„Sunt într-o stare de şoc, ceea ce nu mi se întâmplă des”. Cătușele, spaima aleșilor

• „Soarta mea ca politician şi ca om este în mâinile voastre. Vă rog, dragi colegi, să aveţi încredere că sunt nevinovat, subliniez, sunt nevinovat. Îi mulţumesc mamei mele, care este pe patul de moarte, că m-a crescut aşa frumos. Sunt mândru că sunt senator al României” – Marius Isăilă, acuzat de trafic de influență și instigare la fals în înscrisuri, iunie 2014.

• „Sora mea a pierdut sarcina din cauza stresului. Eu am fost învinuit săptămâna trecută drept cadou de ziua mea. Totul a fost pentru un spectacol televizat. Ce anume se doreşte, o arestare televizată sau aflarea adevărului?” – Vlad Cosma, acuzat de trafic de influență, februarie 2014

• „Execuţiile în grup nu folosesc nimănui. De ce să continuăm acest spectacol? Asupra clasei politice se fac numeroase presiuni. Nu e cam mult ca de trei ori, printr-un purgatoriu greu de suportat, să trebuiască să-mi dovedesc nevinovăţia pentru lucruri de care nu sunt vinovat? ” – Varujan Vosganian, acuzat de constituirea unui grup organizat și delapidare, februarie 2015.

• „Oricare dintre dumneavoastră puteți fi în aceeași situație. Dragi colegi, vă rog din suflet să analizați această situație, omenește și chiar dumnezeiește, așa cum spune domnul Hristos când ne spune: atunci când îți judeci apropele pune-te în locul lui și judecă ca și când ai fi în aceeași situație” – Titi Holban, acuzat de trafic de influență, iunie 2014

• „Sunt într-o stare de şoc, ceea ce nu mi se întâmplă des. Este o dramă ce mi se întâmplă, sunt o victimă a contextului politic”, - Mircea Roșca, trafic de influență, noiembrie 2014

Din când în când, liniștea parlamentarilor a fost deranjată de câte o cerere de la Direcția Națională Anticorupție. Procurorii au cerut începerea urmăririi penale pe numele unor foști miniștri, au cerut percheziția, reținerea și arestarea preventivă pe numele mai multor deputați și senatori. De cele mai multe ori, procurorii au rămas cu buza umflată. Asta pentru că parlamentarii au decis că ei sunt deasupra legii și, oricum, sunt persecutați politic, nicidecum vinovați de vreun abuz în serviciu, vreun trafic de influență sau vreo luare sau dare de mită. 

Niciodată, dar niciodată, nu l-am auzit pe vreun ales să-și recunoască vina. Să spună <<da, am greșit, voi plăti pentru fapta mea>>. I-am auzit însă, de nenumărate ori, plângându-se de abuzul procurorilor. Un discurs pe care l-am auzit aproape cu fiecare ocazie, cu fiecare deputat sau senator pe numele căruia DNA a cerut arestarea preventivă.

Numai în 2015, DNA a trimis 15 solicitări pentru reținerea și arestarea preventivă pe numele unor parlamentari: 11 la Camera Deputaților și 4 la Senat. Elena Udrea, Theodor Nicolescu, Ion Ochi, Marko Attila, Darius Vâlcov, Dan Șova și, mai recent, Cătălin Teodorescu și Ioan Oltean. 

Nouă solicitări de începere a urmăririi penale au ajuns, în 2015, de la DNA la Parlament: Elena Udrea, Victor Ponta, Laszlo Borbely – la Camera Deputaților- și Darius Vâlcov, Varujan Vosganian și Ion Ariton la Senat. Dacă am face un top al celor mai râvniți politicieni în 2015, Elena Udrea conduce detașat. Cum Dan Șova este în fața celui de-al treilea vot, ar fi pe locul doi. 

Niciodată, dar niciodată, nu l-am auzit pe vreun ales să-și recunoască vina. Să spună <<da, am greșit, voi plăti pentru fapta mea>>. I-am auzit însă, de nenumărate ori, plângându-se de abuzul procurorilor.

Nici în 2014, statisticile nu sunt foarte ușor de digerat. Opt deputați au fost luați în vizorul DNA – trei dintre ei au scăpat de reținere și arestare preventivă – Vlad Cosma, Florin Popescu și Titi Holban- , în timp ce Ion Diniță, Ioan Adam, Marko Attila, Cătălin Teodorescu și Mircea Roșca au ajuns pe mâinile procurorilor. 

La Senat, ceva mai puțini: DNA a cerut pe numele Ecaterinei Andronescu și al lui Șerban Mihăilescu începerea urmăririi penale, iar pentru Marius Isăilă reținerea și arestarea preventivă.

Penalii din 2014

Deși cifrele arată că, în 2014, parlamentarii au renunțat să mai intervină în cursul dosarelor, prin respingerea solicitărilor DNA, trebuie observat momentul în care astfel de solicitări au fost adoptate. Mai exact, când apele erau limpezi, iar solicitările DNA erau puține, parlamentarii dădeau un vot de respingere, iar lumea uita. 

Odată ce lumea a ieșit în stradă în număr foarte mare (amintesc aici episodul alegerilor prezidențiale din 2014, când scandalul votului din diaspora a scos zeci de mii de oameni în stradă), parlamentarii au avut o presiune prea mare asupra lor - și procurorii, și protestele – așa că au aprobat solicitările venite de la DNA.

Vlad Cosma, deputat PSD – solicitarea de reținere și arestare preventivă a fost respinsă în februarie 2014

Daniel Chițoiu, deputat PNL/ALDE – solicitarea de începere a urmăririi penale a fost respinsă în martie 2014

Florin Popescu, deputat PMP – solicitarea de reținere și arestare preventivă a fost respinsă în mai 2014

Titi Holban, deputat UNPR - solicitarea de reținere și arestare preventivă a fost respinsă în iulie 2014

Marius Isăilă, senator PSD - solicitarea de reținere și arestare preventivă a fost respinsă în iunie 2014

Cel de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale a avut loc pe 16 noiembrie. După doar două zile, cinci parlamentari urmau să rămână fără imunitate.

Ion Diniță, deputat PSD - solicitarea de reținere și arestare preventivă a fost adoptată pe 18 noiembrie 2014

Ioan Adam, deputat PSD - solicitarea de reținere și arestare preventivă a fost adoptată pe 18 noiembrie 2014

Mircea Roșca, deputat PNL - solicitarea de reținere și arestare preventivă a fost adoptată pe 18 noiembrie 2014

Ecaterina Andronescu, senator PSD – solicitarea de începere a urmăririi penale a fost adoptată pe 19 noiembrie

Șerban Mihăilescu, senator UNPR - solicitarea de începere a urmăririi penale a fost adoptată pe 19 noiembrie

Penalii din 2015

Anul 2015 a început puternic cu un val de cereri, atât de începere a urmăririi penale, cât și de reținere și arestare preventivă, pe numele Elenei Udrea. Pentru a demonstra că „au înțeles” că nu trebuie să se pună în fața organelor de anchetă, deputații au aprobat absolut toate cererile, iar Elena Udrea a ajuns în arest preventiv.

Și pentru că au demonstrat-o suficient, la scurt timp, deputații au uitat iar. L-au scăpat de o eventuală arestare preventivă pe deputatul PSD Ion Ochi, în aprilie 2015. Dosarul fostului ministru al Mediului, Laszlo Borbely, s-a reîntors la Camera Deputaților. Nici de data aceasta, nu s-a putut începe urmărirea penală, asta pentru că deputații au respins, din nou, solicitarea procurorilor. O situație similară cu cea a lui Varujan Vosganian. Procurorii au revenit, în 2015, cu o nouă cerere și pentru Vosganian, dar a scăpat și el, pentru a doua oară.

Nici apelul la divinitate nu mai ține. Și, cu atât mai mult, nici măcar eterna amenințare „că mâine puteți fi chiar voi”. Asta pentru că deja a venit și rândul lor. Dacă ei singuri nu se curăță, atunci, cu siguranță, altcineva o face. Și o face mult mai urât și mult mai dureros. Cu cătușele.

În martie 2015, a avut loc poate cea mai mare lovitură dată în Parlament: cazul Dan Șova. Nu atât respingerea solicitării DNA pentru reținere și arestare preventivă, cât modalitatea prin care au făcut-o senatorii. Mai exact, s-au folosit de un articol din Regulamentul Senatului, aflat în contradicție cu legea fundamentală, care permitea ca astfel de cereri de reținere și arestare preventivă să fie adoptate cu majoritatea senatorilor (85 în cazul de față) – în timp ce în Constituție era prevăzut un astfel de vot cu majoritatea celor prezenți. La momentul respectiv, 79 de senatori au votat pentru reținerea lui Dan Șova, iar 67 au fost împotrivă. Astfel că, după o decizie a Curții Constituționale, Senatul a mai făcut o nefăcută: a reluat votul în cazul lui Dan Șova. A scăpat și a doua oară.

La primul vot însă, senatorii au făcut un troc. Cum în paralel cu solicitarea pe numele lui Șova a venit și o solicitare pe numele lui Darius Vâlcov, senatorii au aprobat reținerea și arestarea preventivă a celui de-al doilea. Este adevărat, discursul lui Vâlcov din plenul Senatului a fost puțin atipic: și-a rugat colegii să voteze solicitarea DNA, ca să nu fie nevoit să-și dea demisia. Dar pentru că pe numele său au apărut și alte dosare, Darius Vâlcov a demisionat până la urmă.

La pachet au venit și cererile de începere a urmăririi penale pe numele foștilor miniștri Ion Ariton și Varujan Vosganian. Primul a fost lăsat pe mână procurorilor, al doilea a reușit să scape. Cu mir și cu acatiste.

Fericit a fost și Victor Ponta. În iunie 2015, fostul premier a scăpat de urmărirea penală. Cu ajutorul deputaților, evident. Procurorii ceruseră dreptul să-l ancheteze pe Victor Ponta și pentru conflict de interese, asta după ce fostul premier l-ar fi numit pe Dan Șova ministru, după o serie de foloase din partea lui. La final, 231 de deputați au decis că Victor Ponta nu trebuie urmărit penal.

Elena Udrea, deputat PMP – multiple solicitări DNA, toate aprobate în februarie 2015

Ion Ochi, deputat PSD – solicitare de reținere și arestare preventivă, respinsă în aprilie 2015

Victor Ponta, deputat PSD – solicitare de începere a urmăririi penale, respinsă în iunie 2015

Laszlo Borbely, deputat UDMR - solicitare de începere a urmăririi penale, respinsă în martie 2015

Varujan Vosganian, senator PNL/ALDE - solicitare de începere a urmăririi penale, respinsă în februarie 2015

Ion Ariton, senator PNL - solicitare de începere a urmăririi penale, aprobată în februarie 2015

Dan Șova, senator PSD - solicitare de reținere și arestare preventivă, respinsă în martie și în iunie 2015

Elena Udrea a fost o situație specială în Parlament. Asta pentru că pe numele ei au venit cele mai multe solicitări ale DNA. O nouă rundă a avut loc în octombrie 2015, când au ajuns la Camera Deputaților o cerere de începere a urmăririi penale, una de reținere și una de arestare preventivă. Și aici s-a creat un precedent periculos: primele două solicitări au fost aprobate, însă arestarea preventivă a fost respinsă. Practic, procurorii o puteau reține, însă nu puteau cere și arestarea preventivă.

Va urma

Alte trei nume așteaptă decizia Camerei din care face parte. Primul semn că protestele masive din noiembrie 2015 au avut un efect și asupra Parlamentului este raportul comisiei juridice a Senatului. Contrar precedentului, de data aceasta, senatorii juriști au propus reținerea și arestarea preventivă. Votul final va fi dat miercuri, pe 2 decembrie. Între timp însă, a apărut și un al treilea dosar pe numele lui Dan Șova. Cel mai probabil, va veni și o a treia solicitare pe numele său.

Camera Deputaților are deja două sarcini: Ioan Oltean și Cătălin Teodorescu, pe numele cărora DNA a cerut reținerea și arestarea preventivă, ambii în dosarul retrocedărilor ilegale.

Parlamentarii cu probleme legale au două mari temeri: justiția și oamenii. Nu justiția pe care o vor ei, și nu oamenii pe care îi pot cumpăra. Unii dintre parlamentari s-au obișnuit să facă un anume fel de politică. Una strâmbă, dar foarte convenabilă lor. S-au obișnuit cu furtișaguri și așa au etichetat întreaga clasă politică drept coruptă. S-au obișnuit cu „merge și așa”. S-au obișnuit cu cereri ale Direcției Naționale Anticorupție venite rar, așa că de ce nu le-ar respinge? 

S-au obișnuit cu proteste mici, confiscate politic. Și justiția a putut fi învinsă, la fel și oamenii. Numai că, atunci când vin la pachet, cu o altfel de forță, nu le mai pot combate. Nici apelul la divinitate nu mai ține. Și, cu atât mai mult, nici măcar eterna amenințare „că mâine puteți fi chiar voi”. Asta pentru că deja a venit și rândul lor. Dacă ei singuri nu se curăță, atunci, cu siguranță, altcineva o face. Și o face mult mai urât și mult mai dureros. Cu cătușele.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp