Foto Guliver/Getty Images
Piețele de capital trăiesc în continuare cu teama de „contaminare”. Bursele lumii închid zi după zi cu recorduri negative doborâte. Marile agenții de rating îmbrățișează scenariul recesiunii globale la care mai adăugăm și o încleștare de forțe în piața petrolului care a dus la prăbușirea prețului la minimele ultimilor 20 de ani.
Care sunt explicațiile.
Petrolul continuă să fie influențat de reducerea cererii cauzate de restricțiile de călătorie provocate de coronavirus și de încetinirea economiei mondiale. În plus în loc să sprijine piața prin reducerea producției, Rusia și Arabia Saudită stau încurcate într-un război devastator al prețurilor și sunt gata să inunde piața mondială în săptămânile următoare după ce nu au reușit să cadă la pace în privința reducerii producției: ambele insistă să păstreze sau chiar să crească oferta în cel mai rău moment posibil. Acest război complică și mai mult calculele guvernelor presate să ia decizii rapide, mai ales că un baril sub 30 de dolari era ceva de neimaginat înaintea izbucnirii crizei coronavirus.
Kremlinul a respins propunerea saudiților de a aduce producția la nivelul cererii după ce au argumentat că nu e clar deocamdată impactul crizei coronavirus asupra cererii pentru petrol. Specialișii au găsit în acest demers al Rusiei un mod de a testa forța industriei petroliere americane. Una peste alta asul este în mâneca Arabiei Saudite, singura capabilă și suficient de agresivă să majoreze masiv producția pentru a forța negocierile cu Rusia.
În toată această încleștare, cererea globală de petrol în martie și aprilie ar putea să scadă cu până la 10 milioane de barili pe zi, ceea ce duce la un surplus estimativ de aprovizionare la nivel mondial cuprins între 4 milioane de barili și 10 milioane de barili pe zi din februarie până în luna mai a acestui an estimează analiștii IHS Markit.
Frica de recesiune
Coronavirusul are toate datele să devină glonțul care să declanșeze o recesiune globală. Mariile agenții de rating au căzut deacord în ultimele zile că scenariul cel mai probabil este o încetinire bruscă a economiilor cu efecte în cele mai importante dintre industrii.
Perspectivele s-ar putea înrăutății și în funcție de cât de gravă va fi evoluția virsului în lume. Economiștii Morgan Stanley, Standard and Poors, Goldman Sachs sau J.P. Morgan vorbesc de o încetinire a economiei americane de exemplu, în următoarele luni de 0,9 chiar peste 1,2 procente. Primele trei luni ale anului la nivel mondial par deja compromise, restricțiile care au venit odată cu evoluția virsului și lipsa unor date certe cu privire la modul în care acesta va evolua împreuna cu măsurile economice pe care guvernele le propun și care pot sau nu să produc efecte, crează premisele celor două trimestre de scădere care să declanșeze recesiunea. Guvernele și băncile sunt datoare să susțină piețele în evitarea colapsului dar spre deosebire de criza din 2008 de exemplu, inamicul nu e la îndemână, teama e dominantă iar incertiduinea o amplifică.
De unde scăderile? Dependența de China, unde industria a fost lovită mult peste așteptări, se vorbește despre scăderi de 5 procente a PIB-ului în priml trimestru, deși există tentative de redresare. La nivelul Uniunii Europene industrii întregi intrate în amorțire ar putea provoca încetiniri de 2 chiar 5 procente după estimările neoficiale ale BCE. Să nu uităm Italia, una dintre cele mai afectate țări din Uniunea Europeană de efectele coronavirus și care s-a aflat în recesiune tehnică.
Cum au reacționat piețele de capital
Investitorii panicați vând acțiuni și nu cred că recesiunea poate fi împiedicată în pofida miliardelor injectate de guverne. Când industrii întregi din zona de turism, retail, restaurante, companii aeriene, etc. sunt decimate te aștepți ca o sursă importantă de venit să dispară. Așa se face că panica investitorilor pe Bursa de la New York a anulat oficial toată creșterea din mandatul lui Donald Trump după sesiuni de vânzări extrem de agresive în care de cel puțin 4 ori în ultimele două săptămâni s-a activat mecanismul de întrerupere a tranzacțiilor.
Și la București au fost zile cu scăderi și tentative de redresare. Scăderi am văzut în dreptul băncilor după deciziile privind amânarea ratelor și în dreptul companiilor petroliere alimentate de scăderea prețului petrolului. Bursa românească este în prezent la cea mai scăzută valoare de la începutul anului trecut iar în 2020 marchează deja o scădere de peste 30 la sută. Cu toate datele pe masă întrebarea ultimelor săptămâni nu mai e demult cât de mici vor fi câștigurile ci cât de mari vor fi pierderile?
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.