu ei și, uneori, chiar să înțelegem și să apreciem cele ce vor să ne transmită ei, iată ce cred eu că este provocarea cu care ne îmbie Dl. Cioloș. Ne-om ridica oare la nivelul acestei provocări?
    • Like 1
  • Normal toate operele lui Brancusi apartin patrimoniului universal .Consider ca suma de banii pe care statul roman o plateste ptr aceasta sculptura este infima ptr ca opera este a lui Brancusi cel mai mare sculptor Roman .Cumintenia pamantului apartine culturi universale ca si cele ale artistilor renasteri italiene Michelangelo aflate in muzeul Ufizi capela sixtina Toate apartin culturi universale dar san la italieni la rusi etc
    • Like 0
  • Ce usor s-ar rezolva daca cei din dosarul Microsoft ar plati miliardul paguba,ori daca cei 15% din PIB (valoare anuala a coruptiei) ar fi redusi de catre Sfantul Sisoe la 5-6.
    • Like 3

  • Te-ai intrebat oare din postura ta de profan, de ce “Cumintenia Pamintului” a lui Brincusi este atit de valoroasa pentru umanitate? Desigur te-ai intrebat - cel putin la fel ca si mine – de ce are un pret atit de ridicat. Cine a fost Constantin Brincusi ? Ei bine a fost un sculptor roman genial al sec. XX, provenit de la tara. De ce a fost genial? Fara sa stiu prea multe si din pozitia de profan eu cred ca geniul sau a constat in pietrele daltuite in asa fel incit vintul sa circule nestingherit printre ele. Le-a slefuit taranul in asemenea grad incit daca ai introduce sulpturile lui intr-un tunel de vint, ele ar putea avea o portantza care le-ar ajuta sa-si ia zborul. Pietre care zboara. Columne geometrice perfecte care sfindind intemperiile se inalta la cer,sustinindu-l chiar. Dar ce o fi oare cu aceasta Cumintenie a Pamintului? Pai poate fi chiar un dar adresat Providentei, pentru ca Pamintul sa fie linistit si a te accepte asa cum esti tu cu toate pacatele tale. Cumintenia Pamantului isi are radacinile intr-o cumintenie anterioara crestinismului, figura fetei degaja un mister care o transforma intr-un portret universal. Din atitudinea statuii se degaja un sentiment de atasament fata de pamantul mama. Este un mesaj sculptat in forma unei fete pamantii, cu figura amorfa si trup strins intr-o ingenuitate ferecata. Fata este atit de frumos slefuita incit vintul o poate ridica in orice moment la cer. Este o simtire, o idee, o sugerare de candoare dumnezeiasca. Cumintenia Pamintului este o lucrare de arta. Fata nu este 'frumoasa' - nici ca Mihaela Radulescu, nici ca Andra si nici ca Pamela Anderson - ci mai degraba este 'urita' pentru ochiul profan. Ea este in schimb cuminte si absolut pura pentru cei ce pot sa priveasca cu ochii din spatele ochilor...si... nu te apropii de ea decit cu sufletul curat ca lacrima unui inger.
    • Like 3
    • @ Valentin Stütz
      Multumesc. Ați descris simplu Cumintenia Pământului, pt ca toți cei care nu vedem, să vedem cât frumos este acolo. Profan? Atunci "gura pacatosului, adevăr graieste ".
      • Like 0
  • Deci:40 de milioane de euro-de la buget-pentru campania alegerilor.Iar noi sa platim jumatate din pretul unei sculpturi de Brancusi,pentru care statul n-are toti banii.Cum n-am fost intrebat daca sunt de acord cu prima suma, sa ma slabeasca cinstitul Minister al Culturii cu subscriptia.
    Mai ales ca , indiferent de parerea lui C. Noica, sculptura mi se pare URÎTĂĂĂ...
    • Like 0
    • @ Marius Georgescu
      Ion N check icon
      Nu este nevoie sa porti ochelari cu 100 dioptrii sa poti pricepe ce a facut un taran dintr-o piatra. De altfel nu am nimic cu pozitia dvs meschina asupra modului cum niste politicieni cheltuie banii nostrii. Acum 70 de ani niste politruci au scos din tara un asemenea geniu mondial, chletuind banii poporului tot pe niste alegeri, care s-au dovedit proaste. Chiar daca erau bani de la buget sau din donatie tot de la popor sunt. Nu v-a cerut nimeni nici-un leu, daca aveti si vreti, donati, daca nu, nu! E dreptul Dumneavoastra sa mergeti sau nu la muzeu.
      • Like 3
    • @ Marius Georgescu
      Indiferent de parerea lui C.Noica, scrierea d-voastra mi se pare URÎTĂĂĂ.....
      • Like 3
    • @ Ion N
      Tot nu ma obisnuiesc cu faptul ca anonimitatea-Ion N,Agape etc-recurge de obicei la atacuri la persoana-adica mîrlănii-în loc de argumente...Ăștia sîntem, cu ăștia defilăm...
      • Like 2
    • @ Marius Georgescu
      Frumusețea este în ochiul privitorului? Sau în mintea lui (priceperea lui)?
      • Like 0
    • @ Marius Georgescu
      No, binie, că dvs sunteți, neapărat, Marius Georgescu.... Faceți dosarul de cadre? Si dacă sunteți, nu vi-e frică de mosii dvs sau de urmasii dvs pt cele spuse? Sau sunteți din aceia care, au o părere. Nu contează ce transmit.
      • Like 0


Îți recomandăm

UNStudio 1

UNStudio este unul dintre cele mai cunoscute și apreciate birouri de arhitectură din lume, cu filiale în Amsterdam, Frankfurt, Shanghai, Hong Kong, Dubai și Melbourne. are în portofoliu peste 120 de proiecte internaționale, precum clădiri de birouri, rezidențiale, muzee, poduri, dar și masterplanuri urbane. Printre cele mai cunoscute lucrări - Podul Erasmus din Rotterdam, Mercedes-Benz Museum din Stuttgart, Arnhem Central Station, Designul Doha Metro Station.

Citește mai mult

Marius Sava

„La mine pacienții nu vin niciodată singuri, vin cu partenerul”, spune medicul specialist pneumolog Marius Sava, cu competențe în somnologie, de la Rețeaua Privată de Sănătate Regina Maria, despre cei care ajung la ușa cabinetului cu simptome de apnee în somn.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Mihai Bran - Claudiu Pandaru

Când medicul psihiatru Mihai Bran le-a povestit colegilor săi de la muncă, în 2015, că ar vrea să își facă un startup în domeniul serviciilor de telemedicină, pentru a-și putea urmări mai ușor pacienții, cei mai mulți dintre ei au izbucnit în râs, neîncrezători. În prezent, business-ul său, ATLAS, pornit alături de câțiva prieteni IT-ști, a ajuns la o cifră de afaceri de un milion de euro și 400.000 de utilizatori.

Citește mai mult

Food waste Japonia

„În Japonia mâncarea e un personaj din marea poveste a lumii, un prim pas în călătorie. Fiecare regiune are cel puțin un ingredient sau o mâncare pentru care e faimoasă și care, când îi vine sezonul, e consumată în restul Japoniei. E și o formă ritualică de a reuni timpuri, locuri și oameni. Mâncarea japoneză e o formă de echilibru”, spune scriitorul George Moise într-un interviu pentru habits by Republica.

Citește mai mult