Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

Călăi deghizați în hainele pătate de sânge ale victimelor

L. Dragnea - I. Maniu

(în imagine: Liviu Dragnea și Iuliu Maniu)

Sfânta Inchiziție obișnuia să dezgroape după 7 ani osemintele celor executați din ordinul ei; erau puse într-un sac și zdrobite cu ciocanul până când se făceau pulbere, aruncată apoi în canalele orașului.

Partidul Dragnea, adică Pardidul, își compară liderii și acoliții trimiși în judecată pentru hoție într-o veselie, corupție și minciună cu victimele condamnărilor politice dictate de strămoșul PSD, Partidul Comunist, ceea ce mi se pare mai oribil decât ce făceau inchizitorii. Într-o scrisoare adresată Uniunii Europene, Pardidul pune pe același plan abolirea în 2009 a sentințelor politice de dinainte de `89, care i-au trimis pe cei mai mulți dintre condamnați să moară în pușcării și la canal fără lumânare și mormânt, și desființarea hotărârilor definitive ale completurilor de 5 și 3 judecători sau așteptata OUG pentru amnistie și grațiere, ca să fie făcuți scăpați Dragnea și toți delapidatorii, escrocii, violatorii și ucigașii.

Nu pot să nu mă gândesc cu cine s-ar identifica martirii zilei de azi. Liviu Dragnea nu poate fi asemuit decât cu Iuliu Maniu, Tăriceanu cu Ion Mihalache, soarta lui Dan Voiculescu amintește de cea a lui Corneliu Coposu, Olguța Vasilescu e Doina Cornea, Darius Vâlcov, cine altcineva să fie decât Mircea Vulcănescu, finanțist și el...

Domeniul Dragnea din Alexandria, întins pe două străzi, cei 7000 mp, cu viloi, piscină porcină și teren de tenis electrificat, ar putea adăposti un nou Memorial al Durerii, înfrățit cu cel de la Sighet.

Sau conacul însurățeilor Vasilescu-Manda, ăla cu rembranji și cu rubenși pă șemineu, și Swarovski la baie, ar putea foarte bine să evoce Zarca Aiudului...

Așa-i că dacă nu mă opresc o să vomitați?

Măcar Ion Iliescu îi detesta fățiș pe supraviețuitorii sistemului carceral comunist; față de Căposu sau Copoiu, cum îl numea Iliescu pe Corneliu Coposu, întrebarea care i se citea pe față era: „Cum dracu s-a găsit și ăsta să nu moară?”.

Pardidul însă, e pragmatic, nu-i ajunge că Dragnea dă cu copii în SRI, mai folosește și morții ca berbeci de dărâmat Justiția. Vrea să pună în genunchi nu numai Banca Națională, serviciile secrete, Justiția, Armata, primarii marilor orașe, mai nou și Parchetul European, prin actul de terorism profesional la adresa doamnei Kovesi, ci și Istoria României.

Istoria arată însă că atunci când călăii încearcă să se deghizeze îmbrăcând hainele pătate de sânge ale victimelor e semnul de început al sfârșitului pentru un sistem criminal.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Elevi în curtea școlii

Ce (mai) înseamnă săptămâna de „școala altfel” pentru elevii români? Dar „săptămâna verde”? Ce ar trebui să însemne ele în mod ideal, dar și în mod concret? Cum ați organiza dvs, stimați cititori, aceste două programe educative pentru elevi? Cum le văd realmente și decidenții politici de azi, din Educație, care le-au moștenit de la cei de ieri? Iată câteva întrebări, pe care se pare că nu ni le punem suficient de serios și responsabil.

Citește mai mult

Dorin Dobrincu

E nevoie de o igienă a democrației. Și ea nu poate fi gândită în afara cunoașterii istoriei. Pentru că, oricât de des ați auzi asta, ideea e totuși adevărată: cine nu învață lecțiile istoriei e condamnat să le repete. Într-un moment ca acesta, în care regimurile autoritare și discursurile radicale sunt în ascensiune peste tot în lume, predarea lucidă a istoriei recente devine esențială. Coordonarea manualului de „Istoria comunismului din România”, introdus ca disciplină obligatorie în 2025, este mai mult decât un proiect editorial — e o încercare de a-i învăța pe tineri libertatea, prin cunoașterea prețului pierderii ei. Istoricul Dorin Dobrincu explică în acest interviu acordat în exclusivitate platformei Republica de ce memoria nu e doar un exercițiu al trecutului, ci o condiție pentru a nu repeta greșelile care au pus în genunchi o societatea întreagă. Care s-a salvat singură, dar cu prețul sângelui.

Citește mai mult