Nu poți să dai o definiție a candidatului perfect la președinția României. Poți doar să identifici, cât de cât corect, contextul în care se află țara și să încerci să vezi care dintre candidați este mai potrivit cu acest context și cu o estimare rezonabilă a evoluției acestuia pe perioada mandatului.

Președintele a continuat să atace PSD-ul, sperând să îi poziționeze pe social-democrați drept răul absolut. Problema a apărut deoarece liderii PSD au fost destul de liniștiți, atât în timpul pandemiei, cât și în campanie. (Foto: presidency.ro)

A venit şi rândul României să voteze un partid de extremă dreaptă în Parlament. (Foto: Sabin Cîrstoveanu/ Inquam Photos)

Pentru prima oară în 30 de ani, eșichierul politic românesc s-a normalizat, adică a intrat în tiparele ideologice firești. (Foto: MoiraM/ Profimedia Images)

Apariția noului partid venit de nicăieri a fost o surpriză de proporții. (Foto: Getty Images)

Îmi atrăgeau atenția cunoscuți că în rândul persoanelor vârstnice și angajaților de la stat s-a născut înainte de alegeri un val care a mers la vot ca într-o misiune: „ca să apere țara de iohaniști și politicieni care vor să le închidă bisericile”.

Mai întâi o veste bună: o lichea politică mai puțin. (Foto: Daniel Mihăilescu/ AFP/ Profimedia Images)

Cei din bulă îmi spun să nu votez cu ciuma, cu boala... (Foto: Gabriel Petrescu/ Profimedia Images)

Ar fi mult mai comod să stau acasă. Să nu mai fiu nevoită să stau la rând cu masca pe figură, să parcurg toată procedura „de igienizare” anterioară şi ulterioară procedurii de vot şi apoi să mă îngrijorez de eficienţa lor. (Foto: Mihai Barbu/ AFP / Profimedia)

La alegerile parlamentare din 2020 își pot exprima dreptul de vot 18.191,396 de români, dintre care 740.367 au domiciliul în străinătate. Pentru acest tur de scrutin au fost organizate 18.802 secții de votare în țară și 748 de secții în afara granițelor. (Foto: Gabriel Petrescu/ Xinhua News /Profimedia)