Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

Câteva minute

Vlad Zografi

Acum șase ani am fost întrebat ce mi-a adus decembrie 89. Și mi-a venit în minte un răspuns simplu: De atunci, am câștigat zilnic câteva minute – minutele în care dimineața, odată trezit, încercam să mă adaptez la anomalia vieții noastre din național-comunismul lui Ceaușescu. Îmi dau seama că asta e greu de explicat celor care n-au trăit-o, pare o poveste fantastică dintr-un trecut îndoielnic. Cred totuși că ei ar putea percepe în oarecare măsură cum a fost dacă s-ar gândi la morții de la Timișoara, București și Clujsau dacă ar privi imaginile disperării din toată țara, iar apoi bucuria noastră din decembrie 89. Ca de-acum încolo să nu pierdem timp diminețile pentru a ne adapta la o nouă anomalie, e de-ajuns să cheltuim azi câteva minute, secția de votare nu-i departe.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • mg check icon
    ..da, în decembrie '89 era (nu cu mult..) mai cald în case decât afară.
    Iar butada aia care circula underground :
    "Deschid fereastra, o închid.
    Îți mulțumesc Partid.."
    era de fapt trista realitate.

    Un conducător mult prea iubit (sanchi..) Un partid obedient. O lume cenușie, săracă și lipsită de speranță. Dar cel mai mult durea lipsa libertății. Pumnul în gură, pe care Simion ni-l promite iarăși nouă, celor care-am uitat istoria. Dac-am citit-o vreodată.. Mai ales de la Stalin încoace..

    Așa că pe 18 poate fi un punct de cotitură.
    "- Niculae, unde mergem noi, domnule ?"
    • Like 2
    • @ mg
      fan CTP check icon
      in 89, da, a disparut pumnul din gura. dar romanul mancacios a luat altceva in gura pe 20 mai 90. si molfaie de 35 ani. si mai crede in niculae. altfel nu imi explic de ce toti cred ca un presedinte poate face ceva cand ei au votat in parlament niste .... orice numai oameni intregri nu. 90% din ei, nu toti
      • Like 0
    • @ fan CTP
      Dan check icon
      Nu interesează pe nimeni fanteziile tale molfăite, trollule putinist, fals „fan CTP”.
      • Like 3

Îți recomandăm

Ferma Cernat

În ciuda tuturor costurilor și dificultăților, am simțit la acești oameni o dragoste profundă pentru pământul care ne hrănește pe toți. „Banii au un singur dezavantaj: nu se pot mânca”, râde dl. Moldovan.

Citește mai mult

Radu Jude la Paris

Adevărul e că nu ieșim în lume cu prea multe. Cu excepția performanțelor câtorva sportivi, începând cu David Popovici, a câtorva companii private care au trecut granița și aspiră la statutul de unicorni și a filmelor din „noul val”, România nu iese prea mult în evidență. De aceea, orice „ieșire în lume” face foarte mult bine imaginii unei țări în deficit uriaș de imagine internațională.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Marina Axentii

La doar 27 de ani, Axentii Marina (foto) se află pe un parcurs academic remarcabil. Originară din România, ea este doctorandă în domeniul Ingineriei Produselor Alimentare la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, iar în prezent își desfășoară activitatea de cercetare peste ocean.

Citește mai mult

Theodor Paleologu, diplomat și președinte al Fundației Paleologu. Foto: Inquam Photos / Bogdan Buda

Pe fondul ascensiunii extremismului la nivel mondial, mulți se întreabă acum ce s-a întâmplat cu societatea și de unde a ieșit la lumină ura aceasta aproape perceptibilă fizic între oameni care nici nu se cunosc personal. Căci trăim, iată, vremuri în care amenințarea și injuriile sunt elemente la ordinea zilei. Mulți aproape că le ignoră, pentru că, pe nesimțite, ele s-au normalizat. Drumul de aici la agresivitate fizică e scurt. Și asupra acestui pericol atrag atenția mulți oameni ai cărților, care știu din istorie ce se întâmplă cu societățile în astfel de perioade.

Citește mai mult

 Chris M

Pentru Chris Simion-Mercurian, scriitoarea și regizoarea de teatru care a pornit visul, și pentru partenerul ei, Tiberiu Simion-Mercurian, întreaga călătorie a însemnat nouă ani de eforturi, sacrificii și momente de criză, dar și întâlniri și emoții imposibil de trăit altfel. „Nouă ani a durat. A început în 2016. A fost foarte complicat. Și foarte impredictibil.

Citește mai mult