Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Cât fac 8 ori 7?

Când nu sunt nevoit să mă gândesc la politică, mă întorc la matematică. Rezolv probleme din numere vechi ale Gazetei Matematice.

În vreme ce făceam asta, în calcule, am avut la un moment dat de înmulțit pe 9 cu 7. 63, am zis, și m-am oprit, pentru că am băgat de seamă ceva: de la 63 la 70, diferența e 7. Tot 7. Ia să mai vedem: 9·4 ꞊ 36, diferența până la 40 este... 4! Carevasăzică: 9·1꞊9, diferența până la 10 e 1; 9·2꞊18, diferența până la 20 e 2; 9·3꞊27, diferența până la 30 e 3; 9·4꞊36, diferența este, cum văzurăm, 4. Păi, de aici, iese o formulă: 9·x꞊10·x-x, evident adevărată. 

Dar dacă e vorba de 7? 7·1꞊7, diferența până la 10 e 3; 7·2꞊14, diferența până la 20 e 6, adică 3·2; 7·3꞊21, diferența până la 30 e 9, adică 3·3... Carevasăzică: 7·x꞊10·x‐3·x. Dacă e valabil pentru 9 și 7, ar trebui să fie valabil pentru orice număr (cifră) de la 1 la 9. Avem 9·x꞊10·x-1·x și 7·x꞊10·x‐3·x. Întrucât 1꞊10‐9 și 3꞊10‐7, se impune formula generală: y·x꞊10·x‐(10‐y)·x, unde y și x sunt numere de la 1 la 9. Dar, întrucât, operând în partea dreaptă a egalității, y·x꞊10·x‐10·x+y·x, deci, y·x꞊y·x, observăm că avem de a face cu o identitate. Valabilă pentru oricare două numere reale sau complexe (de pildă, (1152·(-375,25)), nu doar pentru tabla înmulțirii. În cazul numerelor mari, această identitate nu ne e de mare folos. De pildă, 42·36꞊360-(10‐42)·36, înseamnă să calculăm 32·36, în loc de 42·36, ceea ce nu e o înlesnire.

E utilă însă la tabla înmulțirii. Care, se memorează ca atare, se învață pe dinafară la școală, ca o poezie. Și, deci, poate fi uitată, parțial sau total, atât de copii, cât și de adulții care nu o folosesc. Care e partea cea mai uitabilă? Înmulțirile cifrelor de dincolo de 5. La întrebarea cât fac 2·3, sunt șanse să răspundă multă lume corect, în schimb la 8·7, pot să apară rateuri. Sau la 9·6. Sau la 7·7.

Și atunci, formula y·x꞊10·x‐(10‐y)·x înlocuiește cerința „dificilă” 8·7 cu 70‐2·7, adică, cu înmulțirea „prietenoasă” 2·7. În cuvinte: dacă nu vă amintiți cât fac 8 ori 7, înmulțiți pe 7 cu 10 și scădeți același 7 înmulțit cu complementul lui 8 față de 10.

În concluzie: trebuie să țineți minte doar prima jumătate, „ușoară”, a tablei înmulțirii și această formulă simplă cu care deduceți orice în a doua parte, cea „grea”, folosind-o pe prima.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.


Îți recomandăm

Cristian Tudor Popescu

Un bătrân de 70 de ani stă pe nisip, cu picioarele încrucișate, după moda asiatică, lângă niște cercuri trasate de el cu bățul. Din când în când, se ridică și se uită la cercuri de sus și învârtindu-se în jurul lor. Din depărtare, se aud catapultele Siracuzei, îmbunătățite de moșneag ca să lovească mai precis și mai departe, dar și mai aproape, când navele romane ajungeau la câteva stadii distanță de zidurile cetății.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Copil furios / sursa foto: Profimedia

Școala românească, deși ar trebui să fie primul spațiu de siguranță, a devenit un loc al performanței mecanice, unde succesul se măsoară în note, nu în caractere. Absența educației emoționale lasă copiii fără cuvinte pentru a-și exprima frustrarea, frica sau nevoia de apartenență, transformând aceste stări în pumni sau în agresiuni online.

Citește mai mult